NICOLAE LABIŞ IN ARGEŞ

DUMITRU ANGHEL

Judeţ cu puternice tradiţiii istorice, Ar.geşul se iimpune, în egală

măs1Ură şi ca o bogată zonă de folclor, precum şi de literaitură scrisă.
Timipu'l, ourgerea anilor pe zbuciumate vaLori de isitorie, au conS01Crat
Argeşul oa ,pe un leagăn al frurnosulu·i şi al poeziei. ln perimetrul său
geografic, mustind de mitud, au trăit şi au scris scriitorii revoluţionar.i,
de la 1848, Cositache D. Aricescu, Ion Catina şi Ion Negulici, poetul lup-
tă.tor pentn1 Uruire, Ion C. Fundescu, poetul cîmpulungean Dimitrie
Nanu, povestitomil din Rucăr Mihail Lungea!1Jlt, poetul George Topîr-
cea.n.u, marele romancier Liiviu Rebreanu, poeţii Ion Minulescu, Ion
Barbu şi Ion Pi1'1iat, dramaturgul Tudor Muşat.eseu, nuveliştii Damian
Stăruoiru, Sanda Movilă, MihaJÎJl Ti1can Rumano, povestitorul de drumeţie
peste mări şi ţării, criticul Ion Tri:vale, esteticianul Vladimir Streinu şi
alţii. Dintre scriii1tordi prieteni ai plaiurHor argeşene oare au locuiit aici,
au trecut pe aici, vizttîndu-le cu iubire şi neuitare, menţionăm pe
I. Budai-Deleanu, A. Plann, Cezar Bolliac, M. Kogălniceanu, B. P. Haşdeu,
pe V. Alecsandri, pe Al. Odobesm, pe Eminescu, pe Caragiale, pe
Coşbuc, pe Al. Vlahuţă, pe 1istorlicul, l,iteratul şi gîndi.torul N. Io.rga, pe
I. A. Basarabes.cu, G. Călinescu, E. Camilar, pe dramaturgii George-
Mihail Zamfires.ou, Al. Kiriţescu şi pe numeroşi alţii, pînă la Nicolae
Labiş - care a fost şi a rămas cea mai tulburătoare iubire tînără în
constelaţia literelor româneşti. Ei, C'll toţii, ne.,.au lăsat pagini măiestrit
scriJSe despre Argeş.
Poezia e la ea acasă în Argeş. Să nu uităm, chiar limba noastră
literară, aşa oum o vorb~m şi-o scriem, e cea vorbită în urmă cu un
veac în Argeş şi în împrejurimile acestei zone unde is.toria atestă două
foste cetăţi de scaun ...

*
Prezerutînd interes documentar precizările despre legătura uruui
scniiotJor cu judeţul Argeş, în rîndurile ce 'l.LI'II1ează vom semnala împre-
jurările în care poetul Nioolae Labiş a trăit pe aceste mi111unate tărîmuri
angeşene.

