Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUREBISTA TRAIAN
Burebista a fost rege geto-dac care a unit triburile geto-dace și a întemeiat statul dac care er Traian a fost împărat roman între anii 98-117,
a organizat ca o monarhie militară. Burebista și-a început domnia în anul 82 î.H. și a realizat este cel care a cucerit Dacia în urma celor două r
mai multe reforme care au consolidat statul condus de el. Dintre acestea menționăm despre ăzboaie: 101-102 și 105-106. În timpul domniei
- formarea unei cancelarii regale, unde erau emise poruncile, funcția de vicerege revenindu-i sale, Imperiul Roman devine cel mai extins. În p
lui DECENEU, preotul suprem al dacilor. olitica internă s-a remarcat prin întoarcerea propr
- Au fost construite numeroase fortificații în scopul apărării statului, armata regelui numărând ietăților confiscate.
circa 200.000 de ostași, ceea ce i-a permis lui Burebista să ducă o politică externă de
cucerire.
- Duce campanii împotriva celților, precum și împotriva coloniilor grecești de la Pontul Euxin,
extinzând astfel teritoriul statului său, ceea ce a permis ca Burebista să fie numit ,,cel mai
mare dintre regii Traciei”.
După moartea lui Burebista, statul dac va fi rupt în mai multe părți și va fi refăcut de către
Decebal, dar în proporții mai mici.
2
MOLDOVA ȚARA ROMÂNEASCĂ TRANSILVANIA
ALEXANDRU CEL BUN MIRCEA CEL BĂTRÂN
(1400-1432) (1386-1394, 1397-1418)
Alexandru cel Bun a fost domn al Mircea cel Bătrân a fost domn al Țării Românești între 1
Moldovei între 1400-1432. A avut 386-1394 și între 1397-1418. În timpul domniei sale, Ța
un rol important politic și administ ra Românească a ajuns la cele mai mari întinderi teritori
rativ. În politica externă, a păstrat e ale din istorie. În plan economic, domnitorul stimuleaz
chilibrul între Ungaria și Polonia. ă schimburile comerciale cu țările vecine, emite monede
Astfel, recunoscând suzeranitatea l în cantități suficiente, înființează noi surse de venit, în u
ui Vladislav II, Alexandru cel rma deschiderii minelor de aramă. În plan administrati
Bun, și-a asigurat sprijinul Poloniei v, Mircea cel Bătrân organizează centralizat statul, punâ
în fața pericolului Ungariei. În poli nd accent pe sfatul boieresc. De asemenea, mărește num
tica internă, a întărit autoritatea do ărul funcționarilor însărcinați cu strângerea impozitelor.
mniei și a consolidat nobilimea. În În plan militar, domnitorul reorganizează armata care e
plan administrativ, a mărit numărul ste formată din ,,oastea mare”, alcătuită din țărani, și ,,o
boierilor din Sfatul domnesc. Un al astea mică” sau curtea. Înzestrează armata cu arme și înt
t merit al lui Alexandru cel Bun a ărește cetățile. În plan cultural, Mircea a ctitorit mai m
fost obținerea recunoașterii Mitrop ulte mănăstiri care au devenit mari centre de cultură prin
oliei Moldovei de către Patriarhia activitatea copiștilor. În plan politic, domnitorul crează
de Constantinopol. coaliții prin care urmărește păstrarea independenței țării,
spre exemplu menționăm alianța cu Sigismund de Luxe
mburg, regele Ungariei, bazat pe interes reciproc în lupt
a împotriva extinderii Imperiului Otoman. După ce Sigis
mund cere de la Mircea cetatea Chilia Veche, relațiile di
ntre Ungaria și Țara Românească se înrăutățesc, iar Mir
cea înnoiește tratatul cu Vladislav II al Poloniei.
