Organizarea structurală constă în gruparea funcţiunilor,
activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor, în funcţie de anumite criterii, şi repartizarea acestora, în scopul realizării lor, în subdiviziuni organizatorice pe grupuri şi persoane în vederea asigurării unor condiţii cât mai bune pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei.
Bazele Managementului, 2018- 2019
Structura organizatorică
Structura organizatorică a organizaţiei reprezintă
ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor previzionate.
În cadrul structurii organizatorice a organizaţiei
deosebim două componente principale: structura de management (functională) structura de producţie (operațională)
Bazele Managementului, 2018- 2019
Structura organizatorică
Structura de management poate fi definită ca ansamblul
managerilor de nivel superior şi al subdiviziunilor organizatorice prin ale căror decizii şi acţiuni se asigură condiţiile manageriale, economice, tehnice şi de personal necesare desfăşurării activităţii compartimentelor de producţie.
Structura de producţie este alcătuită din totalitatea
subdiviziunilor organizatorice ale organizaţiei, în cadrul cărora se desfăşoară activităţile operaţionale, în principal de producţie.
Posturile de muncă sunt definite de totalitatea sarcinilor
omogene din punct de vedere al naturii şi complexităţii lor, desemnate în mod permanent şi organizat, conform particularităţilor unui loc de muncă. Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică.
posturi de management, care au o sferă largă de
responsabilităţi şi autoritate, implicând sarcini de coordonare a altor posturi;
posturi de execuţie, cu responsabilităţi şi autoritate limitate,
restrânse la executarea unor lucrări, rezolvarea unor probleme sau obţinerea unor rezultate concret definite, neimplicând coordonarea altor posturi. Specificarea elementelor care definesc postul se realizează prin fişa postului.
Bazele Managementului, 2018- 2019
2. Sfera de autoritate
Sfera de autoritate, numită în unele lucrări normă de
conducere sau pondere ierarhică, reprezintă numărul persoanelor / posturilor conduse în mod nemijlocit de către un manager.
Dimensiunile sferei de autoritate sunt influenţate de natura
lucrărilor efectuate de subordonaţi, nivelul de pregătire şi gradul de motivare, frecvenţa şi amploarea legăturilor dintre ei, experienţă şi prestigiul managerului.
Mărimea optimă a ponderii ierarhice pentru un manager de
întreprindere mare sau mijlocie este de 4-8 subalterni, crescând pe măsura apropierii de baza piramidei organizaţionale până la 20-30 muncitori pentru un şef de echipă.
Bazele Managementului, 2018- 2019
3. Nivelurile ierarhice
Nivelurile ierarhice sunt determinate de poziţiile succesive pe
care le au faţă de şeful executiv (directorul general) al firmei, managerii diferitelor departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi linii ierarhice. După poziţia pe care o au faţă de şeful executiv al firmei, nivelurile ierarhice pot fi ordonate conform figurii 1.
Bazele Managementului, 2018- 2019
3. Nivelurile ierarhice
Bazele Managementului, 2018- 2019
3. Nivelurile ierarhice
Canalele pe care sunt vehiculate deciziile de la locul de
adoptare la cel de implementare, precum şi informaţiile de la locul de recoltare la organele de decizie, se numesc linii sau filiere ierarhice.
Ansamblul liniilor ierarhice, stabilite între diferite organisme,
plasate pe niveluri ierarhice, formează o piramidă ierarhică (figura 2).
Principalele elemente ale piramidelor ierarhice sunt: înălţimea
(H), care reflectă numărul de niveluri ierarhice, şi baza piramidei (B), a cărei mărime este direct proporţională cu numărul total de executanţi din unitatea respectivă şi sfera de autoritate.
Bazele Managementului, 2018- 2019
Piramide ierarhice
Bazele Managementului, 2018- 2019
Efectele piramidelor ierarhice alungite şi aplatizate
Bazele Managementului, 2018- 2019
4. Departamentele
Departamentele reprezintă acele componente organizaţionale
formate dintr-un număr de salariaţi care sunt subordonaţi unei autorităţi unice şi execută în mod permanent acelaşi tip de activităţi.
În funcţie de modul de individualizare a atribuţiilor dintr-un
anumit domeniu de activitate, departamentele pot fi simple sau complexe (figura 3).
Bazele Managementului, 2018- 2019
Departamente simple şi complexe
Bazele Managementului, 2018- 2019
4. Departamentele
Departamentele unei firme se pot grupa după diferite criterii
astfel: după activităţile specifice, pot exista departamente de: aprovizionare; pregătirea, programarea şi urmărirea producţiei; resurse umane etc.
după domeniul funcţional, pot fi departamente de cercetare-
dezvoltare, de producţie, comerciale, financiar-contabile sau de personal.
după volumul de activitate şi numărul de persoane pot exista:
servicii birouri, grupe, pentru departamentele funcţionale; fabrici, secţii, ateliere şi formaţii de lucru, pentru departamentele de producţie.
Bazele Managementului, 2018- 2019
5. Relaţiile
Relaţiile reprezintă legăturile care se stabilesc, în mod curent,
între posturile şi departamentele unei organizaţii. Din punct de vedere al naturii lor, relaţiile care apar în procesul de management se pot împărţi în:
relaţii de autoritate, care au un caracter formalizat, fiind
reglementate diferite norme şi regulamente;
relaţii de cooperare, preponderent neformalizate, servesc la
îndeplinirea atribuţiilor complexe care presupun aportul mai multor persoane;
relaţii de control al activităţii unor persoane sau departamente.
Bazele Managementului, 2018- 2019
Modalităţi de prezentare a structurii organizatorice a firmei
1. Organigrama poate fi definită ca reprezentarea grafică a structurii
organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri şi pe baza unor reguli specifice.
Organigrama este formată, de regulă, din căsuţe dreptunghiulare,
reprezentând posturi de management sau compartimente şi linii, de diferite forme, care redau raporturile ierarhice, funcţionale etc., ce sunt stabilite între toate celelalte componente ale structurii organizatorice. În cazurile în care organigrama redă structura organizatorică a întregii organizaţii se numeşte organigramă generală sau de ansamblu.
Pentru studierea organizării secţiilor sau serviciilor se elaborează şi
organigrame parţiale, reprezentând în detaliu componenţa organizatorică a compartimentelor respective.
Bazele Managementului, 2018- 2019
Modalităţi de prezentare a structurii organizatorice a firmei
2. Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF)
O reprezentare mai detaliată a structurii organizatorice se realizează prin utilizarea regulamentului de organizare şi funcţionare sau a manualului organizării. ROF cuprinde: -prezentarea generală a organizației -atribuțiile organizației - departamentele funcționale și operaționale - precizări finale.