BAZELE MANGEMENTULUI

Curs 1

 ELEMENTE INTRODUCTIVE ÎN MANAGEMENT

FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 EVALUARE

10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finală
Participare activă la curs, răspunsuri Înregistrare săptămânală 10
corecte la întrebări, interes pentru
disciplină
Întelegerea şi aplicarea corectă a Lucrare de verificare 30
10.4 Curs
problematicii tratate, capacitatea de
analiză şi sinteză 40
Capacitatea de a corela informaţiile şi de Evaluare finală scrisă
a le aplica în cazuri particulare
Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi
Caiet de seminar
procedeelor de management, aplicarea
10.5 Seminar Participare activă la aplicațiile 20
în studii practice și interpretarea
derulate
rezultatelor
10.6 Standard minim Utilizarea metodelor de fundamentare a deciziilor manageriale multicriteriale și interpretarea
de performanţă rezultatelor.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Bibliografie

I.C Alecu, O. Gherasim, Metode şi tehnici utilizate în managementul

organizaţiei, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2015

O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizaţional, curs

în format digital, www.biblioteca-digitala.ase.ro.

E. Burduș, I. Popa, Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2018

N. Belu, Suport de curs Bazele Managementului (format electronic, platforma

elearning Upit), 2018-2019

A. Bălteanu, N. Belu, Noţiuni de bază în management. Studii de caz. Probleme.

Întrebări, Editura Universităţii din Piteşti, 2012.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 ELEMENTE INTRODUCTIVE ÎN MANAGEMENT

Definirea managementului

 Managementul ca proces. Dacă aţi auzit vreodată spunându-se

despre o companie ca are un management bun sau că este
bine manageriată, atunci această afirmaţie se referea la
procesul de management, la procesul de conducere.

 Managementul ca disciplină. Dacă astăzi discutăm despre un

curs de management, ne referim la disciplina ştiinţifică.
Managementul este clasificat ca disciplină deoarece el include
deja un bagaj imens de cunoştinţe care pot fi învăţate.
Principalul scop al studierii disciplinei de management este
învăţarea principiilor, conceptelor şi teoriilor şi a aplicării
acestora în procesul de management.

 Managementul ca grup de persoane. Dacă aţi auzit spunându-

se „managementul firmei X a decis să …” atunci termenul de
„management” se referă la un om sau la un grup de oameni.
Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului
2019
Definirea managementului

 managementul este un proces ce implică anumite funcţii şi

activităţi pe care managerii trebuie sa le realizeze;

 managementul este procesul declanşat şi în care se implică una

sau mai multe persoane pentru a coordona activităţile altor
persoane în scopul atingerii unor rezultate care ar fi imposibil de
atins de către o persoană acţionând izolat.

 managementul este ansamblul demersurilor, metodelor şi

proceselor de planificare, organizare, alocare a resurselor,
control, activare şi animare a unei întreprinderi.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Curente în gândirea şi practica managerială

 perioada empirică, ce se caracteriză prin existenţa managerului

– proprietar şi prin conducerea bazată pe principii personale.
Aceasta perioadă durează până în a doua jumătate a secolului
XIX;

 începuturile managementului ştiinţific, perioadă care durează

până la începutul secolului XX (1910 – 1915) şi care este
caracterizată de apariţia şi aplicarea primelor teorii ale
managementului ştiinţific, şi în care apar specialiştii în
management şi managerii angajaţi;

 perioada modernă, care se întinde până in zilele noastre

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Curente în gândirea şi practica managerială
Şcoli de management

Şcoala clasică
 Frederick W. Taylor, Henry Fayol, Max Weber

Şcoala sociologică (a relaţiilor umane)

 Elton Mayo, Abraham Maslow, Frederic I.Herzberg

Managementul modern
 Peter Drucker, Herbert Simon, Alex Osborne, Thomas Peter

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Procesele manageriale

 Ansamblul proceselor de muncă ce se desfăşoară în orice

sistem uman, în orice organizaţie, se poate diviza în două
categorii principale: procese de execuţie şi procese de
management (conducere).

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Procesele manageriale

 Procesele de execuţie din organizaţie se caracterizează prin

faptul că forţa de muncă fie că acţionează nemijlocit asupra
obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de muncă, fie în
mod indirect, cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de
muncă, generează un ansamblu de produse şi servicii
corespunzător naturii proceselor de muncă implicate şi
obiectivelor previzionate.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Procesele manageriale

 Procesele de management, spre deosebire de procesele de

execuţie, se caracterizează, în principal, prin aceea că o parte
din forţa de muncă acţionează asupra celeilalte părţi, a
majorităţii resurselor umane, în vederea realizării unei eficienţe
cât mai ridicate, având un caracter preponderent
multidimensional.

