Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Specializarea: Grupuri de risc si servicii de suport

Traficul de ființe umane- formă agravată de

devianţă
Teorii explicative

Bucuresti 2019
  Prevenirea traficului de persoane a reprezentat o prioritate în continuă creștere în ultimii
10 ani, iar protecția și asistența socială a victimelor traficului de persoane sunt extrem de
importante pentru a ajuta victima să treacă peste trauma trăită și totodată să se excludă
posibilitatea re-traficarii. Victimele traficului fac parte din categoriile de persoane vulnerabile,
reprezentate în special de minori, vulnerabilitatea copiilor depinde de o serie de factori de risc și
de rezistență, care pot fi definiți în general că fiind individuali, familiali, socio-economici și
structurali/instituționali.1
În primul rând, factorii individuali, precum nivelul de educație, gradul de conştientizare a
riscului, mediul abuziv, dar și starea cognitivă și emoțională a unui copil și tendința generală de
asumare a riscurilor, ar putea spori gradul de vulnerabilitate al minorului.
A două categorie de factori se referă la mediul familial și mediul în care este expus
copilul, în ceea ce privește forța legăturilor de familie, bunăstarea materială, precum și relația
dintre părinți și copii. 
În al treilea rând, mediul socio-economic la nivelul comunității în care se dezvoltă un
copil poate juca un rol important, mai ales atunci când discutăm despre grupuri vulnerabile ale
societății care se confruntă cu lipsuri materiale și cu o formă de discriminare. Convingerile și
tradițiile culturale intră și în acest grup de factori. 
În conformitate cu art.4 al Convenţiei Consiliului Europei privind măsurile contra
traficului de fiinţe umane, expresia „trafic de fiinţe umane” desemnează recrutarea, transportul,
transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea cu ori prin utilizarea forţei sau a
altor forme de constrîngere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de autoritate ori de o situaţie de
vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de plăţi sau de avantaje pentru obţinerea
consimţămîntului unei persoane avand autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării.
Exploatarea cuprinde cel puţin exploatarea altor persoane prin prostituţie sau alte forme de
exploatare sexuală, muncă ori serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea
ori prelevarea de organe.2
Traficul de persoane este o infracțiune gravă asupra drepturilor fundamentale ale omului
1
Comisia Europeana, Studiu asupra grupurilor vulnerabile la traficul de persoane, 2015, p 27, disponibil online :
www.ec.europa.eu
2
Consiliul Uniunii Europene, 29 noiembrie 2002, Declaratia de la Bruxelles, privind prevenirea si traficul de fiinte
umane

2
și a demnității umane. Acesta implică exploatarea şi comercializarea victimelor de către
infractori ca mărfuri în unicul scop de a obține un câștig financiar, fiind considerate de traficanţi
doar „o afacere” ce, în schimb, afectează grav sănătatea, bunăstarea și securitatea victimelor sale.
Luând în considerare faptul că libertatea persoanei se afirmă că un drept fundamental al omului,
iar aceasta în sens jurdic este desemnată drept o valoare socială, ocrotită și promovată de
normele juridice.
Conform Constituției României, art 23, libertatea individuală privește libertatea fizică a
persoanei, dreptul său de a se comportă și mișcă liber, de a nu fi ținută în sclavie, de a nu fi
reținută, arestată sau deținută decât în cazurile și după formele espres prevăzute de Constituție și
legi. Societatea are obligația de a respectă și proteja libertatea omului și de a promova exercitatea
acesteia potrivit coordonatelor impuse de lege, întrucât libertatea reprezintă o valoare socială
condiționată de gradul de dezvoltare al societății care, pe plan juridic, desemnează dreptul de a
valorifica toate însușirile, atributele, interesele legitime ale omului, în limitele admise de lege.3
Conceptul de trafic, în contextul traficului de persoane, a fost utilizat încă de la mijlocul
secolului al XIX-lea, odată cu campania împotriva prostituției, cunoscută sub numele de
„comerțul cu sclavi albi”. Termenul „comerț cu sclavi albi” a apărut pentru prima oară în
campania feministă de abrogare a Actelor cu privire la bolile contagioase între anii 1864 și 1869
în Marea Britanie. Activistul feminist francez, Josephine Butler, a condus campania împotriva
reglementării bordelurilor susțînând că prostituția trebuie eliminată, iar legea ar trebui să
pedepsească mai mult pe cei ce profită de pe urmă prostituției, precum cumpărătorii, proxeneții
și statul, nu însăși prostituată. Termenul "comerț cu sclavi albi", în campanie, se referea la
răpirea și transportarea femeilor albe   tinere pentru prostituție.
Traficul de persoane poate fi definit drept o încălcare gravă a drepturilor omului, un
fenomen economic și social cu consecințe pentru întreagă societate, un aspect al sănătății publice
și nu în ultimul rând un aspect penal, în care traficanții și nu victimele sunt infractorii.
            Traficul de finite umane este o infracțiune gravă în care victimele sunt tratate că bunuri și
vândute pentru obținerea de profit. Pentru unii este considerat a fi o afacere, de cele mai multe
ori controlată de crimă organizată, care încearcă să obțină maximum de profit din ceea ce ei
consideră a fi bunul lor, dar care afectează sănătatea, bunăstarea și securitatea persoanelor.
  Traficul de persoane este o violare a drepturilor umane, o crimă la adresa demnităţii şi
3
Constitutia Romaniei, publicata in monitorul official nr. 767 din 31 octombrie 2003

