ARTA $1 OMUL 70

Arta fotografică
Poate că nume ca Niepce, 0 Până în 1856, în
momentul mor>ii lui
Daguerre, Frith sau Bisson nu Daguerre, procedeul
sunt foarte familiare, însă Daguerreotypie se
utiliza în întreaga
datorită acestor pionieri ai lume . Era un pro-
cedeu foarte popular
fotografiei această formă de mai ales în SUA .
artă poate fi astăzi admirată . Acest portret care o
reprezintă pe Miss
Lucie Davidson, o
frumusete a acelor
^n 1826 francezul Joseph Nicephore Niepce vremuri, a fost reali-
a reprodus de la geamul atelierului său o zat în 1858 .
imagine care prezenta un acoperiş oblic, un
păr prin ale cărui ramuri putea fi observe
strălucind un petic de cer şi un porumbar .
o Această
fotografie reprezintă
Această imagine lipsită de rafinament şi un grup de europeni
neclară a fost prima fotografie reuşită realizată vizitând ruinele
vreodată cu un aparat care ar putea fi numit Tebei şi a fost reali-
profesional . Niepce 5i-a intitulat creatia heli- zată de englezul
ographie (grafică solară) . Francis Frith, în tim-
Principiul fizic al aparatului de fotografiat pul unei expediirii în
era cunoscut de secole . Leonardo da Vinci Egipt. Depăşind
(1452-1519) a ilustrat camera obscura, forma- toate obstacolele,
tă dintr-o incintă obscură având un orificiu cum ar fi căldura
minuscul pe un perete prin care trecea lumi- insuportabilă sau
na şi care producea pe peretele opus o imagi- echipamentul foarte
ne inversată a exteriorului . Pictorii renascen- greu, Frith a reuşit
tişti utilizau acest dispozitiv pentru a reda în să realizeze o colec-
perspectivă desenele si tablourile . Camera tie remarcabilă de
obscura inventată de greci, a fost utilizată în poze şi a devenit
evul mediu si pentru observarea eclipselor cunoscut ca cel mai
solare . o bun fotograf peisa-
Însă abia in secolul XIX inventatori ca ş gist din vremea sa .
Niepce au găsit substantele chimice sensibile
la lumină care să fixeze permanent imaginea
obtinută . Procesul era încet, timpul de expu-
nere fiind de opt ore . Niepce a murit în 1833
si celebritatea realizării sale a fost practic
acreditată omului de ştiinţă si antreprenorului
Louis Jacques Mande Daguerre, asociat al lui
Niepce încă din 1829 . Daguerre a fost cel care
a descoperit că o imagine aproape invizibilă
putea fi redată sau "developată" cu vapori de
mercur . Astfel s-a redus timpul de expunere
la 20-30 de minute . Dar abia în mai 1837 a
găsit o modalitate de fixare a imaginii cu o
soluţie de sare de bucătărie .

Nasterea fotografiei
Procedeul pus la punct de Daguerre - numit
de acesta Daguerreotypie - a fost făcut public
la 19 august 1839 . La acea dată, considerată
momentul de naştere oficial al fotografiei, o
mulţime vastă şi foarte curioasă a împânzit
curtea Institutului Francez şi, după cum relata
un articol contemporan, "era tot atât de multă
agitaţie ca după o bătălie câştigată " .
Fotografia este astăzi un lucru atât de obiş-
nuit, încât este dificil de imaginat cât de fasci-
nantă a fost ideea imortalizării imaginii pentru
contemporanii lui Daguerre . Posibilitatea de a
realiza imagini reale ale vieţii cotidiene fără
interventia unui artist era atât de incitantă
încât portretistul francez Paul Delaroche a
exclamat stânjenit : "De astăzi pictura este

207
70 ARTA FOTOGRAFICĂ

O Această
fotografie reprezintă
tabăra gărzilor din
corpul 4 Dragoni şi
este doar una din
cele peste 300 de
poze realizate de
Roger Fenton în tim-
pul războiului din
Crimeea . Fenton a
fost primul fotograf
de presă din lume .