3
ȘTEFAN CEL MARE (1457-1504) VLAD ȚEPEȘ IANCU DE HUNEDOARA MEHMED II, CUCERITOR
Șefan cel Mare a fost domn al Moldovei, în p (1448, 1456-1462, 1476) (1441-1446) UL sau MAHOMED II
erioada 1457-1504. Principala sa preocupare Vlad Țepeș a fost domn în Țara Române Iancu de Hunedoara a fost v (1444-1446, 1451-1481)
a fost lupta pentru independență. În politica i ască în repetate rânduri, cea mai lungă d oievod al Transilvaniei între 14 Mehmed II a fost cel mai
nternă se preocupă de consolidarea puterii do omnie fiind a doua și durând șase ani, 1 41-1446, după care a devenit g puternic sultan din istoria
mnești, reușind să oprească luptele interne pe 456-1462. În 1459, Vlad Țepeș refuză s uvernator al Ungariei, iar mai a Imperiului Otoman, fiind consid
ntru domnie. Susține mica boierime, noua cla ă plătească tribut turcilor, încheind o ali poi – căpitan suprem al Ungari erat de unii istorici întemeietor a
să conducătoare formată din oameni deveniți anță antiotomană cu Matei Corvin, regel ei și Transilvaniei. În plan pol l Imperiului Otoman. În 1453, c
demnitari în baza meritelor militare. De asem e Ungariei. Ca răspuns, în 1462, Mehme itic și militar, Iancu de Huned ucerește Constantinopolul, punâ
enea, a susținut răzeșimea, ceea ce i-a asigurat d II se îndreaptă către Țara Românească oara s-a remarcat prin lupta ant nd capăt Imperiului Bizantin, și-
liniștea socială în țară. În politica externă, a în fruntea unei armate uriașe. În aceste c iotomană, încercând să creeze și stabilește aici capitala, schimb
urmărit susținerea unor conducători favorabili ondiții, Țepeș va aplica tactica hărțuirii: mai multe coaliții creștine care ând denumirea orașului în Istam
în țările vecine mici, precum Țara Româneasc pustiirea pământului, otrăvirea fântânilo să oprească înaintarea turcilor. bul. În politica internă, garantea
ă. Totodată, Ștefan Voievod a urmărit și crear r, atacarea detașamentelor turcești plecat A fost primul comandant din E ză libertăți creștinilor și păstreaz
ea unor alianțe care să nu permită marilor țări e după hrană. Atacul principal Țepeș l-a uropa care a reușit să-l înfrâng ă drepturile genovezilor și veneț
vecine, Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și dat noaptea, ținta atacului a fost însuși s ă pe cuceritorul Constantinopol ienilor. În politica externă, s-a d
cel al Ungariei să obțină o poziție autoritară f ultanul care a scăpat și a părăsit în chip r ului, Mahomed al II, la Belgra eosebit prin cuceriri: Constantin
ață de Moldova. În plan militar, a urmărit fort ușinos tabăra militară. După această con d, în 1456. Moare la numai cât opolul, Grecia, Serbia, Albania
ificarea hotarelor țării și crearea unei armate fruntare, urmează o perioadă de neînțele eva săptămâni de la victoria de etc. A purtat bătălii și cu domnii
moderne. Pe parcursul domniei a dus 40 de ră geri între Vlad Țepeș și fratele său, Rad la Belgrad, pe piatra sa funerar români. În 1456 a fost învins de
zboaie, în majoritatea victorioase. Cel mai u cel Frumos, ambii dorind tronul țării. ă fiind scris: ,,S-a stins lumina Iancu de Hunedoara care apăra
mare succes militar este victoria de la Conflictele se vor încheia cu trădarea lui lumii”, cuvinte care demonstre Belgradul. În 1462 a fost înfrânt
Vaslui, împotriva armatei otomane conduse Țepeș de către Matei Corvin (ca urmare ază rolul lui Iancu în lupta anti de Vlad Țepeș, iar mai târziu (1
de Soliman-Pașa, 1475. În urma pierderii a unor scrisori mincinoase), prinderea și otomană. Tot pentru meritele 475-1476) s-a confruntat cu Ștef
acestei bătălii, în anul următor, întemnițarea lui Vlad care va fi eliberat t sale în luptele pentru apărarea an cel Mare, fiind învins la Vasl
sultanul Mehmed al II-lea va conduce o ocmai în 1475, la cererea lui Ștefan cel creștinătății, a fost numit și ,,at ui și la Războieni și fiind forțat s
expediție în Moldova care se va încheiată cu Mare, domnul Moldovei, în contextul pr letul lui Hristos”. ă părăsească țara fără să-l poată
înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la esiunilor turcești. Tot acum Vlad Țepeș înlătura pe Ștefan cel Mare de la
Războieni. După 1476, Ștefan cel Mare a fost va fi recunoscut ca domn al ȚR pentru a tron.
nevoit să accepte suzeranitate Porții Otomane, treia oară, dar la scurt timp va fi omorât
cu condiții bune pentru Moldova. În schimbul mișelește și decapitat.
unui tribut anual, țara își păstra autonomia pol
itică internă.
4
CĂ VERSALĂ
ION VODĂ CEL CUMPLIT (1572-1574)
Ion Vodă cel Cumplit a fost domn al Moldovei din 1572 până în 1574. În politica
internă urmărește întărirea autorității domnești, lovind în boierime pe care o
pedepsește cu asprime, de unde și supranumele ,,cel Cumplit”. În politica extern
ă, încearcă să-și asigure tronul din exterior, punându-se bine cu turcii și polonezii
pe de o parte, iar pe de alta ridicându-i pe unii împotriva celorlalți, prin minciuni ș
i viclenie. În mai puțin de doi ani de domnie în pace, Ioan Vodă realizează mai mu
lte reforme, printe care menționăm: controlul personal al actelor din cancelaria do
mnească, schimbarea capitalei la Iași, bate moneda națională de aramă și eliberare
a poporului de jos de sub jugul aristocrației.
