CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................3

Regimul vamal – perfecționarea activă...........................................................................................4

1.Avantajele utilizării regimului .................................................................................................4

2.Autorizarea regimului...............................................................................................................6

3.Derularea regimului vamal………………………………………………………………….10

4.Încheierea regimului….…………………………………………………..…………………11
Concluzii....................................................................................................................................12
Bibliografie................................................................................................................................13

1
 INTRODUCERE

Potrivit legislației și doctrinei Republicii Moldova, în vigoare la moment,

perfecționarea activă face parte din categoria regimurilor vamale suspensive, adică a acelor
regimuri ce au ca efect suspendarea plății anumitor taxe vamale sau a aplicării unor măsuri de
control.
Mai exact, perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse
unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de
import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase
de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export, putând fi efectuată în baza
autorizației eliberată de Departamentul Vamal.
În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni: - fabricarea
mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri; - prelucrarea şi
transformarea mărfurilor; - remontare în forma iniţială; - utilizarea unor mărfuri, care permit sau
facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de
perfecţionare.

2
 Regimul vamal – PERFECȚIONAREA ACTIVĂ

Regimul vamal de perfecţionare activă permite introducerea şi utilizarea pe teritoriul

Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare a mărfurilor străine, după care
acestea sînt scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sub forma de produse
compensatoare.
1.Avantajele utilizării regimului:
- mărfurile străine pot fi introduse, depozitate, utilizate şi prelucrate fără ca să fie necesar
să se blocheze capitalul lichid al agentului economic necesar achitării drepturilor de import sau
altor plăţi obligatorii în cazul în care s-ar proceda la importul definitiv al acestor mărfuri;
- oferă agenţilor economici posibilitatea de a utiliza forţa de muncă autohtonă şi
capacităţile de producţie de care acestea dispun pentru a produce, din materii prime sau materiale
străine, mărfuri destinate exportului;
- utilizînd regimul perfecţionării active producătorii autohtoni pot concura pe pieţele
străine, fiind scutiţi de povara taxelor vamale autohtone, ce ar putea fi încorporate în produsele
proprii;
- regimul este o formă de stimulare indirectă a exporturilor, întrucît în produsele obţinute
din prelucrare pot fi încorporate şi unele materii prime sau materiale din producţie internă
Reieşind din prevederile art. 58 al Codului vamal, regimul vamal de perfecţionare activă
se acordă în una din următoarele modalităţi:
a) sistem cu suspendare de la plata drepturilor de import (în continuare – PAS), permite
plasarea în regim de perfecţionare activă, fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei
pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu
prevede altfel, a mărfurilor străine destinate scoaterii în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova sub formă de produse compensatoare.
b) sistem cu restituire a drepturilor de import (în continuare – PAR), permite importul şi
punerea în liberă circulaţie a mărfurilor străine (cu achitarea drepturilor de import şi aplicare
măsurilor de politică economică), care urmează să fie scoase de pe teritoriul vamal sub formă de
produse compensatoare cu restituirea drepturilor de import încasate.

3
 Într-o viziune mai accesibilă, regimul vamal de perfecționare activă poate fi redat în
etape, după cum urmează:

Plasarea Scoaterea
mărfurilor produsului
străine în Procesul de finit,
regim prelucrare încheierea
vamal regimului 15 zile

Autorizarea Formalități de
regimului vamal verificare a
„perfecționare corectidunii
activă „ încheierii regimului

În același timp, este de menționat că reprezentarea dată a derulării regimului vamal

