Turcii in sistemul Relatiilor Internationale Medievale

Turcii seleucizi si otomani

Constituirea Imperiului Otoman si principalele caracteristici ale evolutiei lui.
Europa crestina si lumea musulmana.

Poblematica genezei turcilor ca etnie a fost si este deosebit de controversata. S-a

vorbit de catre specialisti de existenta unor popoare si limbi turcice. Turcii
seleucizi sunt stramosii turcilor otomani, originari din Asia. Pe acest spatiu
geografic aveau sa se cristalizeze mai multe neamuri turcice care au generat o
serie de limbi si dialecte. Controversat a fost chiar numele de turc. Acesta
provine de la turuc care la imceput a insemnat o realitate.
Ca la multe popoare ale lumii, geneza poporului turc s-a aflat sub viziuni
legendare, mitice. In esenta, amintim 2 ipoteze privind originea turcilor: una
argumenteaza originea hunica in vreme ce a doua originea mongolica. Neamurile
turcice s-au definit ca nume in principal in functie de zonele geografice in care sau asezat sau in functie de numelele caselor domnitoare. Originile sunt extrem
de eterogene si complexe rezultand din evolutii si simbioze neclare.
De la vechii turci dispunem de urme arheologice, cat si de diferite tipuri de
izvoare scrise. Aceste izvoare ilustreaza evolutia complexa prototurcica si
protomongolica a etnogenezei turcesti. Neamurile turcice au primit influente si
din exterior. Din vechii turci, numiti Tui-kiu s-a constituit, potrivit izvoarelor
chinezesti, Imperiul Gok-turc(ghioc-tiurc), numit si imperiul turcilor albastrii a
caror existenta o constatam in secolele 6-8 in perioada 552-744. Acest imperiu
controla vestitul drum al matasii. Pe seama lui in secolele 8-11 s-a constituit o
puternica uniune turco-oguza, avand capitala la Sar-Daria. In cadrul societatii
turcice apar treptat relatiile de tip feudal, in vreme ce in plan confesional la 940,
confederatia turco-oguza adopta islamismul. Pe la jumatatea sec 11, aceasta
confederatie avea sa fie invinsa de catre cumani. In consecinta, turco-oguzii
sunt nevoiti sa se deplaseze spre vest spre Iran Asia Mica si Europa Estica. Acest
proces defineste in realitate migratiile si invaziile pecenegilor si uzilor.
In aceste conditii, in sec 11 se intemeiaza Imperiul turcilor seleucizi care din
punct de vedere teritorial cuprindea Orientul Apropiat si Mijlociu. La 1055, turcii
seleucizi deja islamizati, ocupa Bagdadul. Cu acest prilej Tugrul beg devine sultan
si intemeiaza cu autoritate Imperiul Seleucid. Sunt obtinute o serie de victorii
importante. La 1071 turcii sunt invinsi in vestita batalie de la Manzikert, la 1077
avea sa apara in Anatolia un nou stat seleucid. Dupa 1243 se instituie o
dominatie mongola, in acest fel turcii ajung vasali fata de mongoli. Centrul etnic
turcesc avea sa fie definit in continuare de catre tucii otomani. Tradditiile central
asiatice si islamismul au caracterizat si insotit metamorfoza turcilor cu deosebire
a neamului otoman.

