Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In legătura cu evaluarea metalelor grele (Cu, Pb, Ni) din categoría substanţelor
prioritare/prioritar periculoase, monitorizate in aproape toate cele 79 de secţiuni din b.h. Argeţ,
calitatea apei din b.h.Argeş a fost necorespunzătoare, referitor la indicatorul Cu in 27 % din
secţiunile monitorizate.
Principalele unităţi poluatoare provin din activităţi din industria chimica (SNP Petrom SA
Arpechim Piteşti), industria constructoare de maşini (Dacia Piteşti) sau din activităţi din
domeniul gospodăriei comunale (municipiile Bucureşti si Piteţti).
In anul 2009, calitatea apelor curgătoare din punct de vedere biologic a fost urmărita in b.h.
Vedea pe o lungime totala de 1103 km si in 21 secţiuni de monitoring din care: in b.h.Vedea 902
km si 17 secţiuni de monitoring, din care: 6 pe râul Vedea, 2 pe râul Cotmeana, 3 pe râul
Teleorman, cate una pe râurile Plapcea,Bratcovu, Burdea, Câinelui, Nanov, Clăniţa şi
Teleormănel si in sub-bazinul Călmăţui 201 km si 4 secţiuni de monitoring.
Din lungimea totala de 902 km monitorizaţi in b.h.Vedea, 400 km (44,35%) s-au încadrat in
clasa II-a de calitate - starea ecologica buna, 502 km (55,65 %) in clasa aIII-a de calitate - starea
ecologica moderata.Din punct de vedere biologic, 502 km din b.h.Vedea nu s-au încadrat in
clasaI si a II-a de calitate, reprezentând zone critice care necesita îmbunătăţirea calităţii apei sub
aspectul stării ecologice. Acestea sunt următoarele Clasa a III a de calitate – stare ecologica
moderata: 502 km:
• Raul Vedea secţiunea amonte evacuare SC APA SERV SA - sucursala SA Roşiori de Vede –
am. confluenta Câinelui: 25 km;
• Raul Vedea secţiunea confluenţa râul Câinelui - amonte evacuare SC Apa SERV SA Sucursala
Alexandria: 16 km;
• Raul Vedea secţiunea amonte evacuare SC Apa SERV SA Alexandria – amonte confluenta
Teleorman: 17 km;
• Raul Teleorman secţiunea amonte evacuare SA Apa Canal 2000 SA Piteşti – CGP Costeşti
amonte confluenta Negras: 28 km;
In sub-bazinul Călmăţui, din cei 201 km monitorizaţi, 69 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat
in categoria a III-a de calitate, stare ecologica moderata si 132 km reprezentând 67,16% s-au
încadrat in categoria a IV-a de calitate, stare ecologica slaba.
Zone critice care necesita îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice - 132 km, din
care:
• Raul Călmăţui, secţiunea amonte confluenta Călmăţuiu Sec – intrare acumularea Suhaia: 70
km;
In anul 2009, din punct de vedere biologic, apele din b.h. Argeş au fost monitorizate pe o
lungime de 2643 km râuri, in 80 de secţiuni. Din totalul de 2681 km analizaţi, 280 km (10,59%)
s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 1420 km (53,73 %) km s-au
încadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna, 536 km (20,28 %) s-au încadrat in
clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata, 128 km (4,84 %) s-au încadrat in clasa a IV-a
a de calitate starea ecologica slaba, iar 278 km (10,56%) s-au încadrat in clasa a V- a de calitate
starea ecologica proasta. Din totalul de 2643 km monitorizaţi in b.h.Argeş din punct de vedere
biologic, 943 km nu s-au încadrat in clasa I si a II-a de calitate, reprezentând zone critice care
necesita îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice.Acestea sunt următoarele:
• Raul Neajlov pod sat Broşteni – Vadu Lat pe întreg cursul: 55 km;
km;
• Raul Dâmboviţa secţiunea amonte Nod Hidrotehnic Brezoaiele – amonte confluenta râul Ilfov:
13 km;
• Raul Argeş intrare acumulare Zăvoiul Orbului - intrarea acumulare Ogrezeni: 48 km;
Brezoaiele: 59 km;
Morii: 17 km;
Argeş: 20 km;