Stăruind pe urmele poetului Nicolae Labiş, ne-am clarificat un

moment mai puţinrunoscut d~n bi:ogrtafia sa. perioada refugiului în

http://cimec.ro
4(1() DUMITRU ANGHEL

Muntenia. Familia poetului, în aprilie Hl44, s-a stabilit în saitul Vă­

carea, comuna Valea Popei, judeţul Muscel. In această vreme, părinţii
lui Labiş funcţionează ca învăţă.tori la şcoala primară din sat, iar Nelu
E' elev la aceeaşi şcoală, în elasia a III-a. Pe coridorul şcoLii generale din
satul Vă('area, comunia Mihăeşti (după noua împărţire administrativ-
terrtorială), se află azi un modest C'olţ, memorial, în care este expus
canalogul clasei a III-a pe ainul şcolar 194411945, învăţător I. C. Istră­
tescu (deşi la aceasită clasă s-au perindat mai mulţi învăţători din cauza
concentrărilor, cum ne-a relatat actualul director al şeolii, învăţătorul
V1aleriu P,isd1Că), catalog care la nr. 38 cuprinde situaţii.a şcolară a ele-
vului Labiş Eugen Nicolae, pe trimestrul I (.trimestrele următoare le-a
făcut la ş0oala d;n Mălini - familia învăţătomlui Labiş se întoarse la
Poiana Mărului. Poetul îşi aminteşte acest moment astfel : „La şcoală
am găsit ferestrele sparte şi rufoe/. Pirul crescuse mare cit mine/. Şerpii
alunecau în salturi grăbite/. Printre obuze şi cartuşe rugin1te'', imortali-
zîndu-1 într-un tulburător document sufletesc, însemnat pe nişte foi
simple de caiet, în poemul C€ poartă titlul „Intoarcerea", ce a fost încor-
porat ulterior în ciclul „Cîntcce de munte". Tatăl ~tului precizează
că nu e vorba despre o invenţie lirică : „ - Cind ne-am întors, nu mai
erau aici 'lJŞi, nici bărwi, nici ferestre. Le al'S€Seră nemţii. Prin toate cla-
sele erau numai obuze de brand. Şi primul lucru pe <'8re l-am făcut
atunci, eu şi cu fiul meu, ne-am apucat să îngropăm obuzele"') 1 • Pagina
prezenttului catalog constituie un document util penitru completa.rea por-
tretului .,elevului eminent" Nicolae Labi.c;, care din clasele primare
dovedea interes penit.ni toate disciplinele. Menţionăm că situaţia de an
('li an a şcolarului Labiş, înscrisă în matrirolele liceului din Fălticeni
între 1946-1947 şi 1954, şi comunica.tă de profesorul Arurel George Stino
prin aJ'lticolul Elev la Fălticeni 2 , dovedeşte că ,.îl atrag şi-l pasionează
obiectele realiste, modelîndu-i într-un fel cugetarea alături de litera-
tură". Redăm mediile pe obiecte în el. a III-e, itrdmestriul I (conform
fotocopiei reprodusă) : Religia 10; Citire 10 ; Gramatică şi compunere 9 ;
Istoria 10; Geog1rafie 10; CunO'aşterea naturii 9 ; Cunoaşterea şi îngri-
jirea omului 9 ; Matematică 9 ; Deprinderi de viaţă 9 ; Caligraf~e 9;
Desen 1O ; Ed. Fizică 9 ; Lu0ru manual 9 ; Practic'a agricolă 9 : Pur-
tare 10. La Mălini, Labiş a fost elevul mamei sale. Ea ii pun.ea cîteodartă
note mai mici decit meri.ta. La Văcarea, cit timp de două trimestre l-a
avut învăţător pe I. C. Istrătes('u, el a primit note mai mari.
Tot în arhiva şcolii Văcarea se păstrează cîteva procese-verbale
care atestă prezenţa activă a învăţătorilor Eugen şi Profira Labi~ şi a
fiului lor la activităţile extra.'?eolarc (organizarea serbării <'li daruri de
Anul Nou, în scopul strîngerii de veni.turi pentru ajutorarea copiilor
orfani şi sărad). Reproducem un fragmentt din procesul-verbal încheiat
în ziua de 28 decembrie 1944 : „Obiceiurile din Moldova : capra, ursul,
pluguşorul au fost executate m mult talent de d-nii învăţători Eugen
Labiş, C. Petruţă şi elevii Plăcintă, Labiş şi Istrătescu. Pentru organi-
7..area, pregătirea, executarea şi buna reu~ită a serbării din punct de
1 George Sidorovici, Aici s-a născut poetul, „Culegere omagială N. Labiş",
tditată sub îngrijirea redacţiei ziarului „Zori noi", dec. 1965, p. 7.
2 Aurel George Stino, „Elev la Fdlticeni", aceeaşi publicaţie, pag. 16 şi 18