 Procesul de management în organizaţie constă, în ansamblul

fazelor, în procesele prin care se determină obiectivele acesteia
şi ale subsistemelor încorporate, resursele şi procesele de
muncă necesare realizării lor şi executanţii acestora, prin care
se integrează şi controlează munca personalului folosind un
complex de abordări, metode şi tehnici în vederea îndeplinirii cât
mai eficiente a raţiunilor ce au determinat înfiinţarea respectivei
organizaţii.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI

Previziune Organizare

 FUNCŢIILE
 MANAGEMENTULUI

Coordonare Antrenare Evaluare-control

Figura 1. Funcţiile managementului

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Trăsături caracteristice ale funcţiilor managementului

 activităţile care alcătuiesc funcţiile managementului sunt

specifice managerilor;

 se exercită fie la nivelul întregii organizaţii, fie într-un

domeniu anume, în raport cu nivelul ierarhic la care se
situează managerul;

 se exercită în toate organizaţiile, indiferent de profilul şi

dimensiunile lor şi la toate nivelurile ierarhice;

 diferă ca formă de manifestare şi conţinut şi de la un

compartiment la altul;

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
  au o pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice, în sensul că
la nivelurile ierarhic superioare se exercită cu precădere funcţiile
de previziune şi organizare, nivelurile de la baza piramidei
ierarhice fiindu-le caracteristice funcţiile de coordonare, antrenare
şi control.

Manageri
superiori
Previziune

Manageri

Organizare

Control
mijlociii

Coordonarea
şi antrenarea
Manageri de
primă linie

Figura 2. Timpul consumat de manageri pe funcţii ale managementului

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului
2019
 Previziunea

Funcţia de previziune constă în ansamblul proceselor de muncă

prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale
organizaţiei şi componentelor sale, precum şi resursele şi
principalele mijloace necesare realizării lor.

Probleme de previziune ce trebuie soluţionate de manageri:

 CE se va face?
 CÂND se va face?
 CUM se va face?
 DE CE se va face?
 CÂT va costa?

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Rezultatele previziunii

 Prognozele acoperă un orizont minim de 10 ani, au un caracter

aproximativ, nefiind obligatorii. Acestea conţin un set date cu
valoare indicativă referitoare la ansamblul organizaţiei sau la
principalele activităţi încorporate.

 Planurile, în care se finalizează cea mai mare parte a

proceselor de previziune, se referă de regulă, la perioade
cuprinse între 5 ani şi o lună. Gradul lor de detaliere variază
invers proporţional cu orizontul, în mod firesc planurile curente
fiind detaliate, în timp ce planul organizaţiei pe cinci ani se
rezumă doar la obiectivele fundamentale ale firmei şi
principalele resurse aferente. Planurile pe termen lung (3-5 ani)
sunt forma de concretizare a strategiilor, iar cele pe termen
mediu (0,5-2 ani) reprezintă expresii ale politicilor organizaţiei.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Rezultatele previziunii

 Programele. Specific lor este orizontul redus, cel mai adesea o

decadă, o săptămână, o zi, un schimb, o oră. Programele sunt
foarte detaliate elementele cuprinse fiind obligatorii şi prezintă
un grad ridicat de certitudine. Programele cuprind previzionări
referitoare la activităţile cu un caracter puternic operaţional, cel
mai adesea de fabricaţie şi aprovizionare, stabilind în mod
precis cantităţile de produs sau materie primă pe formaţii de
muncă şi executanţi, la nivel de săptămână, zi, schimb.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Activităţile specifice funcţiei de previziune

 elaborarea direcţiilor previzibile de evoluţie a firmei;

 cuantificarea obiectivelor, a rezultatelor scontate a fi

obţinute;

 elaborarea strategiilor, politicilor şi ansamblului orientărilor

privind evoluţia viitoare a firmei, precum şi a strategiilor ce
trebuie adoptate pentru utilizarea mijloacelor existente în
scopul atingerii, în condiţii optime, a obiectivelor;

 planificarea resurselor umane, materiale şi financiare

necesare, precum şi stabilirea modului de utilizare.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Organizarea

Funcţia de organizare reprezintă ansamblul proceselor de

management prin intermediul cărora se stabilesc şi delimitează
procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor
(mişcări, timpi, operaţii, lucrări, sarcini etc.). Acestea sunt
grupate pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuite
personalului, având în vedere criterii, economice, tehnice şi
sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiţii a
obiectivelor previzionate

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Organizarea

Organizarea cuprinde două activităţi principale:

 Prima activitate constă în organizarea de ansamblu a

întreprinderii, concretizată în stabilirea structurii organizatorice şi
a sistemului informaţional, prin intermediul cărora se asigură
structura întreprinderii.

