CRUCIADELE

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

 Creştinismul şi Islamul
• Islamismul (apărut în sec VII la arabi) va cunoaşte o nouă
perioadă de înflorire în sec XI datorită turcilor selgiucizi, care:
• I-au ameninţat atât pe arabi, cât şi pe bizantini
• Au realizat numeroase cuceriri, luând în stăpânire şi Palestina
(Ţara Sfântă)
• Cruciadele au fost expediţii militare creştine împotriva statelor
musulmane din răsăritul Mării Mediterane. Scopul lor a fost
eliberarea Ţării Sfinte şi stoparea expansiunii Islamului.
 Cauzele cruciadelor
RELIGIOASE ECONOMICE POLITICE
* Dominaţia * Controlul * Creşterea
musulmanilor drumurilor autorităţii papei
asupra Locurilor comerciale * Problemele
Sfinte dintre Occident Imperiului
* Ameninţarea şi Orient Bizantin
pelerinajelor * Interesele * Refacerea
* Spaima negustorilor unităţii Bisericii
Judecăţii de Apoi occidentali creştine sub
* Expansiunea în Marea autoritatea papei
islamică Mediterană
Papa - iniţiatorul cruciadelor

Conciliul de la Clermont Papa Urban al II-lea

 CRUCIADA I (1096-1099)
• 1095 – Conciliul de la Clermont – papa Urban al II-lea
propune organizarea primei cruciade
• participă armate din Franţa, Germania şi Italia
• Expediţia sărăcimii, condusă de Petre Pustnicul şi Walter
cel Sărac, incheiata cu un esec;
• expediţia cavalerilor grupaţi în patru corpuri principale de
oaste, conduse de Geoffroi de Bouillon,
• cuceriri – Niceea, Edessa, Antiohia, Ierusalimul
• este creat regatul Ierusalimului

Cucerirea Antiohiei
Cruciada ţăranilor

Cruciada copiilor
 ORDINE CAVALEREŞTI CREATE
PENTRU APĂRAREA ŢĂRII SFINTE:
TEMPELIERII

• Ordin creat în 1129

• Recunoscuţi după
hainele albe şi crucea
roşie
• Cei mai bine echipaţi,
disciplinaţi şi antrenaţi
războinici din
perioada cruciadelor
 CAVALERII IOANIŢI ( OSPITALIERII )

• Cunoscuţi şi sub
numele de cavalerii
de Rodos sau Malta
au avut ca misiune
principală – protecţia
pelerinilor în Ţara
Sfântă
 CAVALERII TEUTONI
• Ordin militar germanic
creat în Palestina în
1099
• Simbol crucea neagră
• Din secolul al XIII lea
rătăcesc prin Europa
–Ţara Bârsei (1211-
1225 ) şi apoi Prusia
Orientală
 CAVALERII ORDINULUI ECVESTRU AL
SFÂNTULUI MORMÂNT
• Legat de activitatea
Bisericii Sf.
Mormânt

şi protecţia Patriarhiei
Latine de la Ierusalim
 KRAK DE CHEVALIERS ( castelul
cavalerilor ) – HOMS ( SIRIA )
• După T.E. Lawrence este cel mai admirabil şi mai bine păstrat castel
din lume.
• Actualmente este inclus în patrimoniul U.N.E.S.C.O. şi aparţine Siriei
 CONRAD AL III-LEA

• 1146 – musulmanii recuceresc Edessa si

CRUCIADA A II-A (1147-1149)
Ierusalimul
• Aceasta a fost cauza organizării celei de a doua
cruciade de către papa Eugen al III-lea.
• participanţi – Conrad al III-lea, împăratul
german
- Ludovic al VII-lea, regele Franţei
• cruciada se încheie cu un eşec

LUDOVIC AL VII-LEA
Cruciada a II-a a fost organizată între 1147-1148 pentru că musulmanii au recucerit o
mare parte din teritoriile pierdute, inclusiv Ierusalimul.