http://cimec.ro
 NICOLAE LABIŞ tN ARGEŞ 401

„.
I IJ A 'I' /. I l. l IJ

Fig. 1. - Fotocopie de pe pagina din catalog cu situaţia şcolară a lui

N. Labiş din clasa a III-a

http://cimec.ro
402 DUMITRU ANGHEL

vedere moral şi material, au luat parte aotivă următorii : Profira Labiş,

M. D. Ungureanu, Elena I•:neia etc.".
Dar nu numai acest document, ci şi mărturiiJe foştilor săi colegi
din el. a III-a (Ungureanu Ion, Stanciu Constantin, Stroie Constantin)
vorbesc despre spiritul voluntar al vitirtorului poet, despre setea sa de a
acţiona : „La serbări era nelipsit, scria şi recita poezii, scria roluri pentru
noi şi scene.tele lui le jucam apoi pe scenă" - ne-a relatat Stroie Con-
stantin (în prezent profesor de ec. politică şi socialism ştiinţific la Liceul
„N. Bălcescu" din Piteşti). Iar octogenarul ţăran Mitu B. Ştefan, La care
a stat în gazdă familia poetului, îşi aminteşte şi azi (am stat de vorbă
eu m~ Mitu în octombrie 1969) că Nelucu era un copil vorbăreţ şi deş­
tept. Se juC'a mult cu ceilalţi cX>pii şi citea multe cărţi. Se plimba pe
dealuri şi de multe ori îl vedea scriind. De 11a Stroie Constantin am achi-
7iţionat d-O'Uă fotografii ale poetului, insrt:a111tanee, în gmp, făcute în
curtea şi grădina oasei gazde~, datînd din mai 1944, alături de Nelu
făcînd parte din grup următorii : Profira Labiş, Margareta Labiş (sora
poetului), Bizucu Adri'ana Eneia (verişoara poetului). învăţătorii Eneia
(unchiu şi soţi.a), Nart:aliţa (vecină) şi Stroie C-rtin (coleg de clasă), Lean:ca
şi Ştefan Mitu (gazde), fotografii C'are momeI11tan se găsesc la pootul
Gh. Tomozei, spre a le utiliiza la volumul său dedicat poe.tu1ui Labiş.
Convorbirea. noastră ou gazda, ve<:>inii gazdei. fostul învăţător şi
foştii coJeg,1 ne-au convins că şi la Văcarea, ca şi la Mălini sau Bucu-
reşti şi pretutindeni pe unde a trecut şi unde a trăit, Nicolae Labi1ş a
rămas cu mult mai mttlt decît o amintire frumoasă. Poezia sa este ase-
menea fîntînii care, aşa rum sclI'lia neuiitatHl nositru poet : „Curge-n brazde
şi-n ulcioare I Fără odihnă, fărră uitare.„" E'.a nu-şi poate curma nici-
odată firul deoarece cuprinde în fiecare vers al său greul pămîntului
nostrlll.
Rîndurile de mai sus au fost scrise din dorinţa auton..tlui de a
întregi biografia copilului Labiş, pornind de la temeiul ·că biografia reţine
documentaţie în cel mai neaşteptat şi logic îndreptar întregitor în
istoria literară.
Cu acest sentiment, corru.mricăm aici o serie de date, ocazionate de
comemorarea în curînd a împlinirii a 15 ani de la moaritea poetului
N. Labiş.
De precizat că datele de mai sus n-'8Ju intrat dedt parţial în bio-
grafia poetului prin artiCOilul publicat de noi sub titlul „Pe urmele lui
Nicolae Labiş", în re\"is.ta ,.România Literară''. nr. I (65), anul III, din
1 i1anuarie 1970.