0 refugiată din
războiul civil spaniol
încearcă să-şi
salveze din cărută
câteva din bunurile
de primă necesitate,
după ce calul s-a
prăbuşit şi a murit.
Această fotografie,
alături de altele la
fel de dramatice, au
fost realizate de
celebrul fotojurnalist
Robert Capa dar nu
au fost incluse in
albumul Imagini de
război. Ele au stat
ascunse undeva
într-o mansardă
pariziană vreme de
mai bine de 40 de
ani .

moartă!" Bineînh •les că pictura nu a murit si
fotografia, ca formă a artei şi ca ştiinţ i, a
evoluat din ce în ce mai mult .
Anii de după pionieratul lui Daguerre au
fost martorii unor descoperiri de mare impor-
tanţ2 pentru tehnica fotografică, cum ar fi de
exemplu lentilele mult mai evoluate, apariţia
tipăriturilor pe hârtie, sticlă si celuloid dar si
aparitia fotografiei color . Toate aceste inovatii
au mers mână în mână cu însăşi evoluţia
fotografiei ca forma de artă .
De la bun început, curentele din pictură,
cum ar fi impresionismul, expresionismul,
naturalismul sau suprarealismul, au influentat
artiştii fotografi, şi vice-versa . În ciuda dezba-
terile nesfârşite dacă fotografia este sau nu o
`artă" adevărată, nici o altă invenţie nu a sus-
citat atât de mult interesul publicului.
Pionierii
Fotografia de călătorie a pus pe jar întreaga
populaţie din cele patru colţuri ale lumii .
Fotografi întreprinzători si curajosi au imorta-
lizat scene până atunci reproduse doar prin
descrierile exagerate şi uneori lipsite de acu-
ratete ale unor călători . Unul dintre cei mai
celebri fotografi topografi (de peisaje) a fost
Francis Frith (1822-98) care a înregistrat un
succes imediat cu fotografiile realizate în cele
trei călătorii efectuate în Orientul Mijlociu,
între 1856-1860 . În cea de-a treia expediţie
Frith s-a aventurat de-a lungul Nilului, mult
mai departe decât o făcuseră predecesorii Ai .
Realizarea imaginilor sale memorabile, uncle
având dimensiunea de 43x51 cm, era o per-
formanlă a rezisten(ei . Frith a utilizat proce-
deul folosirii unei plăci acoperite cu o sub-
stanlă coloidală, care practic însemna depla-
sarea cu o cameră obscură, un trepied imens,
substanţe chimice, plăci fotografice volumi-
noase şi fragile şi o gamă întreagă de lentile .
Şi dacă toată această învălmăşeală împovă-
rătoare nu era de ajuns, Frith a trebuit să
înfrunte temperaturi de peste 54 °C, muşte şi
furtuni de nisip . Albumul său de mari dimen-
siuni, Egipt, Sinai Şi Ierusalim, este considerat
cea mai voluminoasă carte ilustrată si este o
dovadă trainică a hotărârii şi tenacitătii sale .
Alli piorfieri ai acestei arte au fost Auguste
Bisson, care in iulie 1860 a fost primul care a
făcut poze de pe culmile Mont Blancului, cel
mai înalt masiv din Europa, şi Samuel Bourne,
care s-a străduit să prezinte publicului euro-
pean o parte din frumuseţile Indiei .
Gustave Le Gray (1820-62) a fost unul din
cei mai talentali şi inovatori fotografi .
Instantaneele cu peisaje marine, expuse pen-
tru prima clată la Londra în 1856, au creat
vâlvă mai ales prin reprezentările foarte deta-
liate ale cerului şi valurilor . Până atunci fusese
foarte dificilă imortalizarea unui cer strălucitor
folosind acelaşi timp de expunere ca pentru
un peisaj mai întunecat . Le Gray a reuşit acest
lucru prin combinarea a două negative - unul
pentru cer si celălalt pentru mare - ceea ce a
dus la imagini cu detalii ale ambelor imagini .
