Sunteți pe pagina 1din 18

BAZELE MANAGEMENTULUI

Curs 5

 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Bazele Managementului, 2018- 2019


ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A FIRMEI

Organizarea structurală constă în gruparea funcţiunilor,


activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor, în funcţie de anumite criterii,
şi repartizarea acestora, în scopul realizării lor, în subdiviziuni
organizatorice pe grupuri şi persoane în vederea asigurării unor
condiţii cât mai bune pentru îndeplinirea obiectivelor
organizaţiei.

Bazele Managementului, 2018- 2019


Structura organizatorică

Structura organizatorică a organizaţiei reprezintă


ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor
organizatorice astfel constituite încât să asigure
premisele organizatorice în vederea stabilirii şi
realizării obiectivelor previzionate.

În cadrul structurii organizatorice a organizaţiei


deosebim două componente principale:
 structura de management (functională)
 structura de producţie (operațională)

Bazele Managementului, 2018- 2019


Structura organizatorică

 Structura de management poate fi definită ca ansamblul


managerilor de nivel superior şi al subdiviziunilor organizatorice
prin ale căror decizii şi acţiuni se asigură condiţiile manageriale,
economice, tehnice şi de personal necesare desfăşurării
activităţii compartimentelor de producţie.

 Structura de producţie este alcătuită din totalitatea


subdiviziunilor organizatorice ale organizaţiei, în cadrul cărora
se desfăşoară activităţile operaţionale, în principal de producţie.

Bazele Managementului, 2018- 2019


Componentele structurii organizatorice

 1. Posturile
 2. Sfera de autoritate
 3. Nivelurile ierarhice
 4. Departamentele
 5. Relaţiile organizatorice

Bazele Managementului, 2018- 2019


1. Posturile

Posturile de muncă sunt definite de totalitatea sarcinilor


omogene din punct de vedere al naturii şi complexităţii lor,
desemnate în mod permanent şi organizat, conform
particularităţilor unui loc de muncă. Postul reprezintă cea mai
simplă subdiviziune organizatorică.

 posturi de management, care au o sferă largă de


responsabilităţi şi autoritate, implicând sarcini de coordonare a
altor posturi;

 posturi de execuţie, cu responsabilităţi şi autoritate limitate,


restrânse la executarea unor lucrări, rezolvarea unor probleme
sau obţinerea unor rezultate concret definite, neimplicând
coordonarea altor posturi.
Specificarea elementelor care definesc postul se realizează prin
fişa postului.

Bazele Managementului, 2018- 2019


2. Sfera de autoritate

Sfera de autoritate, numită în unele lucrări normă de


conducere sau pondere ierarhică, reprezintă numărul
persoanelor / posturilor conduse în mod nemijlocit de către un
manager.

Dimensiunile sferei de autoritate sunt influenţate de natura


lucrărilor efectuate de subordonaţi, nivelul de pregătire şi gradul
de motivare, frecvenţa şi amploarea legăturilor dintre ei,
experienţă şi prestigiul managerului.

Mărimea optimă a ponderii ierarhice pentru un manager de


întreprindere mare sau mijlocie este de 4-8 subalterni, crescând
pe măsura apropierii de baza piramidei organizaţionale până la
20-30 muncitori pentru un şef de echipă.

Bazele Managementului, 2018- 2019


3. Nivelurile ierarhice

Nivelurile ierarhice sunt determinate de poziţiile succesive pe


care le au faţă de şeful executiv (directorul general) al firmei,
managerii diferitelor departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi
linii ierarhice.
După poziţia pe care o au faţă de şeful executiv al firmei,
nivelurile ierarhice pot fi ordonate conform figurii 1.

Bazele Managementului, 2018- 2019


3. Nivelurile ierarhice

Bazele Managementului, 2018- 2019


3. Nivelurile ierarhice

Canalele pe care sunt vehiculate deciziile de la locul de


adoptare la cel de implementare, precum şi informaţiile de la
locul de recoltare la organele de decizie, se numesc linii sau
filiere ierarhice.

Ansamblul liniilor ierarhice, stabilite între diferite organisme,


plasate pe niveluri ierarhice, formează o piramidă ierarhică
(figura 2).

Principalele elemente ale piramidelor ierarhice sunt: înălţimea


(H), care reflectă numărul de niveluri ierarhice, şi baza piramidei
(B), a cărei mărime este direct proporţională cu numărul total de
executanţi din unitatea respectivă şi sfera de autoritate.

Bazele Managementului, 2018- 2019


Piramide ierarhice

Bazele Managementului, 2018- 2019


Efectele piramidelor ierarhice alungite şi aplatizate

Bazele Managementului, 2018- 2019


4. Departamentele

Departamentele reprezintă acele componente organizaţionale


formate dintr-un număr de salariaţi care sunt subordonaţi unei
autorităţi unice şi execută în mod permanent acelaşi tip de
activităţi.

În funcţie de modul de individualizare a atribuţiilor dintr-un


anumit domeniu de activitate, departamentele pot fi simple sau
complexe (figura 3).

Bazele Managementului, 2018- 2019


Departamente simple şi complexe

Bazele Managementului, 2018- 2019


4. Departamentele

Departamentele unei firme se pot grupa după diferite criterii


astfel:
 după activităţile specifice, pot exista departamente de:
aprovizionare; pregătirea, programarea şi urmărirea producţiei;
resurse umane etc.

 după domeniul funcţional, pot fi departamente de cercetare-


dezvoltare, de producţie, comerciale, financiar-contabile sau de
personal.

 după volumul de activitate şi numărul de persoane pot exista:


servicii birouri, grupe, pentru departamentele funcţionale; fabrici,
secţii, ateliere şi formaţii de lucru, pentru departamentele de
producţie.

Bazele Managementului, 2018- 2019


5. Relaţiile

Relaţiile reprezintă legăturile care se stabilesc, în mod curent,


între posturile şi departamentele unei organizaţii.
Din punct de vedere al naturii lor, relaţiile care apar în procesul
de management se pot împărţi în:

 relaţii de autoritate, care au un caracter formalizat, fiind


reglementate diferite norme şi regulamente;

 relaţii de cooperare, preponderent neformalizate, servesc la


îndeplinirea atribuţiilor complexe care presupun aportul mai
multor persoane;

 relaţii de control al activităţii unor persoane sau departamente.

Bazele Managementului, 2018- 2019


Modalităţi de prezentare a structurii organizatorice a firmei

1. Organigrama poate fi definită ca reprezentarea grafică a structurii


organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri şi pe baza unor reguli specifice.

Organigrama este formată, de regulă, din căsuţe dreptunghiulare,


reprezentând posturi de management sau compartimente şi linii, de diferite
forme, care redau raporturile ierarhice, funcţionale etc., ce sunt stabilite între
toate celelalte componente ale structurii organizatorice. În cazurile în care
organigrama redă structura organizatorică a întregii organizaţii se numeşte
organigramă generală sau de ansamblu.

Pentru studierea organizării secţiilor sau serviciilor se elaborează şi


organigrame parţiale, reprezentând în detaliu componenţa organizatorică a
compartimentelor respective.

Bazele Managementului, 2018- 2019


Modalităţi de prezentare a structurii organizatorice a firmei

2. Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF)


O reprezentare mai detaliată a structurii organizatorice se
realizează prin utilizarea regulamentului de organizare şi
funcţionare sau a manualului organizării.
ROF cuprinde:
-prezentarea generală a organizației
-atribuțiile organizației
- departamentele funcționale și operaționale
- precizări finale.

Bazele Managementului, 2018- 2019

S-ar putea să vă placă și