Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Combaterea și eliminarea violenței domestice din comuna Gura-Teghii

Considerată spațiul celor mai profunde relații afective, în unele cazuri familia este și
cel mai activ centru de agresivitate, poate și pentru faptul că în familie fiecare își poate dezvălui
adevărata față a personalității sale, din păcate acest lucru nefiind sesizat în atitudinea agresorului
înainte de mariaj pentru a nu se ajunge la astfel de cazuri, iar femeia putându-se detașa mai ușor
de partenerul de viață.
Am ales această temă pentru că am observat că sunt foarte multe cazuri în care femeile
acceptă un mariaj doar pentru copii, fără să realizeze că în realitate cei mici suferă mai mult
atunci când îi văd că se ceartă sau decurg la acte de violențe, mediul violent nefiind un mediu
sănătos pentru dezvoltarea lor, iar consecințele apar în timp, copiii simțind aceste situații ca
traume, traume cu care vor trăi toată viața, traume care le vor marca și lor existența. Unii copii
ajung chiar să preia din comportamentul agresorului, dar și a victimei, simțind că acesta este
rolul lor, că nu au cum să schimbe nimic, trăiesc mereu cu teamă și nu au încredere în ei, dar nici
în persoanele din jurul lor. De asemenea, sunt și cazuri în care femeii îi este frică să se despartă
de acesta, din cauză că nu are încredere în forțele proprii și consideră că nu s-ar descurca singură
din punct de vedere financiar, deasemenea s-a obișnuit cu acest “ tratament care îi este oferit de
soț”.

Foarte des, de frica de a rămâne singure, femeile se căsătoresc cu primul bărbat pe care îl
întâlnesc, fără să-l cunoască bine, ajungând să-i descopere adevărata față atunci când apar
anumite probleme în viața de cuplu. În loc să existe o comunicare eficientă între parteneri pentru
a găsi soluții pentru rezolvarea lor, se recurge la jigniri și la acte de violență.

Violența domestică asupra femeilor este o problemă socială, din cauză că unele dintre
acestea nu au curajul să se despartă de agresor și se complac în această situație până realizează
că acesta nu se va schimba. De asemenea , multe dintre ele ajung la grupuri de suport, pentru a
trece mai ușor peste cele întâmplate, pentru a nu se mai simți singure și prin acest grup își
recapătă și încrederea. Asociația noastră este înființată în comuna Gura Teghii, județul Buzău,
deoarece sunt multe femei, victime ale violenței, care își doresc să depășească această situație.
Atât în acestă comună, cât și în multe altele sunt victime, violența domestică fiind întâlnită în
mod special în zona rurală.

Consider că este nevoie de această organizație pentru femeile care sunt victime ale
violenței domestice, deoarece acest grup le ajută să depășească trauma suferită și să se integreze
după finalizarea proiectului.

Violența domestică include ansamblul actelor abuzive de natură fizică, sexuală sau

2
psihologică intervenite în cadrul familiei.” Violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau
verbală săvârșită cu intenție de către un membru de familie, împotriva altui membru din aceiași
familie, provocând suferință fizică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește violența
ca: utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, ca amenințare sau ca gest, împotriva
propriei persoane, a altei persoane, grup ori comunitate, care duce la sau are un mare potențial de
a provoca injurii, moarte, răni psihologice.” (Munteanu, 2011, p.6)
Lipsa de educație în acest sens duce la nerecunoașterea fenomenului și la
imposibilitatea de a avea o analiză națională care să trateze nevoile reale ale subiecților.
„Violența în sine reprezintă o conduită agresivă de natură fizică, sexuală sau psihologică, ce
constă în impunerea propiei voințe altor persoane sau grupuri de persoane.”(Chelchea, S. 2003,
pg 101) Căminul este considerat un loc al fericirii, al siguranței, însă acest lucru este
doborât de violența domestică asupra femeilor. Bărbații care apelează la violență în relația cu
partenerele lor sunt mai agresivi decât alți bărbați.
„ Un element important în recunoașterea sindromului femeii bătute este faptul că aceste
femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Femeia – victimă
dezvoltă comportamente defensive care o fac incapabilă de a se smulge dintr-o relație violentă și
care-i reduc chiar și capacitatea de a beneficia de sprijinul ce i se oferă. Atașamentul
înspăimântat, infantil, față de partenerul violent se strecoară în situații în care agresorul
alternează atitudini ostile și sever violente cu manifestări de grijă și protecție față de victimă.
Victima dezvoltă sentimentul dependenței totale față de agresor, ceea ce în literatura de
specialitate poartă numele de sindromul Stockhom”. ( Stark, Flitcraft, 1996)