Treptat, Anatolia care era crestina pana atunci devine Turquia, confesional
islamica. Imperiul seleucid decade mereu, practic se ajunge la un proces de
descompunere. Pe seama lui, in contextul cruciadelor aveau sa para mai multe
principate si emirate.Are loc o sinteza turco-mongola in contextu dominatiei
mongole. Chiar si in acest context, limba oficiala a turco-mongolilor devine limba
turca. Expansiunea mongolilor a determinat o dinamica deosebita si altor
neamuri. Patrunderea lor in spatiul Asiei Mici a determinat miscari demografice
turco-oguze spre interiorul Anatoliei sau spre Siria si Irak. In timpul dominatiei
mongolice se constata o suprematie clara politico-militara a acestora. Un loc
important in ceea ce priveste urmarile dezmembrarii Imperiului Seleucid avea sa
joace procesul de aparitie a Imperiului Otoman. S-a pornit de la Emiratul sau
Beilicul condus de Otman/Osman 1281-1326. De la el va proveni si denumirea de
Imperiu Otoman. In timpul domniei sale, Osman a initiat mai multe masuri
reformatoare care au consolidat emiratul. Intre aceste masuri amintim: principiul
suveranitatii unice si principiul indivizibilitatii statului. Aceste 2 principii faceau
ca in mod teoretic emirul sa-si ucida toti fratii.
O masura importanata a emirului Osman a fost aceea de a emite o moneda
proprie, acest fapt evidentiind tendintele de autonomie. Apar cei dintai viziri ciu
atributii administrative si militare. In fruntea provinciilor erau pusi guvernatori
care se numeau subasi sau bei. In aceasta vreme avea sa se contureze ca organ
politic Dubanul, institutie centrala condusa de emir. Activitatea judecatoreasca
revenea Cadiilor. In cadrul ostirii s-au creat structuri noi. Un loc central a fost
rezervat cavaleriei. Au fost create osti permanente de cavaleri si de pedestrasi.
Osman a reusit si victorii militare importante. Intrucat seleucizii si mongolii erau
in vadit regres nu au putut stopa inaintarea otomana. Nici bizantinii cu toata
forta lor nu au fost capabili de organizarea unor campanii care sa stavileasca
ofensiva emirului Osman. Dimpotriva, unii imparati bizantini au acceptat chiar sa
coopereze cu emiratul otoman, acceptand relatii matrimoniale. Urmasul lui
Osman, Orhan 1326-1360, a obtinut la randul lui importante succese militare.
Chiar in 1360 era ocupat orasul Brussa care avea sa devina si resedinta
emiratului. La 1329 a ocuat Niceea. Aflati sub presiune continua, bizantinii se
retrag treptat in Constantinopol. In zona Anatoliei s-a produs unificarea
emiratelor turcice. Un moment important in expansiunea turcilor l-a reprezentat
anul 1332. Atunci ei au pus entru prima data piciorul in Europa prin ocuparea
cetatii Tzympe. La 1354 au fost ocupate Ankara si Calipoli. Urmasul sau, Murad
1, 1360-1389. Europenii planuiesc o serie de cruciade pentru a face fata presiunii
otomane. In 1361 turcii ocupa Adrianopolul. La 1371 crestinii cruciati sunt
infranti la batalia de la Cirmen. Peste 2 ani in 1373 imparatul bizantin Ioan 6
Paleologul se recunoaste vasal al lui Murad ii plateste tribut si se angajeaza sa ii
acorde sprijin militar. La 1385, turcii au ocupat Sofia. La 1386 Salonicul iar la
1389 este ocupat vestul Serbiei ca urmare a infrangerii crestinilor in batalia de la
Kosovopolie. Murad 1, dispare in aceste conditii fiind rapus in lupta si la tron
ajunge Baiazid 1, 1389-1402. Baiazid incheie intelegeri cu sarbiinsi bizantinii
pentru a se upta cu succes in Anatolia. cRestinii nu dau dovada de unitate. In
1393 este supus taratul bulgar de la Tarnovo. In 1396 in urma infrangerii
crestinilor la Nicopole a cazut si cel de-l doilea tarat bulgar, e la Vidir. In acest fel

speculand lipsa e unitate a crestinilor si ca urmare a superioritatii militare,

granitele imperiului Otoman ajungeau pe linia dunarii. Teritoriile europene
cucerite au fost organizate in cadrul provinciei numite Rumelia. Un eveniment
major care avea sa ingluenteze pentru un timp politica externa de ansamblu a
Imperiului Otoman a fost Marea invazie a lui Timur-lend. Dupa disparitia lui
Baiazid intre 1402-1413 constatam pe linie politica un inter regnum care a
aterizat prin acerbe lupte politice. Aceasta perioada a fost un ragaz pentru Bizant
ed a mai rezista jumatate de veac. Prin venirea lui Mahomed I la tron 1413-1421,
statul turc a inregistrat o vadita consolidare. Acum Tara Romaneasca avea sa
plateasca cel dintai tribut 1417, 3000 de galbeni. Statul turc a evoluat spre un
regim autoritar cu deosebire in vremea lui Murad al 2-lea.1421-1451. Adevaratul
intemeietor insa al Imperiului Otoman este considerat Mahomed al doilea 14511481. La inceputurile domniei lui s-a dat cea mai puternica lovitura Imperiului
Bizantin, ultima, prin cucerirea Constantinopolului la 29 mai 1453. In continuare,
la 1475 dupa ce au fost subordonate coloniile Cafa si Mangopol au fost vasalizati
tararii din Crimeea. In acest fel Marea Neagra avea sa devina un adevarat lac
turcesc. Mahomed al doilea avea sa finalizaze cucerirea intregii peninsule
Balcanice. La 1459 a supus ultimile teritorii sarbesti, iar la 1474 a ocupat
Albania. Dupa confruntari acerbe a reusit sa supuna intreaga Anatolie. La 1461 a
fost ocupat Trapezuntul, 1468 Caramania. Printr-o evolutie complexa in toate
domeniile, Mahomed 2 a reusit sa-i transforme statutul sau politico-juridic astfel
din print sau emir a devenit imparat care are variante pentru lumea orientala,
sultan, padishah, han. Ascensiunea rapida a imperiului Otoman s-a datorat
calitatilor militare si sprijinului acordat de ceilalti principi, a colaborarii cu
Biaantul, a pozitiei geo-politice deosebite a emiratului, a framantarilor din Bzant
si din statele balcanice, a sprijinirii unor principi crestini impotriva altora. Statul
turc devine in acest fel un organism politic unitar si centralizat caracterizat
printr-o ostire bine pusa la punct. Inaintarea otomana spre centrul europei avea
sa se produca pe asa numita cale i mperiala care viza ruta ConstantinopolAdrianopol-Sofia-Nish- Belgrad-Budaviena. Aceasta cale se realiza pe doua
directii care aveau sa fie deopotriva militare si economice, comerciale. Urmasul
lui Mahomed 2, Baiazi 2 1461-1512 si-a propus ocuparea Italiei si expeditii
asupra Austriei si Egiptului. Egiptul avea sa devina califat fiind cucerit de catre
urmasul sau, Selim 1, 1512-1520, tatal lui Suleiman Magnificul.