3
integrităţii umane. Ciclul traficului de persoane nu poate fi întrerupt fără a avea în vedere
drepturile şi nevoile celor traficaţi. Măsurile menite să combată traficul de persoane trebuie să fie
centrate pe drepturile victimei, iar asistenţa specializată şi complexă trebuie să fie accesibilă
victimelor fără discriminare, pentru a redresa şi repara abuzul asupra drepturilor suferite de
aceştia

Potrivit prevederilor Protocolului privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea

traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite
împotriva crimei organizate transfrontaliere, „trafic de persoane înseamnă recrutarea, transportul,
transferal adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei
sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţia de
vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau foloase pentru a obţine
consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul
exploatării. Exploatarea va include, la nivel minim, exploatarea prostituţiei altora sau alte forme
de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute
sau prelevarea de organe”(art. 3, alin. A).4
Traficul de ființe umane este definit conform Legii  nr.678/2001 privind prevenirea și 
combaterea traficului de persoane, potrivit art.12 alin 1. că fiind ,, recrutarea, transportarea,
transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de
constrângere, prin rapier, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de
imposibilitatea acelei persoane a se apară sau de a-și exprimă voință, ori prin oferirea, darea,
acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimtamântului persoanei
care are autoritatea asupra altei persoane, în scopul exploatării acelei persoane și se pedepsește
cu închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.”5
Deasemenea, potrivit art 1 al Legii nr.678/2001, exploatarea persoanei are relevanță cu
traficul de persoanesi este definit drept : executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în
mod forțat ori cu încalcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și
securitate; ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de
aservire;     obligarea la practicarea prostituției, la reprezentări pornografice în vederea producerii
și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală; prelevarea de organe;

4
Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transgenerationale organizate, art 3
5
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

4
efectuarea unor alte asemenea activități prin care se încalca drepturi și libertăți fundamentale ale
omului.
Potrivit art 13 din Legea nr 678/2001 infracțiunea traficului de minori reprezintă
,,recrutarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârstă cuprinsă între 15 și 18
ani, în scopul exploatării acesteia, constituia infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu
închisoarea de la 5 la 15 ani  și interzicerea unor drepturi.”
Deviantă este definită drept o conduită care încalcă normele scrise sau nescrise ale unei
societăți, totodată este un ansamblu de acte sau conduite care deviază de la normele legitime cu
caracter socio-cultural, acceptate în cadrul unui sistem social sau grup. Rezumând, deviantă
înseamnă orice tip de manifestare sau comportament care se opune celor convenționale sau
conforminte.6
Conceptul de deviantă socială se dizizeaza în conduite excentrice sau bizarre care prin
manifestările lor ignoră recomandările grupului sau comunității, spre exemplu adoptarea unui
limbaj nonconformist, comportamente imorale, care contravin legilor morale, nescrise ale
grupului, comportamente antisociale sancționate de normele juridice cu caracter civil,
administrative, penal din sfera căruia se include și traficul de ființe umane.
Comportamentele asocial, cuprind conduitele generate de bolile psihice, în cazul
traficului de persoane, o mare parte dintre victime sunt recrutate prin metode frauduloase, dar nu
se poate consideră credulitatea lor, drept o boală psihică, însă orice acțiune umane care se abate
de la conduită medie sau umană se poate consifera că fiind anormală. 7
Traficul de ființe umane reprezintă o formă de deviantă,  mai exact această este definită
fiind, o formă particulară a devianței de o mare periculozitate socială deoarece afectează la cele
mai importante valori sociale și încalcă regurile juridice ce orientează comportamentul social.8
Normele juridice care ocrotesc valori sociale și incriminează comportamente antisociale
sunt reprezentate de legea penală care are dreptul de a apară împotriva infracțiunilor, România,
suveranitatea, independența, unitatea statului, dar și a persoanei, punându-se accent pe drepturile
și libertățile acesteia. Multitudinea de valori sociale ocrotite prin legea penală generează, în caz
de încălcare, multitudinea de infracțiuni situate în sfera delicvenței sociale. (idem)
6
Bonea V, Devianta. Viziuni contemporane, Editura Sigma, Bucuresti, 2015, pag 20
7
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 93
8
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 94