Sosirea cruciaţilor la Constantinopol

 CRUCIADA A III-A (1189-1192)
• Saladin, sultanul Egiptului cucereşte Ierusalimul;
• Organizatorul cruciadei este papa Clement al III-lea;
• Participanii - Filip al II-lea August (Frania)
- Richard Inimă de Leu (Anglia)
- Frederic Barbarossa;
• Rezultate – cucerirea oraşului Acra.
AKRA - Cheia Palestinei
 CRUCIADA A IV-A (1202-1204)
• este legată de numele puternicului pontif Inoceniiu al
III- lea şi de politica sa de a-şi impune supremaiia asupra
întregii lumi creştine, occidentale şi orientale
• Apar interese politice şi economice promovate de
dogele Veneiiei, Henric Dandolo;
• 1204 – cruciaiii cuceresc Constantinopolul;
• (1204 – 1261) – Imperiul Latin de Răsărit.
 Cruciada a V-a (1217-1221)
• Papa Honoriu al III-lea, îl însărcină pe
arhiepiscopul Acrei, Jacques de Vitry să
propovăduiască “războiul sfânt” în Siria
şi Palestina.
• Participanti :ducele de Austria, Leopold
al VI-lea, regele Ungariei, Andrei al II-lea
• Cruciada este un esec
 Cruciada a VI-a (1228-1229)
• Papa Grigore al IX-lea îl excomunicase pe Frederic al II-lea în
anul 1227, din cauza vieţii imorale pe care o ducea şi a
raporturilor sale prieteneşti cu sultanul Malin al-Kamil. Papa îi
interzise să conducă cruciada, dar fără a ţine seamă de papă
Frederic al II-lea se îmbarcă şi pleacă în Siria la în iunie 1228.
• Se ajunge la încheierea tratatului din 18 februarie 1229, prin
care Ierusalimul era cedat cruciaţilor (acum împăratul german
fiind şi rege al Ierusalimului ), împreună cu oraşele Bethleem
şi Nazareth.
• În martie 1229, Frederic al II-lea intră în Ierusalim unde este
încoronat ca rege al Ierusalimului.
 Cruciada a VI-a –
atacul asupra Egiptului

Ludovic al IX-lea, regele Franţei, în cea

de-a VII-a cruciadă
 CRUCIADA A VII (1248-1250)
• In 1244, după recuerirea Ierusalimului de către musulmani,
patriarhul din Ierusalim trimisese emisari la principii şi regii din
Occident, cerându-le organizarea unei noi cruciade generale.
• Vara anului 1248 Ludovic al IX-lea părăsi Parisul îmbarcându-
se pentru insula Cipru
• Frederic al II-lea care continua să aibă legături strânse cu
sultanul Egiptului si Damascului, informa curtea din Cairo
despre toate aceste lucruri.
• Vestea morţii sultanului ajunse şi în tabăra cruciaţilor. Porni
apoi marşul de la Damietta spre Cairo.
• Trupele cruciate se aleseseră cu o pradă bogată.
 Cruciada a VIII-a (1270)
• Rãspunsurile la apelurile papii referitor la o nouã cruciadã îl
dã Ludovic al IX-lea, regele Frantei.
• În loc sã ajungã la Acra, care îsi trãia ultimele ceasuri,
cruciatii au ajuns în Tunisia unde nu cãutau decât noi
cuceriri si jafuri. Sultanul mameluc al Egiptului oferã ajutor
emirului Tunisiei. Dar regele Frantei, Ludivic al IX-lea,
moare în luptã, iar putinii cruciati rãmasi în viatã s-au
înapoiat în Franta.
• Rând pe rând statele din Orient au fost recucerite de
musulmani. În 1268 a fost recuceritã Antiohia, în anul 1289
Tripoli, iar în anul 1291, Acra, ultimul centru de rezistentã al
cruciatilor. Doar regatul Ciprului a rãmas în mâna "latinilor"
mai multã vreme, el fiind cucerit de turcii otomani abia în
1571.
 Urmările cruciadelor
RELIGIOASE ECONOMICE SOCIALE POLITICE CULTURALE

* Scade * Dezvoltarea * Slăbirea * Creşterea * Au favorizat

autoritatea şi comerţului şi a puterii nobilimii autorităţii contactele
prestigiul navigaţiei regilor culturale dintre
Bisericii Catolice * Europenii au Orient şi
* Dezvoltarea *Centralizarea Occident
preluat de la
* Au adâncit oraşelor orientali statală
ruptura dintre anumite * Lărgirea
ortodocşi şi elemente ale *Configurarea orizontului
catolici modului de ideii unităţii geografic
viaţă în europene,
* Au reafirmat îmbrăcăminte, prin * Redobândirea
spiritul alimentaţie mobilizarea marilor valori
expansionist oamenilor, ale culturii
musulman indiferent de antice prin
(războiul sfânt- neam, în jurul filieră arabă
djihad) unui ideal
 • BIBLIOGRAFIE:
• Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a
• M Stan/C Vornicu – Manual preparator, clasa 5-8, Editura
Niculescu, 2004
• M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet metodic al profesorului
de istorie, clasa a VI-a, Ed Lidana, 2009
• Enciclopedia Wikipedia
• descopera.ro