Adeseori, adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din
partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de
cei mai vulnerabili.
În „Teoria învățării sociale ( Bandura,1973) susține că individul învață în experiențele
sale sociale, prin observație sau prin experimentare directă, faptul că violența este o modalitate
eficientă de a controla comportamentul celorlalți, de a-i domina și a conduce lucrurile spre ținta
dorită. De asemenea, în măsura în care violența nu e pedepsită de societate, individul observă
eficiența violenței în soluționarea problemelor cu ceilalți și și-o însușește.Individul vede și preia
inconștient comportamentele celorlalți.” ( Munteanu, et al, 2011, p.66)
Despre violența domestică în România amintim :

3
- La fiecare 30 de secunde o femeie din România este victimă a violenței domestice

-In 2007 au fost înregistrate 4500 victime dintre care 50 au decedat. 56% dintre cazurile de
violență domestică au fost înregistrare în mediul urban, iar 44% în mediul rural

- În 2010 aproape 12.000 de femei au căzut victime ale violenței domestice. 99 au murit.

- În primele 3 luni ale anului 2011 au fost înregistrate 1.400 de cazuri de violenta domestica. 27
de persoane au murit.

- 75% dintre cazurile de violenta domestica nu sunt raportate

-61% dintre români consideră că violența în familie este o chestiune privată iar 33% consideră că
poliția ar trebui să intervină (CPE, 2003)

„Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a comunicat că în primele 6 luni ale anului
2016, la nivel național, s-au înregistrat 8.926 de sesizări privind infracțiunea de lovire și alte
violențe săvârșite în familie. Copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de
lovire și alte violențe în familie. Dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate (79% dintre
victime sunt de sex feminin) iar majoritatea agresorilor sunt bărbați (92,3%).” (www.
http://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproape-noua-mii-de-
cazuri-de-lovire-si-alte-violente-si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-anului/#_edn1
accesat la data 15.05.2017, ora 14:20)

Din punct de vedere legislativ amintim că : „Legea nr: 271/2003 definește violența în
familie ca fiind orice acțiune fizică sau verbală, săvârșită cu intenție de către un membru al
familiei împotriva altui membru al aceleași familii,care provoacă o suferință fizică,pshică,
sexuală, sau un prejudiciu material. De asemenea împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile
și libertățile fundamentale se încadrează tot în conceptul de violență în familie.”(Neamțu, Stan,
2005, pg 124)

Obiectivele proiectului
Obiectivul general: Combaterea violenței domestice în comuna Gura Teghii, județul Buzău
Obiectiv specific: Creșterea gradului de conștientizare

4
 Beneficiarii proiectului

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt victimele violenței domestice ( femei, copii, mame
cu copii ) pentru care se presupune separarea de agresor din comuna Gura Teghii, județul Buzău.
Acestea au vârste cuprinse între 18 și 50 de ani. Sunt unele femei care din cauza violenței soțului
și-au pierdut locul de muncă, altele care încearcă să păstreze aparențele în fața familiei, a
prietenilor, pentru a nu complica lucrurile, dar și fete tinere care se lovesc de realitatea dură a
vieții, cărora li se spulberă visurile de a avea familia mult dorită.