MIHAI VITEAZUL(1593-1601)
Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești între anii 1593-1601, al Transilvaniei între 1599-1600. Și al Moldovei, în 1600.
În politica externă se pronunță împotriva Porții Otomane, intrând în Sfânta Ligă, alianță a țărilor creștine europene pentru a opr
i înaintarea turcilor spre vestul Europei. Astfel, Mihai Viteazul se bate cu turcii la Călugăreni (1595), unde oastea română iese î
nvingătoare. Anul următor, domnul român încheie pace cu turcii, dar semnează și un tratat cu Habsburgii orientat împotriva tur
cilor.
Cea mai mare realizare a lui Mihai Viteazu constă în unirea celor trei țări române sub o singură domnie, deși termenul ,,unire”
nu este tocmai potrivit, deoarece fiecare din principate își păstrează instituțiile de conducere: Dieta – în Transilvania și sfatul b
oieresc – în celelalte două principate. Această unificare nu a durat însă, deoarece atât nobilimea din Transilvania, cât și cea din
Moldova se împotriveau supremației românești, așa că Mihai Vodă este detronat și se vede nevoit să se refugieze la Viena. În 1
601, Mihai încearcă să recupereze teritoriile românești, dar este omorât prin trădare.
5
VASILE LUPU (1634-1653) MATEI BASARAB (1632-1654)
Vasile Lupu a fost domn al Țării Moldova în Matei Basarab a fost domn al Țării Ro
tre 1634-1635. Epoca lui Vasile Lupu este c mânești între 1632-1654. În politica int
unoscută ca o epocă a dezvoltării economiei ernă s-a preocupat de organizarea arma
și culturii, domnitorul construind mai multe tei și întărirea fortificațiilor țării. În pol
biserici, o școală (Academia Vasileană, o ins itica externă, a întreținut relații de priet
tituție de învățământ superior care a preluat enie, încheind tratate cu Gheorghe Rak
numele domnitorului) și o tipografie. Domni oczi, principele Transilvaniei, cu Veneț
a lui Vasile Lupu ar fi putut fi una liniștită, d ia și Polonia. Relațiile cu Vasile Lupu,
acă domnitorul n-ar fi avut ambiții prea mar domnul Țării Moldovei, au fost compli
i, gândindu-se la stăpânirea Țării Românești cate. Fiind în alianță cu Gheorghe Rak
și a Transilvaniei. Astfel, chiar de la început oczi, Matei Basarab îl ajută pe Gheorg
ul domniei, începe intrigile împotriva lui Ma he Ștefan să-l detroneze pe Vasile Lup
tei Basarab, intră în 1637 în Țara Româneas u. În plan cultural, Matei Basarab a spri
că unde jefuiește mai multe sate, dar este sco jinit ortodoxia, a ridicat numeroase bis
s din țară de către Matei. Face planuri de cuc erici și mănăstiri. În plan administrativ,
erire a Transilvaniei, sperând ajutor de la tur a introdus prima legislație scrisă:
ci, dar nu-i reușește. După moartea fiului să ,,Pravila mică”. Sfârșitul domniei este
u, Ioan, urmează o perioadă de liniște, dar în caracterizat de slăbirea autorității domn
1653, Vasile Lupu este înlocuit la domnie cu ești în raport cu mercenarii seimeni.
Gheorghe Ștefan, susținut de poloni.
EPOCA MODERNĂ
7
MOLDOVA ȚARA ROMÂNE TRANSILVANIA ISTORIA UNIVERSALĂ
ASCĂ
LEONARDO da VINCI
(1452-1519)
Leonardo da Vinci a fost cel mai important reprezentant al Renașterii italiene,
cunoscut ca pictor și savant. Ca savant, a fost preocupat de studiul scheletului um
an, comparând anatomia umană cu cea animală. În mecanică, a proiectat diferite
dispozitive complicate pentru construcții tehnice, și-a imaginat posibilitatea unor
mașini de zbor în urma studierii zborului păsărilor. Ca pictor, a folosit pentru pri
ma dată tehnica sfumato, care constă în modelarea imaginii prin jocul de lumini ș
i umbre. Cele mai cunoscute tablouri sunt: Mona Lisa, Cina cea de taină ș.a.