Puterea portretului
În secolul XIX portretistica a fost o altă formă
populară a artei fotografice . Moda a fost ini-
ţiată în mai 1859, când Napoleon III, călare în
fruntea oştirii, se pregătea pentru plecarea în
Italia . El 5i-a oprit trupele pe Boulevard des
Italiens din Paris şi a intrat în atelierul lui
Andre Disderi pentru a se fotografia . Toată
lumea elegantă din Paris a urmat exemplul
împăratului, ceea ce 1-a îmbogătit pe Disderi .
Fotografiile unor celebrităli crau la fel de po-
pulare şi în Anglia unde se vindeau în maga-
zine cam la fel cum se vând în zilele noastre
căr(ile postale ilustrate .
Cu toate acestea, unii fotografi realizau
lucrări diferite de portretistica obişnuită, con-
venlională şi stereotipă . Unul dintre ei a fost
Nadar, alias Gaspard Felix Tournachon . El a
realizat multe portrete pline de naturalete şi
excelente tehnic ale unor personalităli

208
franceze ale acelor vremuri - actrita Sarah
Bernhardt, poetul Baudelaire, scriitorul
Dumas şi mulli alţii . Nadar lăsa spiritul aces-
tora să vorbească de la sine, fără a apela la
intruziunea artificială a unor fundaluri elabo-
rate sau a unor decoruri pompoase utilizate
adesea la realizarea portretelor convenlionale .
Nadar a fost un pionier şi din alte puncte
de vedere : a realizat prima fotografie la lumi-
na electrică, a realizat primele poze din aer,
dintr-un balon alimentat cu aer cald. Un bine-
cunoscut desen al acelor vremuri, realizat de
Honore Daumier, ilustrându-1 pe Nadar
fotografiind Parisul din balon, purta inscripţia :
- Nadar în timp ce ridică fotografia la înălximi
artistice " .
Critica socială
Unii fotografi ai vremurilor utilizau aparatul
de fotografiat pentru reportaje de război sau
documentare sociologică . Primul fotograf de
presă, Roger Fenton, a călătorit în 1855 în
Crimeea si s-a întors anul următor cu peste
300 de negative ale războiului de acolo .
Un alt înaintaş al fotografilor de război a
fost Matthew B Brady care 5i-a părăsit ate-
lierele prospere din Washington şi New York
pentru a realiza un documentar despre răz-
boiul civil american . Imaginile cumplite ale
lui Brady reprezintă astăzi unele dintre cele
mai preţuite documente istorice americane .
Alţi fotografi erau preocupaţi să redea
situalia săracilor din marile oraşe . Fotografiile
acide ale lui Jacob A Riis, un reporter speciali-
zat în cazuri polilieneşti de la The New York
Tribune, 1-au convins pe guvernatorul statului
New York, Theodore Roosevelt, să inilieze
reforme sociale printre care şi demolarea ce-
lebrelor case sărăcăcioase din Mulberry Bend .
Fotografia ca formă de artă
In opozilie cu abordarea realistă a luat naştere
un curent serios pentru instituirea fotografiei
ca formă de artă si salvarea de la statutul de
simple poze realizate de fotografi comerciali
şi de amatori . Aceasta a dus la imitarea mari-
lor picturi . Henry Peach Robinson a fost unul
dintre exponenxii acestei şcoli, cunoscută sub
denumirea de artă fotografică picturală .
Tehnica lui consta în construirea unei imagini
picturale în mai multe etape . După realizarea
unei schiţe preliminare a viitorului tablou,
artistul fotografia diferitele elemente individ-
uale ce compuneau viitoarea imagine, după
care le decupă şi le lipea pe un fundal
fotografiat în prealabil . Îmbinările erau foarte
îngrijit prelucrate (retuşate) după care urma o
refotografiere a întregului tablou .