5
 Printre cazurile de delicvența gravă care se pot înscrie în criminalitate se regăsește și
traficul de persoane, motivele fiind acțiunile întreprinse în scopul exploatării prin muncă a
semenilor pentru obținerea de profit. În astfel de situații, persoane care în urmă unor promisiuni
priving găsirea unui loc de muncă făcute prin intermediul mass-media ori printr-un agent de
muncă temporară sunt supuse unei munci prost plătite și bineînțeles, prestate în condiții ilegale,
dacă reușesc să contacteze autoritățile, victimele denunță infractorii care le-au înșelat și pot
revendică sumele de bani cheltuite, existând și posibilitatea solicitării de despăgubiri pentru
daune morale și fizice suferite. 9
Traficul de persoane este o infracţiune complexă ce presupune o mentalitate specifică atât
a traficantului, cât şi a victimei. Traficul este infracţiunea preferată atât de traficanţii ce
acţionează independent, la scară mică, cât şi de grupările infracţionale, deoarece presupune un
profit ridicat cu riscuri şi investiţii minime. 
În ceea ce priveşte traficul de minori, o latură înfiorătoare a traficului de persoane din
perspectiva vârstei fragede a victimelor, numărul victimelor creşte de la an la an, lucru ce ar
trebui să tragă un semnal de alarmă. Un aspect ce trebuie analizat în profunzime şi abordat de
către autoritatea legislativă, este declaraţia părinţilor cu privire la călătoria minorului însoţit ce,
în prezent, nu reprezintă un instrument ce ar putea combate traficul de minori.
Remarcând aspectul legat de victimele traficului de persoane, care necesită atenție și
implicare deosebită din partea societății civile dar și a autorităților, cu atât mai mult cu cât ele pot
solicită compensație financiară din partea statului română în baza Legii nr. 211/2004 privind
unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, de asemenea victimele pot
beneficia, la cerere, de consiliere psihologică asigurată de serviciile de protective a victimelor și
reintegrare socială a infractorilor care funcționează pe lângă tribunal și care potrivit legii pot
asigura și alte forme de asistență a victimelor infractorilor,precum și asistență juridical, tot la
cerere.10
Concluzionand faptul că traficul de ființe umane se include în sfera acțiunilor care încalcă
normele sociale, iar comparativ cu alte fapte antisociale, atât prin prisma valorilor sociale lezate
cât și prin pedepse aplicabile, exprimă o formă mai gravă de deviantă situate în sfera delicvenței
grave ori a criminalității.

9
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 97
10
Legea nr 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor

6
  Acest lucru se datorează faptului că reglementarea în vigoare lasă loc de interpretări,
astfel, agenţii de frontieră, nevând o imagine clară asupra declaraţiei, acceptă şi declaraţiile
incomplete, acest lucru dând posibilitatea traficanţilor de a le falsifică, de altfel, s-au şi
înregistrat astfel de cazuri, prin urmare, este necesară o reglementare imperativă care să prevadă
elementele esenţiale ale declaraţiei, stabilirea unei forme standard, precum şi includerea unor
elemente care să fie capabile să combată fenomenul traficului de minori şi alte astfel de activităţi
infracţionale.
Un aspect îngrijorător ce favorizează traficul de persoane este tehnologia. Având în
vedere amploarea pe care a luat-o în ultimii ani, este esenţial să se ţînă cont de modurile în care
această facilitează traficul. 
Cu toate acestea, tehnologia poate fi folosită şi în scopul prevenirii şi combaterii
traficului de persoane atât prin programe, aplicaţii şi reţele sociale, cât şi prin dispozitivele
hardware. Astfel, trebuie analizate atât beneficiile, cât şi riscurile utilizării noilor tehnologii în
acest domeniu.
Este necesară o abordare modernă cu privire la mijloacele folosite în combaterea
criminalităţii organizate, întrucât, pe măsură ce activitatea infractorilor se adaptează la „nouă
ordine a lumii”, este esenţial că, pentru o combatere eficientă,  şi tehnicile folosite să „ţînă
pasul”.
Legislația românească include activitățile de trafic de persoane în categoria celor mai
periculoase acțiuni umane, infracțiunile. Acestea sunt definite drept fapte antisociale grave, din
pricina sancțiunilor aplicabile, dar și a modului și manierelor de săvârșire. ,,Teoriile sociologice
clasice explicative ale devianței au tratat prea puțin acest tip de fapte cu specific aparte, dar prin
extensie si similititudine, prin intermediul cercetarilor si concluziilor diferitelor srudii putem
analiza si explica acest tip de infractiuni.” 11