Prezentarea organizației “ Renașterea”

Organizația „Renașterea” are ca scopuri principale prevenirea, combaterea și depășirea

traumelor suferite, precum și informarea asupra problemei sociale privind violența domestică.
Pe de o parte organizația își propune să-i educe, să-i avertizeze pe tinerii de astăzi care vor fi
oamenii maturi de mâine cu privire la efectele negative asupra violenței domestice. Pe de altă
parte, această organizație își propune să vindece, să depășească frica și teama de agresor,
precum și reintegrarea lor în societate. Perioada de derulare a proiectului este de 6 luni (1
ianuarie 2017- 1 iunie 2017). Sediul organizației Renașterea este situat în centrul orașului Buzău,
vis-a-vis de platoul Dacia, nr. 10. În acest loc se vor desfășura toate activitățile legate de
prevenirea și combaterea violenței din cadrul proiectului.

Riscul la care se poate supune organizația noastră ar fi ca victimele să renunțe pe

parcursul proiectului la participarea activităților pe care le avem. Acest lucru ar putea fi datorat
agresorului care a determinat victima să nu mai participe și să întoarcă spatele asociației. Acest
lucru ar avea ca efect continuarea violenței din care victima nu ar mai avea nici o scăpare.

Planificarea și implementarea proiectului vor fi în responsabilitatea managerului și a

asistentului său. Pentru plățile salariale, achiziții și tot ce ține de buget se va ocupa
reprezentantul financiar contabil. Echipa care v-a implementa proiectul este compusă din doi
asistenți sociali, un psiholog, un formator care le va da șansa la o calificare profesională, precum
și un avocat care va oferi consiliere juridică. De asemenea, avem voluntari care ne vor susține pe
toată perioadă desfășurării proiectului.

Managerul de proiect reprezintă principala persoană care este desemnată să coordoneze,

să verifice, să monitorizeze activitatea întregii echipe de proiect, în cadrul tuturor activităților

5
desfășurate, pe toată perioada de implementare.

Asistentul social se ocupă cu recuperarea și (re)integrarea socială și profesională a

victimelor precum și de verificarea cauzelor și motivelor pentru care s-a ajuns în acea
situație.Asistentul social colaborează cu diferite instituții pentru a obține ajutorul necesar de
rezolvare a problemelor cu care victima se confruntă.

Rolul psihologului este de a lucra cu pacientele și de a le ajuta la rezolvarea problemelor

emoționale și de comportament, ajutându-le să își crească încrederea în forțele proprii și să
depășească trauma suferită.

Formatorul se ocupă cu proiectarea, derularea, evaluarea și dezvoltarea competențelor

profesionale ale victimelor abuzate fizic, psihic, cât și emotional.

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale victimelor

abuzate. Consilierul juridic este obligat să susțină cu demnitate si competență drepturile și
interesele legitime ale victimei pe care o reprezintă și să respecte normele de deontologie
profesională prevăzute în legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Contabilul este persoana care asigură o bună funcționare a organizației, supraveghează

atent orice tranzacție, atenționează în cazul unei posibile erori, întocmește formularele fiscale.

6
 Sumar narativ Indicatori de Surse și mijloace de
realizare verificabili în verificare
mod obiectiv
Obiectivul Combaterea violenței domestice în Scăderea numărului de Raportul poliției
General comuna Gura Teghii, județul plângeri înregistrate de
Buzău poliție
Obiectiv Creșterea gradului de 100 de persoane care Flyere distribuite (100) Res
Specific conștientizare și prevenire a participă la prezentare reg
Lista de prezență
violenței imp
Rea
Rea
elev
Lip
eco
nec
der
bun
Creșterea numărului de victime
care apelează la organizație
Participarea tinerilor la Feedback din partea Un
Prezentarea în școli a violenței prezentarea violenței tinerilor se p
Rezultat
domestice domestice făcute în școli acti
Liste de prezență
Con
Poze, chestionar de
con
evaluare
Con
stab

