Cruciadele

„Ierusalimul este cetatea cetăţilor, o sfântă printre sfinte, regina

popoarelor, principesa provinciilor, ea este aşezată în centrul
lumii; patrimoniu al patriarhilor, doică a profeţilor..., mama
credinţei, tot aşa cum Roma este mama credincioşilor;... ea este
frecventată de toate popoarele care sunt sub soare...”
Jacques de Vitry, sec. al XIII-lea
• Din ce motive oamenii plecau în pelerinaj la Ierusalim?
 Ierusalimul era pentru creştini un tărâm sfânt, pentru că aici se
afla mormântul lui Iisus, cel care pătimise pentru credinţa lui. În
secolul al XI-lea, Ţara Sfântă a fost cucerită de turci, fapt ce a
provocat nemulţumirea creştinilor, care nu mai puteau ajunge
aici. La sfârșitul secolului al XI-lea, la chemarea papei Urban al II-
lea, adresată cu prilejul Conciliului de la Clermont, s-au declanșat
expedițiile militare cunoscute cu numele de „cruciade”.
Desfășurate până în secolul al XIII-
lea, acestea au avut ca scop principal
eliberarea de sub stăpânirea
musulmană a Locurilor Sfinte ale
creștinismului – Ierusalim, Palestina.
1. Alcătuiţi, pe baza textului, o
definiţie a cruciadelor.
2. Din ce motiv consideraţi că
expediţiile pentru cucerirea
locurilor sfinte s-au numit
cruciade?
• CRUCIADELE  campanii militare organizate de
creștini pentru eliberarea Locurilor Sfinte de sub
stăpânirea musulmanilor;
„Prefer să-mi pun viaţa în pericol pentru a elibera Locurile Sfinte,
decât să comand Universului. Veniţi, fii ai lui Hristos, şi mă veţi
vedea în fruntea voastră! [...] Crucea care va străluci pe armele şi
stindardele voastre [...] vă va aminti fără încetare că Iisus Hristos a
murit pentru voi şi că trebuie să muriţi pentru El.”
Apelul Papei Urban al II-lea către cruciaţi, 1095
• Identificaţi argumentul cu care Papa încerca să-i convingă pe
creştini să plece în cruciadă.
I. Cauzele cruciadelor:
a) religioase: sentimentul religios şi speranţa mântuirii,
promisă de Papă;
b) politice: intenţia Papei de a-şi mări puterea în lumea
creştină;
c) economice: dorinţa nobililor de a dobândi noi feude şi
bogăţii;

Krak des Chevaliers, Siria

• Numeşte, pe baza hărţii, câte un oraşe cucerit de cruciaţi în
timpul cruciadelor a II-a şi a IV-a.
• Numeşte, pe baza hărţii, doi regi participanţi la cruciade.
• în sec. XI-XIII s-a desfăşurat 8 cruciade, la care au
participat nobili, săraci, copii sau chiar monarhi
(Richard Inimă-de-Leu al Angliei, Ludovic al IX-lea
cel Sfânt al Franţei, împăratul romano-german
Frederic I Barbarossa);

Richard Inimă-de-Leu Frederic I Barbarossa

„Unul dintre cavalerii noştri, pe nume Lethold, s-a urcat pe
zidurile oraşului, şi nu mult după aceea apărătorii au luat-o la
fugă. Oamenii noştri i-au urmărit pentru a-i ucide până la
Templul lui Solomon, unde măcelul a fost aşa de mare încât
sângele le ajungea până la glezne. (...) După aceea, soldaţii s-au
răspândit prin tot oraşul punând mâna pe aur şi argint, pe cai şi
catâri, jefuind casele pline de felurite bunătăţuri.”
Gesta francorum (Faptele francilor), sec. XII

