Cruciadele

Melinte Teodora
Nita Nicoleta
 Introducere

Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu

scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat,
îndeosebi Palestina și Ierusalimul.

Ele au apărut într-o societate aflată în plină expansiune politică

și militară și sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut
în Europa, la ele participând toate clasele și păturile sociale.
 Aspect religios

Aspectul religios constă în faptul că aceste expediții au fost însoțite, la început, de

o ideologie creștină. Proclamate ca "războaie sfinte", ele au fost organizate în
numele eliberării așa numitelor "locuri sfinte", în principal, Ierusalimul și
împrejurimile sale, de sub dominația musulmană. Caracterul religios al cruciadelor
explică de ce conducerea lor a revenit papalității al cărei rol, pe plan internațional,
se afirmă în secolul al XI-lea.
 Cruciada I (1096–1099)
În Consiliul de la Clermont din 1095, în cadrul
sinodului(adunare bisericeasca), Papa Urban al II-lea a anunțat
public cruciada pentru eliberarea Țării Sfinte de sub ocupația
musulmanilor.
Atrocitățile din timpul asediului
Ierusalimului au rămas o pată neagră în
istoria creștinismului medieval.

După ce creștinii au năvălit peste zidurile

exterioare și au intrat în oraș, aproape toți
locuitorii au fost uciși în acea după-amiază, în
noaptea care a urmat și a două zi dimineață.
Cruciada a II-a (1147–1149)
❖ Turcii nu au renunțat la teritoriile pierdute.

❖ Cruciada a atras mulți recruți: regele Franței, Ludovic al VII-lea al Franței și

împăratul romano-german, Conrad al III-lea al Germaniei.

❖ Conrad a primit sfaturi de la imparatul Bizantin, fara a le fi ascultat, ducând pe

toată lumea pe drumurile din interiorul Asiei Mici, unde au rămas fără hrană și apă
și au fost, parțial, prinși de către turci.

❖ Mai tarziu acestia s-au reunit si au convenit să atace Damascul în iulie 1148,
această decizie dovedindu-se o greșeală catastrofală. Armata se retrage 5 zile mai
tarziu.
Cruciada a III-a (1189–1192)
❖ După dezastrul din cea de-a doua cruciadă, musulmanii s-au regrupat și și-au
rezolvat conflictele.

❖ Cei mai puternici regi din Europa au preluat comanda cruciadei: Frederic I al
Sfântului Imperiu Roman, Filip al II-lea al Franței și Richard Inimă de Leu, regele
Angliei.

❖ Armata romano-germană, ce cuprindea 30 000 de soldați, a plecat spre

Constantinopol în 1189. În 1190, au înaintat în Anatolia, respingând atacurile
turcilor. Frederic s-a înecat accidental într-un râu și armata a fost decimată de boli și
foamete.

❖ După Asediul Acrei (1189-1191), Richard și-a condus trupele spre sud, cu flota
însoțindu-l de-a lungul coastei.

❖ Armata a rămas fără provizii și n-a mai putut asedia Ierusalimul.

Cruciada a IV-a (1202–1204)
❖ In 1199, Papa Inocențiu al III-lea a chemat credincioșii la luptă.

❖ Cavaleri creștini din toată Europa urmau să recucerească

Ierusalimul de la sarazini.

❖ Venețienii au fost de acord să susțină cruciada cu o condiție: să

cucerească orașul Zara.

❖ Zara era, însă, o posesiune a Regelui Ungariei, acesta fiind creștin

și cruciat.

❖ Cruciații, însă, au cucerit Zara. Papa i-a excomunicat pe toți, dar s-a
răzgândit, cerând ca nicio altă facțiune creștină să nu mai fie
atacată.

❖ După un atac naval și terestru, au cucerit Constantinopolul.

❖ În urma acestei victorii, venețienii au fondat Imperiul Latin de

Constantinopol, care a existat timp de 60 de ani.
 Cruciada a V-a (1217–1221)
❖ La această cruciadă porniră spre Acra, locul de întâlnire al cruciaților, o serie de
feudali: ducele Leopold al VI-lea de Austria, regele Andrei al II-lea al Ungariei.

❖ Sultanul Egiptului Malik al-Adil știa că atacul se rezuma la o cavalcadă a

feudalilor, iar întreaga expediție a cruciaților la limitele unui pelerinaj armat.

❖ Regele Ungariei, îmbolnăvindu-se, se întoarse acasă în anul 1218.

❖ Cruciații, întăriți cu noi forțe sosite din Europa, asaltară Damietta pe care o
cuceriră la 5 noiembrie 1219.

❖ La 7 septembrie 1221, Damietta fu predată foștilor ei stăpâni, iar cruciații s-au

îmbarcat, o parte pentru Europa, o parte pentru Răsărit, întorcându-se la locurile
cucerite de ei în vremea primei cruciade.

❖ Pacea încheiată acum va fi menținută timp de opt ani.

Cruciada a VI-a (1228–1229)
❖ Împăratul romano-german Frederic al II-lea nu a susținut Cruciada a V-a din motive
interne, deși a jurat să o facă.

❖ S-a căsătorit cu fiica de 13 ani a regelui Ioan al Ierusalimului și, apoi, s-a grăbit să se
declare rege al Ierusalimului, uitând că socrul sau era încă în viață.

❖ În august 1227 Frederic a pornit spre Țară Sfântă, dar, după câteva zile, a dat ordin
flotei să se întoarcă în port pentru că nu se simțea bine, iar Papa, înfuriat, l-a
excomunicat.

❖ Mai tarziu s-a intors din nou.

❖ Frederic s-a dovedit a fi un bun negociator și a reușit să-l convingă pe sultanul Al-
Kamil al sarazinilor să le redea creștinilor principalele locuri sfinte ale creștinilor:
Betleem, Nazaret și Ierusalim.

❖ Papa chiar a ordonat o cruciadă împotriva împăratului, confiscându-i domeniile din

sudul Italiei.
Cruciada a VII-a (1248–1254)

❖ La 20 de ani de la cruciada diplomatică a lui Frederic al II-lea, cea de-a șaptea

cruciadă a fost organizată și finanțată de regele Franței, Ludovic al IX-lea, ca
răspuns pentru recucerirea Ierusalimului, în 1244, de către sarazini.

❖ Debarcarea în Egipt, în 5 iunie 1249, a avut succes, iar Damietta a căzut a doua zi.

❖ Următoarea mișcare a fost atacul asupra orașului Mansurah, ce s-a dovedit a fi

catastrofală pentru rege și armata sa.

❖ Ludovic a ordonat retragerea și, apoi, a fost luat prizonier.

❖ Damietta a fost restituită imediat egiptenilor, iar cruciații au plecat înfrânți.

Cruciada a VIII-a (1270)

❖ La 1 iulie 1270, vasele cu cruciați pornesc spre Siria, dar corăbiile își
schimbă ruta spre Tunisia.

❖ Regele Franței, Ludovic al IX-lea, moare în luptă, după ce a izbucnit o

epidemie, iar puținii cruciați rămași în viață s-au întors, înfrânți, în
Franța.

❖ Cu această ultimă încercare, așa-numitele "cruciade clasice" au luat sfârșit

și, astfel, rând pe rând, statele din Orient au fost recucerite de musulmani.