*
BIBLIOGRAFIA OPEREI LUI N. LABIŞ

I. Volumele în ordinea cronologică a apariţiei

A. Ediţii antume
I. Puiul de cerb, poem, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1956, 44 p.
2. Primele iubiri, versuri, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1956, 140 p.

http://cimec.ro
 NICOLAE LABIŞ IN ARGEŞ 403

B. Ediţii postume
3. Lupta cu inerţia, poezii, Bucureşti, Ed. Tineretului, 1958, 160 p.
(vo1um apărut sub îngrijirea unui colectiv format din
L. Raicu, Aurel Covoi şi Eug. Mandric ; pre1aţă - Geo
Bogza, postfaţă - Lucian Raiou).
4. Primele i11biri, poezii, Bucureşti, E.P.L. 1962, 448 p. (prefaţă de
Paul Georgescu).
5. Păcălici şi Tîndăleţ, ve!l'Suri perutru copii, Bucureşti, Ed. Tinere-
tului, 1963.
6. Versuri (Cele mai frumoase poezii), Bucureşti, Ed. Tineretului,
1964, 184 p„ cu portret (cu un cuvînt înainte de Zoe Dumitrescu-BuŞ1U­
lenga).
7. Erste Liebe, traducere în limba germană, de Lotte Berg şi Else
Korniş, 1964, 199 p.
8. Anotimpurile, versuri pentru copii, Bucureşti, Ed. Tineretului.
9. Moartea căprioarei, versuri, Biblioteca pentru toţi, Ed. pentru
literatură,
1964, 435 p. (prefaţă de Gh. Tomozei; în Addenda, texte de
M. Beniuc, Geo Bogza, G. Căhnescu şi T. Viianu). '
10. Albatrosul ucis - versuri, Bu.1eu:reşti, E.P.L„ 1966 (Ediţie în-
grij~tă şi postfaţată de Gh. Tomozei).

l 1. Poezii, Buc~şti, Ed. Tineretului, 1968, 1:rn p.

12. Scrisoare mamei, versuri pentru copii, Bucureşti, Ed. Tine-
retului, 1969.
13. Versuri alese, Edirtura Albatros, traducere în limba maghiară,
tălmăcirea aparţine lui Konyadi Sandor.

14. Vîrsta de bronz -- poezii, ed. îngrijită şi prefera·tă de Gh. To-

mozei. „Labiş Pateticul", Bum1reşti, Ed. Militară, 1971, 191 p.

II. Bibliografie selectivă a scrierilor despre Nicolae Labiş

A. Scrieri despre (selectiv) :

Primele iubiri {1956): B. Elvin, „Viaţa Românească", nr. 12 din
1956; D. Costea, „laşul literar", nr. 11 din 1956; Lucian Raiou. „Scîn-
teia tineretului", nr. 2356 din 1.Xll.1956; Aurel :Martin, „Tînărul scr-ii-
toc", nr. 1 din 1957 ; Mihail Petroveanu, „Gazeta literară", nr. 42,
18.X.1956 şi în vol. Pagini critice.
Lupta cu inerţia (1958) : Ov. S. Crohmălniceanu, „Viaţa româ-
nească", nr. 1 d:iJn ianuark"' 1958; Sorin Bratu, „Gazeta literară", nr. 21
din 22.V.1958; Paul Georgescu, „Româruia liberă'", nr. 4236 din
24.V.1958 şi în vol. lncercări critice I şi II, Al. Căprariu, „Tribuna",
nr. 21 din 24.V.1958; D. Costea, „laşul literar", nr. 5 din 1958; Aurel
Martin. „Luceafănil", nr. 1 din 1958; D. Micu şi N. Manolescu, vol.
„Literatura română de azi", ~d. Tineretului, p. 140-143.

http://cimec.ro
 404 DUMITRU ANGHEL

Primele iubiri (1962) : Gh. Tomozei, „Scînteia tineretului", nr. 4093

din 12.VII.1962; Paul Georgescu, „Scînteia", nr. 5649 din 12.IX.1962.