1. Identificaţi oraşul despre care se vorbeşte în text.

2. Ce cavaler a ajuns mai întâi pe zidurile oraşului?
3. Cum au reacţionat apărătorii?
4. Care a fost efectul acestei reacţii?
5. Ce au făcut cruciaţii după ce au cucerit oraşul?
II. Urmările cruciadelor:
a) au luat naştere ordinele călugărilor-soldaţi: Cavalerii
Templieri, Ioaniţii;
„În urma cruciadelor iau naştere
ordine de călugări soldaţi, de
exemplu, templierii: Înainte de toate
disciplina este constantă şi supunerea
este respectată întotdeauna... Ei duc în
mod cinstit o viaţă comună sobră şi
veselă, fără soţie sau copii; nu sunt
văzuţi niciodată stând degeaba,
trândăvind sau ispitindu-i
curiozitatea...”
Bernard de Clairvaux, Laudă noilor
cavaleri, sec. al XII-lea
• Precizaţi o consecinţă religioasă a
cruciadelor.
b) s-au intensificat schimburile comerciale între Europa
şi Orient;
c) cruciaţii au adus în Europa orezul, pepenele, caisul,
lămâiul şi moara de vânt;
 TEMĂ
1. A. „Vineri 15 iulie 1099, dimineaţa devreme, am atacat cetatea din
toate părţile, dar nu am putut să înaintăm deloc. Eram cu toţii foarte
speriaţi. Godefroi de Bouillon şi fratele său se luptau cu curaj în turnul
de asediu. Apoi, unul dintre cavalerii noştri, pe nume Lethold, s-a urcat
pe zidurile oraşului, şi nu mult după aceea apărătorii au luat-o la fugă.
Oamenii noştri i-au urmărit pentru a-i ucide până la Templul lui
Solomon, unde măcelul a fost aşa de mare încât sângele le ajungea până
la glezne.”
Gesta francorum (Faptele francilor), sec. XII
B. „Cruciaţii străbăteau străzile Ierusalimului, cu spada sau cu pumnalul
în mână, omorând orice locuitor pe care-l întâlneau, fără să cruţe nici
femeile, nici copiii... Dar masacratorii erau şi mai hidoşi la înfăţişare
decât victimele lor: din creştet până în tălpi erau acoperiţi de sânge. În
incinta însăşi a templului erau peste 10.000 de cadavre...”
Guillaume de Tyr, Istoria faptelor săvârşite în părţile de peste mare, sec.
XII
a) Ce puteţi spune despre asediul Ierusalimului din sursele A şi B?
2. „Să ne unim în credinţa în Hristos şi victoria Sfintei cruci, pentru că
astăzi vom fi, cu toţii, după voia lui Dumnezeu, bogaţi.”
Gesta francorum (Faptele francilor), sec. XII
• Precizaţi motivul pentru care oamenii pleacă în cruciadă.

3. „Au fost construite două mari ordine religioase militare: cel al

Ospitalierilor, oamenii acelui spital pe care creştinii l-au deschis la
Ierusalim pentru îngrijirea pelerinilor bolnavi, şi cel al Templierilor (...)
cu scopul de a supraveghea drumurile. Şi unul şi celălalt, dar mai ales al
doilea, au primit în rândurile lor călugări-soldaţi de toate naţiile, luptători
excelenţi, dar şi excelenţi bancheri, care vor acumula bogăţii imense,
putere şi glorie.”
Jean-Paul Roux, Istoria războiului dintre Islam şi Creştinătate
• Precizează, pe baza sursei, scopul pentru care a fost înfiinţat
fiecare dintre cele două ordine militare şi religioase.
4. „[...] vă rog – nu eu, ci Dumnezeu – [...] să convingeţi pe toţi, de orice
rang, cavaleri şi pedeştri, bogaţi şi săraci, prin legi numeroase, să se
străduiască să ajute la alungarea acelui neam blestemat din ţinuturile
noastre creştine, înainte să fie prea târziu. Vorbesc celor prezenţi, trimit
vorbă celor care nu sunt aici, mai mult, Hristos porunceşte. Iertarea
păcatelor va fi garantată celor ce merg acolo.
Chemarea la cruciadă a Papei Urban al II-lea (1096)
• Ce motiv invoca Papa pentru plecarea în cruciadă? Care era
răsplata promisă participanţilor?