Teoria anomie. Teoria anomiei elaborate de Emile Durkheim. Termenul anomie provine
din limba greacă, semnificând fără norme și a fost utilizat prima dată de către sociologul francez
Emile Durkheim, acest cuvând a fost preluat în domenii precum științele politice, juridice,
psihologie, econimiei. 12

11
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 139
12
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 139

7
 Concepția sociologului francez a oferit o analiză generală a societății și a permis
elaborarea unui cadru global pentru interpretarea fenomenului de deviantă. De asemenea, anomia
se manifestă ori de câte ori are loc o disfuncționalitate funcțională sau o dizarmonie de funcții,
iar în viziunea lui E. Durkheim ,, formele anormale ale diziunii muncii derivă din
discontinuitatea funcțiilor sau dizarmonia care poate intervenii între anumite aspecte,
comportimente ale activității. Este necesară optimizarea, în orice domeniu, a raportului dintre
resurse și necesități, încât să nu se genereze supra, sau sub protective, excese sau pierderi, fapt ce
va avea drept scop solidaritatea. Anomia mai rezultă și în urmă ,,prăbușirilor activității colective
sub parametrii muncii medii care determina perturbări ale ordinii colective și discontinuității
funcționale exprimate prin corupție, emigrare, blocaje funcționale, abandonul instituțiilor”.13.
Teoria ,,dezorganizării sociale”. Această teorie face referire la deviantă manifestată în
societate în funcție de  gradul de stabilitate și predictibilitatea  comportamentelor și acțiunilor 
membrilor ei. Teoria ,, dezorganizării sociale” a fost inspirată de curentul ecologic promovat de
Școală Sociologică de la Chicago care susținea că orice element, indiferent de natură  sa:
animal/vegetal sau biologic/psihologic, în condițiile în care realizează o relație de coexistența
spațială cu unul sau mai multe elemente este implicat într-o relație cauzală cu acestea, prin
analogie, teoria analizează din punct de vedere etiologic, producerea dezechilibrelor sociale ce
generează delicvența în marile aglomerații urbane.
Potrivit orientării, delicvența este dată de crizele și depresiunile sociale și economice, de
urbanizare și exod rural, rată ei fiind mai ridicată în mediile urbane, că urmare a ruperii
legăturilor sociale, a slăbirii controlului social al comunității și dezintegrării culturale. 14
Făcând referire la traficul de ființe umane prin intermediul teoriei, se manifestă că urmare
a slăbirii controlului social la nivelul societății românești, multe persoane din mediul rural au fost
nevoite să migreze la oraș pentru căutarea unui loc de muncă, dar de multe ori așteptările le-au
fost inselate prin găsirea de oportunități moderne și tentate care le-au dus direct în plasa
traficanților de carne vie și a exploatatorilor.
Critică sau neajunsurile teoriei ,, dezorganizării sociale” trebuie centrată asupra efectelor
pe care le produce dezvoltarea și urbanizarea pentru că pot contribui elemente tentante pentru

13
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 140
14
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 140

8
anumiți indivizi care doresc să ajungă ușor la standardul socio-cultural oferit de civilizație, dar
din lipsa informării sau prudenței, chiar  în prezența bunei-credințe, pot ajunge să satisfacă
nevoile infractorilor si exploatatorilor de capital uman.15

În concluzie, existența și manifestarea fenomenului în principal pentru societatea

românească sunt generate de nivelul de trăi scăzut, lipsa locurilor de muncă sau proastă lor
renumerare, dar și perspectivele descuranjante pentru tineri, totodată și lipsa educației sau
pregătirii profesionale.

Bibliografie

15
Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane, Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2015, pag 141

9
1. Bonea V, Devianta. Viziuni contemporane, Editura Sigma, Bucuresti, 2015
2. Gavris A, Aspecte psihosociale si juridice privind traficul de fiinte umane,
Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2015

Acte normative interne si internationale

1. Legea nr 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei

victimelor infractiunilor
2. Comisia Europeana, Studiu asupra grupurilor vulnerabile la traficul de
persoane, 2015, p 27, disponibil online : www.ec.europa.eu
3. Consiliul Uniunii Europene, 29 noiembrie 2002, Declaratia de la Bruxelles,
privind prevenirea si traficul de fiinte umane
4. Constitutia Romaniei, publicata in monitorul official nr. 767 din 31
octombrie 2003
5. Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transgenerationale
organizate, art 3
6. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

10