1VIulli fotografi au reaclionat împotriva
acestor tehnici de fotografiere, considerate
prea artificiale, şi cel care la sfârşitul secolului
XIX a încercat să revigoreze adevărata artă
fotografică a fost Alfred Stieglitz .
Fotografiile lui, reprezentând străzile din
New York ale anilor 1890, dovedesc că se pu-
teau naşte fotografii de valoare fără a recurge
la metode artificiale . Stieglietz a încurajat
fotografia naturalistă prin Foto-Secesiune, o
grupare fondată în 1902 la New York, care
urma să aibă influenlă in întreaga lume .
La sfârşitul primului război mondial con-
cepţia tradilională a compozitiei a fost aban-
donată pentru a găsi noi modalităţi de expri-
mare . Aceasta se vede în fotografiile lui Paul
Strand din anii 1915-16, publicate de Stieglietz
în ultimele două numere ale revistei fotogra-
fice Camera Work, în 1917 . Strand, un adept
al fotografiei obiective "fără trucuri, manipulări
sau procesări" s-a concentrat asupra aspectu-
lui estetic al unor subiecte banale, cum ar fi
umbra unui gard, sau un morman de vase . El
a fost printre primii care a redat frumuseţea as-
cunsă în forma şi precizia maşinilor moderne .
Lucrările multora dintre aceşti fotografi
"exacti" sunt aproape brutal de directe, având
ca temă imagini personale, selective - de obi-
cei in prim-plan, cu un intens impact drama-
tic . Puteau fi umbra întunecată lăsată de un
ciob de sticlă sau forma on textura unor dune
de nisip din deşert .
Anii 1920 au fost ani de experimentări în
fotografia abstractă . Influenla6i de pictorii cu-
bişti, fotografi ca Laszlo Moholo-Nagy au rea-
lizat fotomontaje şi "fotograme" - amprenta
lăsată de obiecte tridimensionale pe o placă
fotografică .
Curentul Noua Obiectivitate a fost o miş-
ca e mult mai importantă pentru arta fotogra-
fică . Denumirea acestui curent a fost dată in
1924 de Gustave Hartlaub pentru a indica
noul stil al pictorilor germani neorealişti . Neue
Sachlichkeit, după cum este denumită in ger-
mană, a fost o reactie împotriva sentimen-
talismului, a arabescurilor portretistice şi a
oricărui gen de falsificare .
209
70 ARTA FOTOGRAFICĂ
Unii dintre cei mai dramatici si mai răsco-
litori fotografi ai secolului XX au lucrat ca
reporteri sau ca documentarişti . Stefan Lorant,
cel care a fondat în 1934 Weekley Illustrated şi
în 1938 Picture Post, considera că aparatul de
fotografiat ar trebui folosit ca o agendă,
înregistrând fidel evenimentele care apăreau,
fără nici un fel de interventie în compozitie .
Fotojurnalismul
În anii 1930 şi 1940, o dată cu aparitia tot mai
numeroasă a unor reviste ilustrate, jurnale şi
ziare, fotojurnalismul s-a răspândit rapid în
Europa şi în America . La începutul secolului
XX, Robert Capa şi Henri Cartier-Bresson au
fost doi dintre exponenţii fotojurnalistilor
interesati mai ales de "latura umană " . Reporta-
jele remarcabile ale vietii cotidiene din Franta
realizate de Bresson (1933) sau imaginile dra-
matice ale lui Capa din războiul civil spaniol
au ajutat reportajul fotografic să devină o
formă de art! . Capa, care 5i-a cucerit titlul de
cel mai bun fotoreporter de război din lume,
a realizat reportaje din cinci războaie în 18
ani, plătind în cele din urmă cu viata .