B. Studii, articole, evocări :

Anghel Dumitru, lncă un omagiu adus poetului, „Secera şi Cio-
canul", din 24.XII.1964; N. Labiş - 12 ani de la moarte, „Oltul", din
18 dec. 1968; Pe urmele lui N. Labiş, „România liiterară", nr. 1 (65) din
I ianuarie 1970.
Barbu Eugen, Labiş, în „Luceafărul", nr. 30 (129), anul VIII, diin
l 1.XII.1965.
Bărbuleseu Simion,Limba poeziei lui N. Labiş, Yol. „Comentarii
critice", Bucureşti, 1969,
p. 135-165.
Bănuţă Ion, De la lpoteşii la Mălini, în „Gazeta literară", din oc-
tombrie 1965, p. 5.
Băieşu Ion, Cel care a deschis porţile, în „Argeş", nr. 8/51), au-
bust 1970.
Beniuc Mihai, Poetul era decapitat, în „Argeş", nr. 8 (51), au-
gust 1970.
Blănaru C„ Trepte interioare, în „Culegetrea omagială'', editată de
Comitetul regional pentru oultură şi artă Suceava, dec. 1965, p. 14.
Brezu Consitantina, N. Labiş - fişier, în „Luceafărul", nr. 30/189),
din ll.XII.1965.
Bratu Sorin, Ca orice poet mare, în „Argeş", nr. 8 (51), au-
gust 1970.
Bal1ta:rer Camil, N. Labiş, Moartea căprioarei, „Munca", 27.XI.1964.
Bogza Geo, Pling poetul, „Contemporanul", nr. 52 (534), 28.XII.1956.
Bitan Ştefan, Labiş - albatrosul ucis (Eseu monografic), Ed.
„Dacia", Cluj, 1970.
Bucur Marin, Marile dimensiuni ale poeziei, „Luceafărul", nr. 2,
15.I.1963.
Călinescu George, N. Labiş, în „Contemporanul", nr. 47 din
28.XI.1958.
Călinescu Matei, Nicolae Labiş, adolescentul, în vol. „Aspecte lite-
rare", p. 231-253 : N. Labiş şi tînăra generaţie de poeţi, „Gazeta lite-
rară", nr. 35 din 23.VIII.1960; Patosul etic în poezia lui N. Labiş, „Gazeta
literară", nr. 34, din 18.VIII.1960; „Poezia lui N. Labiş, „Gazeta literară",
nr. 33 din 1.VIII.1960.
Chelar:iu Traian, Fizionomia durabilă a poetului, în „Culegerea oma-
gială", editată de Comitetul reg. pentru oultură şi a;rtă Suceava, dec.
1965, p. 10.
Dan Ilie, /n luminile universului sadovenian, ibidem, p. 10.

http://cimec.ro
 NICOLAE LABIŞ I~ ARGEŞ 405

Gafiţa Mihai şi Bănulescu T., Nicolae Labiş, în val. „Scriitori

românii contempm·ani", 1964, p. 207-210.
Georgescu Paul, N. Labiş, Moartea Căprioarei, „Gazeta Litera.ră",
nr. 52 din 1956; Un poet revoluţionar, în „Argeş'', nr. 8 (51), au-
gust 1970.
Iordache M., Sensul demnităţii creaţiei, în „Culegerea omagială",
ed.i.tată de Comitetul rC'g. pentru cultură şi artă Suceava, dec.
] 965, p. 10.
Ioniţă Marin, Labiş în armura de gips, în „Argeş", nr. 8 (51),
august 1970.
Iosif Petre, La Sadoveanu acasc!, ibidem.
Luca Eugen, N. Labiş - poet al ideilor majore, „Contemporanul",
nr. 41 din 12 oct. 1962; „Un romantic autentic", „Conteniporanul",
nr. 58 din 14 dec. 1965 ; Poezia tinereţii avîntate - N. Uibiş (material
documentar) - 1966.
Mareş Radu, Poeziile inedite ale lui N. Labiş - culegere oma-
gială, p. 16.