”perfecționare activă” este una clasică și, prin urmare, trebuie să ținem cont și de unele
particularități care pot influența modul de încheiere a regimului respectiv.
Atît legislația în vigoare, cît și literatura de specialitate operează cu unele noţiuni speciale
care contribuie la înțelegerea deplină a acestui regim vamal de perfecționare activă, semnificaţia
cărora este următoare:
a) mărfuri de import – mărfuri străine care se introduc în ţară şi se plasează în regim de
perfecţionare pentru a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare activă.
b) produse compensatoare - toate mărfurile (produsele) ce rezultă din plasarea lor sub
regimul vamal de perfecţionare activă.
- produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-
a autorizat regimul de perfecţionare activă. De exemplu, un produs finit cum este mobilă, sacou,
televizor etc.;
- produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decît produsele
compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de
transformare. De exemplu, deșeurile de producție;
Exemplu: Agentul economic introduce în Republica Moldova lemn brut din Belarusi, în
scopul producerii mobilei (produs compensator principal) care urmează să fie reexportată din
țară.
În ciclul tehnologic de producere intră operațiunea de tăierea a lemnului brut precum și a
cherestelei obținute, astfel se formează rumeguș de lemn care se consideră produs compensator
secundar.

4
 c) mărfuri echivalente - sînt mărfuri autohtone care se utilizează în procesul prelucrării
mărfurilor de import şi în locul acestora (ca echivalentul său).
d) pierderi - cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de
transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;
- pierderi recuperabile sînt părţile cuvenite de mărfurile supuse procesului de prelucrare
care pot fi utilizate ca atare sau ca materie primă pentru alte produse şi cărora li se acorda un alt
regim sau o altă destinaţie vamală;
- pierderi irecuperabile sînt deşeurile, căzăturile, rebuturile, resturile etc., provenite din
mărfurile prelucrate cărora nu li se poate da o altă întrebuinţare.
e) operatori - persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de prelucrare.
f) operaţiunile de perfecţionare – una sau mai multe din oricare operaţiuni de mai jos:
- prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
- transformarea mărfurilor;
- repararea mărfurilor, inclusiv remontarea în forma iniţială;
- utilizarea unor mărfuri care, deşi nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau
facilitează obţinerea acestor produse, chiar dacă ele dispar total sau parţial în timpul folosirii lor
(de exemplu – adezive, cretă folosită la jalonare etc.)
2.Autorizarea regimului
După cum s-a menționat anterior, regimul de perfecţionate activă este de 2 tipuri:
- cu suspendare;
- cu restituire.
Acestea pot fi solicitate oricînd, în dependență de tipul producerii, de necesitățile
economice ale solicitantului. Dreptul respectiv reiese din prevederile art. 24 al Codului amal,
conform căruia persoană are dreptul să aleagă liber oricare destinație vamală,cu respectarea
cerințelor legale ale acestora.
Este evident că din punct de vedere economic este mai avantajos regimul de perfecţionare
activă cu suspendarea plății drepturilor de import.
Însă legislația stabilește unele restricții pentru utilizarea regimului dat, care vizează unele
categorii de mărfuri. Reieşind din prevederile lit. m) al art. 28 al Legii nr. 1380-XIII din
20.11.1979 ”Cu privire la tariful vamal” şi alin. (3) al art. 103, alin. 6 art. 124 ale Codului Fiscal
nu poate fi eliberată autorizaţia pentru perfecţionare activă cu suspendare în privinţa
următoarelor categorii de mărfuri:
- supuse accizelor:
- carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată;
- carnea de bovine congelată;
5
 - carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată;
- carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată;
- organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini,
proaspete, refrigerate sau congelate;
- carnea şi organele comestibile ale păsărilor proaspete, refrigerate sau congelate;
- slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă,
proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată;
- laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori
(edulcoranţi);
- feculele de cartofi;
- grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină;
- zahărul brut din trestie de zahăr;
- alcoolul etilic nedenaturat;
- ţigările de foi, trabucurilor;
- benzină, motorină şi derivatele lor supuse accizelor.