7
 Informarea persoanelor cu privire
la efectele și consecințele pe care le
Activități
are violența
Consilierea psihologică a
persoanelor victime violenței
domestice
Reducerea numărului de Documente scrise
victime
Poze de la prezentări
Raport de situație lunar ,
Teste finale care atestă
număr de persoane ( 15)
participarea acestora la
consiliere

8
Capitolul III. Bugetul

Bugetul proiectului pentru întreaga perioadă a proiectului din care

Cost Cost
Unitatea unitar total
de Număr de (monedă (monedă Contribuția Contribuția
măsură unități ) ) organizației finanțatorului
Cheltuieli (luni) (persoane) RON RON RON RON
             
1. Echipa de proiect
și experți            
1.1 Echipa de proiect            
Coordonator/Manager
de proiect 1/6 luni  1   1.300 7800   7800 7800
Asistent de proiect 1/6 luni   1  900 5400  5400   5400
Contabil/Responsabil
financiar 1/6 luni   1   800 4800   4800   4.800
Asistent social 1/6 luni   1   1100 6600  6600   6600
Formator
2/6 luni   5  1000 5000  5000  5000
Formator IT 3/6 luni 2 1100 6600 6600 6600
Avocat 2/6 luni  1  800 4800  4800  4800
2 ore/5
Femeie de serviciu zile/6luni 1 500 3000 3000 3000
Subtotal Echipa de
proiect și experți       44000    
             
2.
Deplasări/transport            
2.1. Deplasări
internaționale
(transport, asigurare
medicală, cazare și
diurnă) 1/6  2  1800 10800  10800  10800
2.2 Deplasări interne
(transport, cazare și
diurnă) 3/6  3  600 1800  1800  1800
2.3 Alte costuri de
transport (vă rugăm
introduceți linii de
buget dacă este
nevoie) 3/6   3  200 600  600  600
Subtotal
Deplasări/transport       13200    
             
3. Echipamente și            

9
bunuri
3.1 Vehicule pe vehicul  2  2000 4000  4000  4000
3.2 Mobilier,
calculatoare și alte
echipamente pe bucată  5  2200 11000  11000  11000
3.3 Piese de
schimb/echipamente
pentru mașini, unelte pe bucată  4  1300 5200  5200  5200
3.4 Alte costuri (vă
rugăm introduceți
linii de buget dacă
este nevoie) pe bucată     0,00    
Subtotal
Echipamente și
bunuri       20200    
             
4. Locația
proiectului/ costuri
direct legate de
proiect            
4.1 Costuri de
comunicații (telefon,
fax, internet, poștă)
direct legate de
proiect 6/6 3  700 4200  4200  4200
4.2 Consumabile
(rechizite) direct
legate de activitațile
proiectului 6/6  4  200 1200  1200  1200
4.3 Chirie și utilități
pentru locația
proiectului 6/6  1  500 3000  3000  3000
4.4 Alte costuri (vă
rugăm introduceți
linii de buget dacă
este nevoie)     0,00    
Subtotal Locația
proiectului/ costuri
direct legate de
proiect       8400    
             
5. Alte costuri,
servicii externalizate            
5.1 Publicații pe bucată  5  100 500  500  500
5.2 Studii, cercetări pe contract  2  1000 2000  2000  2000

10
5.3 Costuri de audit pe contract  1  700 700  700  700
5.4 Comisioane
bancare pe lună  2  300 600  600  600
5.5 Costuri pentru
conferințe/seminarii 3/6 luni  3  200 1200  1200  1200
5.6 Acțiuni de
vizibilitate pe proiect  1  200 200  200  200
5.7 Alte costuri (vă
rugăm introduceți
linii de buget dacă
este nevoie)       0,00    
Subtotal Alte costuri,
servicii externalizate       5200    
             
