BAZELE MANAGEMENTULUI

Curs 4

 Strategia organizației şi managementul strategic

Bazele Managementului, 2018- 2019 1

 Strategia şi trăsăturile sale definitori

Prin strategie desemnăm ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe

termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele
alocate, în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii
organizaţiei.

a) întotdeauna strategia are în vedere, în mod explicit şi implicit, realizarea unor

scopuri bine precizate, specificate sub forma de misiune şi obiective.
b) strategia vizează perioade viitoare din viaţa firmei, cel mai adesea 3-5 ani. De aici,
şi gradul ridicat de risc şi incertitudine ce-i este asociat, cu toată gama consecinţelor în
procesul operaţionalizării.
c) sfera de cuprindere a strategiei este organizaţia în ansamblul său – cel mai
adesea - sau părţi importante ale acesteia. Chiar şi atunci când se referă direct doar
la anumite domenii - tehnic sau comercial, de exemplu - ea are la bază, de regulă,
luarea în considerare a problemelor de ansamblu ale organizaţiei.
d) conţinutul strategiei se rezumă la elementele esenţiale, concentrându-se asupra
evoluţiilor majore ale organizaţiei, indiferent că acestea reprezintă sau nu schimbări
faţă de perioada anterioară. 2
Bazele Managementului, 2018- 2019
 Strategia şi trăsăturile sale definitori

e) strategia se bazează pe abordarea corelativă a organizaţiei şi

mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

f) prin strategie se are în vedere prefigurarea unui comportament

competitiv pentru organizaţie pe termen lung, ţinând cont atât de
cultura firmei, cât şi de evoluţiile contextuale.

g) obţinerea avantajului competitiv, referitor esenţialmente la costul sau

calitatea produsului, constituie scopul principal al elaborării strategiei
organizaţiei şi criteriul cel mai important de evaluare a calităţii sale.

Bazele Managementului, 2018- 2019 3

 Strategiile firmei

Bazele Managementului, 2018- 2019 4

 Strategiile firmei

Principalele caracteristici ale unei strategii eficace sunt

următoarele:
 are un puternic caracter antreprenorial, în sensul că managerii
au de ales în direcţii alternative de iniţiere şi dezvoltarea a
afacerilor;
 permite menţinerea competitivităţii organizaţiei;
 permite ca acţiunile necesare să fie întreprinse la momentul
oportun.

Bazele Managementului, 2018- 2019 5

Management strategic

Managementul strategic este definit ca un set de decizii şi acţiuni, concretizat în

formularea şi implementarea de planuri proiectate pentru a realiza obiectivele firmei.

Prin alianţa strategică se desemnează o relaţie special între două sau mai multe
organizaţii, în care partenerii alocă o cantitate apreciabilă de resurse, într-o viziune
pe termen lung, în vederea realizării unor obiective prioritare comune.

Politica organizaţiei cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă fie

la ansamblul activităţilor, fie la componente majore ale acesteia, împreună cu
volumul şi structura resurselor disponibile, acţiunile majore de întreprins, principalii
responsabili şi executanţi, sursele de finanţare, termenele finale şi intermediare,
indicatorii de eficienţă globali şi parţiali.

Bazele Managementului, 2018- 2019 6

Modelul managementului strategic

Bazele Managementului, 2018- 2019

 Componentele strategiei

Misiunea organizaţiei constă în enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a

concepţiei (filozofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei, prin care se
diferenţiază de organizaţii similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi
piaţa deservită.
Prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au în vedere orizonturi
îndelungate, de regulă 3 - 5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor organizaţiei sau
lacomponente majore ale acesteia.
Opţiunile strategice definesc abordările majore, cu implicaţii asupra conţinutului unei
părţi apreciabile dintre activităţile organizaţiei, pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională îndeplinirea obiectivelor strategice.
Resursele reprezintă totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informaţională şi
financiară, necesare ca input pentru ca strategiile să fie operaţionale.
Termenele strategice delimitează perioada de operaţionalizare a strategiei, precizând,
de regulă, momentul declanşării şi finalizării opţiunilor strategice majore.
Prin avantaj competitiv desemnăm realizarea, de către o organizaţie, a unor produse
sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori,
comparativ cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor.
8
Bazele Managementului, 2018- 2019
 Determinanţii strategiei

- endogeni
- contextuali

Bazele Managementului, 2018- 2019

a) Proprietarul firmei este reprezentat fie de o persoană, fie de un grup de persoane,
sub forma de asociaţi sau acţionari.

b) Managementul de nivel superior. Echipa managerială, care conduce efectiv firma,

formată din directorul sau managerul general şi directorii executivi sau adjuncţi,
împreună cu ceilalţi componenţi ai consiliului de administraţie, are un impact major
asupra tuturor componentelor strategiei.

c) Dimensiunea organizaţiei. Indiferent cum este exprimată, prin unul sau mai mulţi
indicatori - numărul de salariaţi, dimensiunea capitalului sau volumul vânzărilor -
mărimea firmei constituie unul din principalii determinanţi ai strategiei .