Martin Aurel, Nicolae Labiş, Albatrosul ucis, ,.Luceafărul", nr. 1,

7.1.1967; Nicolae Labiş, 30 de ani de la naştere, „România liberă",
2.XII.1965.
Marcela Antonaş, Lexicul dominant în poezia lui N. Labiş, „Tri-
buna", nr. 51 din 22.XII.196G.
Manolescu Nicolae, „Iluminările" lui Labiş, în „Argeş'', nr. 1 (56),
ianuarie 1971.
Micu Dumitru, Recitindu-l pe Labiş, în „Gazeta literară", nr. 51
din 22.XII.1966; După ce gazdele se vor fi culcat, în „Argeş", nr. 8 (51),
augusit 1970.
Păunescu Adrian, Cel mai tînăr dintre noi, în „Gazeta liter&-ă",
nr. 52 (685), anul XIII din 23.XII.1965.
Raicu Lucian, N. Labiş - primele imagini, ibidem.
Regman C., N. Labiş (dicţionar de istorie literară contemporană),
în „Luceafărul",nr. 18/151), anul VII din 29 august 1964.
Valeriu Râpeanu, „Puiul de cerb" al poeziei noastre, în „&înteia",
decembrie 1966.
Simion Eugen, Nicolae Labiş - poetul, în „Gazeta literară",
nr. 52 (685), anul XIII din 23.XII.1965.
Sidorovici George, Aici s-a născut poetul, în culegere citată, p. 5.
Stănescu Nichita, Tînărul poet N. Labiş, în „Gazeta liitera.ră",
anul X, nr. 52 (510) din 25.XII.1963; „Nu-l iubeam - eram topit de in-
t:idie .. .", în „Argeş", nr. 8 (51), august 1970.
Streinu V~adimk, Distinquo - N. Labiş, în „Luceafărul", nr. 30
(189), anul VIII, 11.XII.1965.

http://cimec.ro
406 DUMITRU ANGHEL

Stino A. G., Elev la Fălticeni, în culegere citată, p. 14.

Tomozei Gheorghe, N. Labiş, în „Luceafărul", nr. 24 (59),
15.XIl.1960.
Valea Lucian, Confluenţe, culegere citată, p. 15.
Tudor Vianu, N. Labiş, în „Gazeta literară", nr. 52 (406) din
21.XIl.1961.
Vrînceanu Dragoş,
Pe marginea poeziei „Geneza", de N. Labiş,
în „Luceafăr.ul" din 23 noiembrie 1963.
Vie-ol Dragoş, N. Labiş, mlegerea citată, p. 20.

N. A.
Laaceastă bibliograf.ie adăugăm ancheta întreprinsă de revis.ta
.,Argeş", în nr. 8 şi 9 din august 1970, prin redactorul Florin Mugur -
„Cine a fost N. Labiş? Cine esite N. Labiş?", şi cronica lui M. Un-
gheanu la cartea lui Ştefan BiJtan : Labiş - Albatrosul ucis, apănită
în „România literară", nr. 26 (90), anul III, 25 iunie 1970, p. 15.
Nu avem pretenţlie că am cuprins în această bibliografie tot ce
s-a scris desipre poet şi opera sa. Completările sînt necesare şi ele
întregesc aparatul bibliografic ra.tît de util cercetătorului ce se va apleca
cu migală şi pioşenie asupra personaMăţii şi operei poetice a lui
N. Labiş, priv1te în interdependenţă. Fără îndoială, studii şi articole
asupra lui N. Labiş voc apărea mereu, unele dintre ele fiind poa.te
chiar în curs de cdi:lare şi, întrucît ne priiveşte, voim să ne înscriem
alături, în chipul cel mai eficaice.

NICOLAE LABIS EN ARGES

RESUME

(Le travail).
L'esai clarifie un momerut moins connu de la biographi'e du poete
N. Labiş - la periode du refuge en Valachie. En avril 1944, la familie
du poete s'est etablie au villiage Văcărea, Mihăeşti du departement
Argeş, N. Labiş en freqiuentant les C9UTS de l'ecoLe du vi:llage, et etant
eleve de la troisieme classe, un trimestre de l'annee soolaire 1944-1945.
L'au<teur annexe a la fin de la communioation une interessante
liste b.iibliographique selective en comprenarut les editions anthurnes et
pos.thumes des oeuvres poetiques de N. Labiş, raussi des etudes, des
artiides et des evocations sur l'oeuvre et la personnalite du regrette
poete.

http://cimec.ro