6. Lucrări de
reabilitare            
6.1 Costuri cu lucrări
de extindere, renovare
și modernizare direct
legate de proiect pe contract  1  2500 2500  2500  2500
6.2 Alte costuri (vă
rugăm introduceți
linii de buget dacă
este nevoie)       0,00    
Subtotal Lucrări de
reabilitare       2500    
             
7. Total costuri
directe eligibile ale
proiectului
(însumarea
capitolelor de la 1 la
6)       93500    
8. Costuri indirecte
(maxim 7% din total
costuri directe
eligibile ale
proiectului)       6545    
9. Total costuri
eligibile ale
proiectului (7+ 8)       100045    

11
12
 Cap. III Calendar activități

Calendarul activităților RESPONSABIL

D Denumirea activității Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6

Pregatirea
metodologiei de
implementare a
proiectului
1  Managerul
Achiziționarea
echipamentelor
 Contabilul
2        
Consilierea
victimelor  Asistent
violenței social
3 domestice         Psiholog

 Asistent
Program social
4 „Violența în școli”       Psiholog

 
5 Consiliere juridică       Avocat
 Asistentul
Social
Psiholog
Organizarea Manager
marșului „Stop   Poliția
6 Violență”      
A7 Organizarea de Asistentul
sesiuni de social
reintegrare a Psiholog
victimelor, prin
diferite tehnici și
activități
Clasificare Formator

13
A8 profesională
A9 Monitorizar Asistentul
ea Social
activităţilor
Manager
proiectului

14
 Consilierea victimelor violenței domestice (Activitatea 3)
Consiliere de grup

Această consiliere oferă femeilor posibilitatea să împărtăşească şi să prelucreze

experienţele traumatice, să primească şi să ofere suport, iar prin diferite activități să își recapete
încrederea de sine. Exemplu de activitate : Scrierea pe un bilețel a ceea ce au învățat din această
experiență și care sunt trăirile pe care le au acum. Pe un alt bilețel calitățile pe care soțul le are.

Consiliere individuală

Rolul acestei consilieri este discutarea în particular cu specialistul, membrele grupului

având posibilitatea să se deschidă și în felul acesta găsesc mai repede o soluție pentru problema
cu care se confrunta.

Organizarea de sesiuni de reintegrare constă în aplicare de jocuri și activități care să

elimine sentimentul de inferioritate și frică (Activitatea 4)
Consiliere de grup

Această consiliere oferă femeilor posibilitatea să împărtăşească şi să prelucreze

experienţele traumatice, să primească şi să ofere suport, iar prin diferite activități să își recapete
încrederea de sine. Exemplu de activitate : Scrierea pe un bilețel a ceea ce au învățat din această
experiență și care sunt trăirile pe care le au acum. Pe un alt bilețel calitățile pe care soțul le are.

Jocul de rol

Fiecare membru va participa activ la joc. Să alcătuiască un joc de imaginație în care ele
sunt liderii grupului și trebuie să susțină membrii, femeile victime ale violenței domestice.

Evaluarea finală

Acestea se vor întâlni cu diferite femei care sunt victime ale violenței domestice. Pe baza
întâlnirii, membrele grupului, vor discuta cu victimele și le vor da sfaturi pentru a renunța la
această relație.

15
 BIBLIOGRAFIE

❑ Munteanu, A. et al, ( 2011), Violență, Traumă, Reziliență. București, Ed. Polirom

❑ Neamțu G, Stan Dumitru.(2005) „ Asistența socială studii și aplicații. Violența în familie

și metodologia intervenției”. București, Editura Polirom.

❑ Septimiu C, et al,(2003) „Enciclopedie de psihosociologie”.București, Editura

Economică. 2003

❑ Stark, E., Flitcraft, A. ( 1996) , Women at Risk, Londra, Sage Publications, New Delhi

❑ http://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproape-noua-
mii-de-cazuri-de-lovire-si-alte-violente-si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-
anului/#_edn1 (accesat la data 15.05.2017, ora 14:20)

16