 A doua activitate constă în organizarea principalelor

componente ale întreprinderii: cercetarea-dezvoltarea,
producţia, personalul, etc.

 Cerinţele pe care le presupune realizarea funcţiei de organizare

sunt următoarele: dinamismul continuu, în scopul asigurării
flexibilităţii firmei, adaptării permanente a tuturor elementelor la
schimbările ce se produc în interiorul şi în afara ei.
Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului
2019
 Coordonarea

Funcţia de coordonare constă în ansamblul proceselor de

muncă prin care se armonizează deciziile şi acţiunile
personalului organizaţiei şi ale subsistemelor sale în cadrul
previziunilor şi sistemului organizatoric stabilite anterior .

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Coordonarea

Coordonarea îmbracă două forme:

 bilaterală, care se derulează între un manager şi un
subordonat, ce asigură preîntâmpinarea filtrajului şi distorsiunii,
obţinerea operativă a „feed-back”- ului. Principalul dezavantaj
este consumul mare de timp, în special din partea managerilor.

 multilaterală, ce implică un proces de comunicare

concomitentă între un manager şi mai mulţi subordonaţi,
modalitate folosită pe scară largă, îndeosebi în cadrul şedinţelor.
În condiţiile organizaţiilor moderne, ponderea coordonării
multilaterale creşte ca urmare a proliferării sistemelor de
management de tip participativ.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
Simptomele lipsei de coordonare

 lipsa de precizie a scopurilor urmărite;

 acţiuni neadecvate;
 nesincronizarea acţiunilor;
 definirea imprecisă a responsabilităţilor.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Antrenarea

Funcţia de antrenare încorporează ansamblul proceselor de

muncă prin care se determină personalul organizaţiei să
contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor previzionate, pe
baza luării în considerare a factorilor care îl motivează.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Fundamentul antrenării - motivarea

 Motivarea pozitivă se bazează pe amplificarea satisfacţiilor

personalului din participarea la procesul muncii, ca urmare a
realizării sarcinilor atribuite în condiţiile în care nivelul sarcinilor
obligatorii de realizat este accesibil majorităţii executanţilor.

 Motivarea negativă se bazează pe ameninţarea personalului

cu reducerea satisfacţiilor dacă nu realizează întocmai
obiectivele şi sarcinile repartizate, al căror nivel este foarte
ridicat, inaccesibil în condiţiile date unei părţi apreciabile a
executanţilor.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul
motivării personalului să întrunească simultan mai multe
caracteristici:
 să fie complex, în sensul utilizării combinate atât a stimulentelor
materiale, cât şi morale, pe baza luării în considerare a
principalilor factori implicaţi endogeni şi exogeni ai organizaţiei;

 să fie diferenţiat, adică motivaţiile considerate şi modul lor de

folosire să ţină cont de caracteristicile fiecărei persoane şi ale
fiecărui colectiv de muncă, astfel încât să se obţină maximum de
participare la stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei;

 să fie gradual, adică să satisfacă necesităţile personalului şi în

strânsă corelaţie cu aportul său, ţinând cont de interdependenţele
dintre diferitele categorii de necesităţi.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Cerinţele realizării funcţiilor de antrenare şi coordonare

 eşalonarea raţională a competenţelor decizionale pe

diferite niveluri ierarhice, în funcţie de implicaţiile
deciziilor şi de volumul informaţiilor;

 existenţa unui bun sistem de comunicaţii, atât la

nivelul întregii firme, cât şi al fiecărui grup de lucru;

 promovarea delegării autorităţii şi responsabilităţii;

 atentă şi judicioasă selectare şi pregătire a
personalului.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Control-evaluare

Funcţia de evaluare-control poate fi definită ca ansamblul

proceselor prin care performanţele organizaţiei subsistemelor şi
componentelor acesteia sunt măsurate şi comparate cu
obiectivele şi standardele stabilite iniţial, în vederea eliminării
deficienţelor constatate şi integrării abaterilor pozitive.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Fazele funcţiei control-evaluare

 măsurarea realizărilor;

 compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite

iniţial, evidenţiind abaterile produse;

 determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate;

 efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe

măsura posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile
negative..

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019
 Cerinţele funcţiei de control

 existenţa unui sistem informaţional care să permită

vehicularea rapidă a informaţiilor privind standardele
de performanţă;

 efectuarea controlului direct, la locul acţiunii;

 analiza cauzelor abaterilor şi tratarea diferenţiată a

acestora în funcţie de importanţa lor;

 evidenţierea suprapunerii dintre activităţile de control

şi cele de evidenţă.

Sl. dr.ing. Belu Nadia/ Bazele Managementului

2019