d) Complexitatea organizaţiei

Bazele Managementului, 2018- 2019 10

e) Înzestrarea tehnică şi tehnologiile. Orice întreprindere, fie că execută produse sau
furnizează servicii, posedă echipamente speciale şi foloseşte tehnologii pendinte
profilului de fabricaţie

f) Dispersia teritorială a subdiviziunilor

g) Potenţialul uman al organizaţiei

h) Potenţialul informaţional al organizaţiei. În esenţă, acesta cuprinde ansamblul

informaţiilor şi know-how-ului, indiferent de natura lor - tehnică (brevete, proiecte etc.),
economică (referitoare la piaţă, preţuri, credite, impozite, taxe etc.), juridică (legile,
ordonanţele etc. care privesc firma), managerială (privind sistemul informaţional,
structura organizatorică, adoptarea deciziilor etc.) etc. - pe care le posedă organizaţia.

e)Starea economică a firmei

j) Cultura organizaţională.

Bazele Managementului, 2018- 2019 11

Determinanţii strategiei - contextuali

Bazele Managementului, 2018- 2019 12

 Determinanţii strategiei - contextuali

a) Determinantul economic. Acesta reuneşte toate elementele de natură

economică exogenă a organizaţiei, care influenţează, de o manieră semnificativă,
strategia.

b) Determinantul managerial. Sfera sa de cuprindere este reprezentată de

ansamblul elementelor manageriale, la nivel naţional şi teritorial, care au un impact
sesizabil asupra strategiei firmei.

c) Determinantul tehnic şi tehnologic. Principalele sale componente sunt: nivelul

tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare, performanţele tehnologiilor ce pot fi
achizi-ţionate, capacitatea creativ-inovativă a organizaţiilor tehnice specializate,
calitatea cerce-tărilor ştiinţifice la care firma poate avea acces etc.

Bazele Managementului, 2018- 2019 13

 Determinanţii strategiei - contextuali

d) Determinantul socio-cultural. Conţinutul său principal este reprezentat de

următoarele elemente: structura socială a proprietăţii, ştiinţa, învăţământul, ocrotirea
societăţii, mentalitatea.

e) Determinantul ecologic. În sfera sa de cuprindere intră factorii naturali ai mediului

- resursele naturale, apa, solul, vegetaţia, fauna, clima etc.

f) Determinantul politic. Componenţa sa foarte cuprinzătoare - politicile interne şi

externe ale statului respectiv în domeniul ştiinţific, educaţional sau militar, politica altor
state, politica organizaţiilor internaţionale, politica marilor instituţii economice
internaţionale etc. - se manifestă printr-un impact substanţial asupra activităţii oricărei
firme, cât ar fi de mica.

g) Determinantul juridic. O primă remarcă, acesta este de acelaşi tip ca şi

precedentul, în sensul că reflectă în plan juridic problematica celorlalţi determinanţi
prezentaţi .

Bazele Managementului, 2018- 2019 14

 Strategiile firmei

Strategiile pot fi implementate la diverse niveluri ale

managementului unei firme.
Din acest punct de vedere, putem avea:

 strategii generale (corporative),

 strategii concurenţiale (de afaceri)

 strategii funcţionale.

Bazele Managementului, 2018- 2019 15

 Strategiile firmei

Strategia dezvoltată la nivelul cel mai înalt al unei organizaţii se

numeşte strategie generală sau corporativă. Prin ea se
stabilesc domeniile de afaceri abordate şi modul cum vor fi
alocate resursele organizaţiei pentru susţinerea operaţiunilor din
aceste domenii de afaceri.

Strategiile generale pot fi grupate în câteva categorii mai

importante:
 strategii de creştere;
 strategia stabilităţii;
 strategii de descreştere.

Bazele Managementului, 2018- 2019 16

 Strategiile firmei

Strategii concurenţiale. Prin strategia sa generală, o firmă

precizează ce domenii de afaceri va aborda şi cum vor fi
distribuite resursele ei între aceste domenii. Apoi pentru fiecare
domeniu de afaceri avut în vedere sau pentru fiecare unitate
care operează într-un domeniu de afaceri distinct firma
stabileşte acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă
pentru a fi competitivă în domeniu, adică elaborează o strategie
concurenţială sau de afaceri.

Exemplu de strategii concurenţiale: dominarea globală prin

costuri scăzute, diferenţierea produsului sau serviciului şi
focalizarea asupra unui segment de piaţă.

Bazele Managementului, 2018- 2019 17

 Strategiile firmei

Strategiile funcţionale arată modul în care domeniile

funcţionale intenţionează să acţioneze pentru realizarea
obiectivelor şi strategiilor formulate la nivel de companie. Ele
urmăresc dezvoltarea unor competenţe distinctive pentru a oferii
companiei avantaje concurenţiale durabile.
Strategiile funcţionale pot fi grupate în câteva categorii mai
importante :
 strategii de marketing;
 strategii de producţie / operaţiuni;
 strategii financiare;
 strategii de resurse umane.

Bazele Managementului, 2018- 2019 18