Fotograful englez Bill Brandt s-a ocupat de
reportaje în anii 1930 şi a realizat cronici re-
feritoare la aspectele claselor sociale engleze
cu primul său album The English at Home
(Englezii la ei acasă) . Aceste imagini de neui-
tat au ilustrat prăpastia dintre bogati şi săraci
în domeniul sănătătii, locuintelor, educatiei
mai vezi Arta şi omul 89 - TEHNICI DE FILMARE
0 Henri Cartier-Bresson a devenit unul din
cei mai mari fotografi de interes uman, cu
scene din viata simplă, cotidiană, care vor-
besc de la sine . Această poză a fost realizată
in 1969 pe terasa unei cafenele pariziene.
sau de petrecere a timpului liber. La fel de
strălucite sunt şi fotografiile lui Gyula Halasz
Brassai, devenit cunoscut ca "ochiul Parisului " .
Brassai a fost fascinat de viaţa de noapte a
oraşului şi a realizat fotografii memorabile cu
prostituate, îndrăgostiti, măturători de stradă
sau bande de răufăcători de stradă .
Fotografii de modă
Secolul XX a dat creat mari nume în domeniul
fotografiei de modă . Primele fotografii ale lui
Norman Parkinson prezintă fete plimbându-se
prin Hyde Park, cu scopul de a imortaliza
mişcarea cu un aparat fotografiat imobil .
Această abordare era diferită de stilul fotogra-
fiei de modă practicat înainte, cu poze reali-
zate doar în studiouri, cu decoruri de flori
artificiale . Fotografia color din New York,
Park Avenue, care prezintă profilul unui
model în fata unui taxi galben în trecere, a
creat o nouă tendintă în fotografia de modă .
Americanul Richard Avedon a fost alt ino-
vator apănit pe scena pariziană imediat după
cel de-al doilea război mondial . Imaginile lui
Avedon prezentau modele râzând, flirtând,
coborând din taxiuri sau vizitând diverse
cluburi de noapte - din nou un stil foarte
îndepărtat de vechiul stil formal şi lipsit de
viaţă care se practica înainte de război .
David Bailey, un enfant terrible englez al
fotografiei de modă din anii 1960, 5i-a însuşit
multe din tehnicile lui Avedon : utilizarea unor
unghiuri de difractie mari, compozitii compri-
mate, cu personaje care umpleau complet sau
chiar ieşeau din cadru, sau mişcarea sugerată
prin imagini neclare . Contributia lui Bailey în
arta fotografică de modă nu constă atât în
tehnica lui, cât mai ales în imaginea plină de
prospeţime a modelelor, care contrastau cu
modelele supersofisticate din anii 1950 .
Printre cele mai intense şi mai provoca-
toare imagini ale fotografiei din domeniul ves-
timentatiei au fost realizate de australianul de
origine germană Helmut Newton . Continutul
erotic şi cinic al compozitiilor sale i-a socat pe
multi, artistul fiind acuzat de prost gust . El s-a
opus acuzatiilor, refuzând să recunoască o
linie de demarcatie distinctă între erotism şi
pornografie, dar admitând că o uşoară notă
de vulgaritate îl fascinează, ba chiar îl incitĂ .
Newton a manifestat un stil tăios, sofisticat,
dar absolut personal care a inspirat nenumă-
rati imitatori .
Maturizarea
Astăzi, vârsta artei fotografice depăşeşte un
secol şi jumătate . Din clipa în care primele
Daguerreotypies au captat într-un mod abso-
lut senzational imaginatia publicului, marile
descoperiri tehnice au oferit fotografilor noi
orizonturi pentru a putea imortaliza imaginile
din jurul lor .
În acelaşi timp, discutiile despre stilul, teh-
nica sau subiectele alese, care au avut loc încă
din momentul naşterii fotografiei, i-au inspirat
pe exponentii acestei arte - fie în domeniul
portretisticii, peisagisticii, modei sau al foto-
jurnalismului - pentru a ridica acest meşteşug
la statutul de formă majoră a artei .
Ştiintă si tehnologie 19 - FOTOGRAFIA