MARTIN LUTHER
(1483-1546)
Martin Luther a fost călugăr și doctor în teologie. A fost primul reformator pro
testant, supranumit ,,părintele reformei”. Dorința lui Luther nu a fost însă de a cre
a o biserică nouă, ci de a înnoi Biserica Universală. În acest scop, el scrie, în 151
7, cele 95 de teze, prin care condamnă abuzurile bisericii, fiind împotriva vânzării
indulgențelor. (Este vorba despre faptul că papa Leon al X-lea, vrând să strângă b
ani pentru renovarea bisericii, vinde indulgențe. Adică, oamenilor li se propune ie
rtarea păcatelor, în schimbul unei sume de bani.) Esența reformei lui Luther const
ă în afirmarea ,,mântuirii prin credință”, Martin Luther fiind totodată și împotriva
autorității papale în afaceri de stat. Ideile lui Martin Luther n-au fost materializate
în timpul vieții sale, dar au fost preluate de umași, ducând la nașterea unei noi ide
ologii: luteranismul.
EPOCA CONTEMPORANĂ
ROMÂNIA ISTORIA UNIVERSALĂ
FERDINAND I (1914-1927) WOODROW WILSON (1913-1921)
Ferdinand I a fost al doilea rege al României de la 1914 până la 1927. În 1916, regele Fe Woodrow Wilson a fost președintele Statelor Unite în
rdinand acceptă intrarea României în Primul Război Mondial, de partea Antantei, bloc m două mandate: 1913-1916 și 1917-1921. În primul său
ilitar format cu puțin înaintea Primului Război Mondial și care presupune alianța dintre F mandat s-a preocupat de crearea unui sistem de legi pr
ranța, Anglia și Rusia. Intrarea în război a lui Ferdinand I a însemnat un prim pas în form in care se urmărea descentralizarea băncilor centrale,
area României Mari, căci după război, se formează statul național unitar român, prin unir punând capăt nesfârșitelor lupte cu trusturile (trust =
ea Basarabiei, a Bucovinei, și a Transilvaniei cu Vechiul Regat Român. Astfel, în 1918, monopol). În cel de-al doilea mandat, s-a preocupat de
Ferdinand devine rege al României Mari, fiind numit Întregitorul. Primul Război Mondial, încercând să facă o pace
În anii de după război, România a trecut prin mai multe reforme: reforma agrară, refor dreaptă, bazată pe Dreptul popoarelor de a dispune de
ma votului universal, reforma administrativă. ele însele.
14
mâniei Mari, prin cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică, cedarea Transilvaniei către ate pe Dreptul popoarelor de a dispune de ele însel
Ungaria. În această situație, Carol II este nevoit să abdice, lăsând tronul fiului său Mihai, ia e).
r puterile dictatoriale – generalului Ion Antonescu. Tot Roosevelt a lansat programul ,,New-Deal”
(,,noul curs”), prin care s-a încercat depășirea crizei
economice. În acest scop programul lui Roosevelt u
rmărește susținerea șomerilor și a celor săraci și ref
orma sistemului financiar prin care s-ar preveni rep
etarea crizei.
NICOLAE TITULESCU
Nicolae Titulescu a fost om politic și diplomat român. De-a lungul activității a apărat interesele românilor în plan internațional, dar și pacea inter
națională, fapt pentru care a fost supranumit ,,academicianul păcii”. Datorită negocierilor lui Nicolae Titulescu cu Maxim Litvinov, în 1934, au fo
st stabilite relații diplomatice între România și URSS.
ION INCULEȚ
Ion Inculeț a fost om politic și diplomat român. Născut în Basarabia, care era atunci gubernie a Imperiului Rus, Ion Inculeț a luptat pentru ideea e
liberării naționale și pentru unirea Basarabiei cu România. După unirea de la 1918, Ion Inculeț devine ministru al Basarabiei, ocupând și alte func
ții de stat.
IONEL BRĂTIANU
Ionel Brătianu a fost om politic român, care a ocupat mai multe funcții de stat. Printre realizările sale menționăm: reforma agrară, reforma elector
ală, orientarea României către Antanta și intrarea în Primul Război mondial. A fost șeful delegației române la Conferința de la Versailles.
GHEORGHE DAVIDESCU
Gheorghe Davidescu a fost om politic și diplomat român. În 1939-1940 a fost ambasadorul României la Moscova. Ca ministru, Gheorghe Davide
scu a primit, în 1940, ultimatumul sovietic care impunea României cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord.
GRIGORE GAFENCU
Grigore Gafencu a fost om politic român, ambasadorul României la Moscova în perioada 1940-1941, adică, imediat după anexarea Basarabiei la
URSS. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, emigrează la Paris de unde continuă să apere interesele românilor.
ADOLF HITLER
Adolf Hitler a fost om politic german, iar din 1934 – conducător absolut al Germaniei. A dus o politică agresivă de expansi
une, ceea ce a fost una dintre cauzele principale ale celui de-al Doilea Război Mondial. A realizat mai multe crime împotriv
a umanității, dintre care menționăm despre HOLOCAUST (= exterminarea în masă a evreilor, în urma politicii rasiale a lui
Adolf Hitler)
17