Luînd în considerație aceste restricții, totuși agentul economic poate pretinde la utilizarea
regimului vamal de perfecționare activă însă ”cu restituire”.
Așadar, indiferent de tipul regimului vamal de perfecționare activă autorizația respectivă
poate fi eliberată la solicitarea persoanei interesate, de către biroul vamal în raza de activitate a
căruia se găsește aceasta. Este de menționat că legislația în vigoare (art. 59 al Codului vamal)
precizează forma organizatorico-juridică a beneficiarului regimului care trebuie să fie persoană
juridică. Respectiv, persoanele cu alte forme organizatorico-juridice nu pot beneficia de regimul
dat.
Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai pentru operaţiuni de perfecţionare
(definite conform art. 58 al Codului vamal), după cum urmează:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, reglarea;
d) utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se
regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor
produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare. Autorizaţia
se acordă numai în cazul în care solicitantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a
reexporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova.
În practică această intenţie poate fi demonstrată dacă se prezintă unul din următoarele
acte:
6
 1. contractul de prestări servicii;
2. contractul de vînzare-cumpărare conform căruia mărfurile sînt reparate sau schimbate
în temeiul garanţiilor stabilite;
3. două contracte de vînzare-cumpărare – în baza unui contract se procură materia primă
străină, iar în baza celui de al doilea contract se comercializează mărfurile compensatorii;
4. alte acte (contracte nenumite) care confirmă posibilitatea respectării principiului
fundamental - reexportul produselor compensatoare principale de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
Suplimentar la aceasta, legislația în vigoare reglementează și alte restricții pentru
utilizarea regimului vamal abordat, după cum urmează:
- conform prevederilor alin. (6) al art. 30 al Codului vamal, nu poate fi eliberată
autorizaţia pentru regim de perfecţionare activă în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:
a) alcool etilic nedenaturat;
b) ţigări de foi, trabucuri;
c) ţigări din tutun;
d) benzină, motorină şi derivatele lor, supuse accizelor.
- se aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare
(nu se respectă condiţiile economice). Condiţia poate fi verificată prin accesarea criteriilor de
risc, create în baza plîngerilor producătorilor autohtoni sau altor date;
- mărfuri prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
- alte cazuri stabilite de legislaţia în vigoare – rezerva legislativă se referă și la cazurile
cînd solicitantul întrunește toate condițiile de autorizare a regimului vamal de perfecționare
activă, însă datorită specificului ciclului tehnologic de producere nu poate fi asigurată
supravegherea vamală fapt care duce la respingerea cererii de autorizare a regimului (art. 29 al
Codului vamal).
În vederea obţinerii Autorizaţiei solicitantul urmează să depună cererea respectivă la
biroul vamal, în formă tipizată (stabilită de Anexa 6 (fiind completată conform Instrucţiunilor de
completare, aprobate prin anexa nr. 7) ale Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova).
Cererea dată în dependență de tipul operațiunii de perfecționare trebuie să fie însoțită de
următoarele acte:
a) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului referitor la rata de randament;
b) baza contractuală;
c) descrierea procesului tehnologic de producere.

7
 Suplimentar la aceasta, în procesul examinării cererii de autorizare a regimului, organul
vamal este în drept să solicite confirmarea descrierii procesului tehnologic realizată de către
solicitant cu un act (raport) de expertiză în care să fie menţionate cel puţin următoarele:
a) descrierea (inclusiv clasificarea tarifară la nivel de 9 cifre) a mărfurilor străine,
destinate prelucrării;
b) cantitatea mărfurilor străine care urmează să fie prelucrate, cu indicarea unităţilor de
măsură de bază şi, după caz, a celor suplimentare;
c) descrierea şi cantitatea mărfurilor autohtone care urmează să fie folosite împreună sau
în locul celor străine, în procesul de prelucrare;
d) descrierea operaţiunilor de prelucrare la care vor fi supu se mărfurile;
e) intervalul de timp de prelucrare a întregii cantităţi de mărfuri de import şi, în caz de
posibilitate – a unui lot de mărfuri (o livrare, o unitate de transport etc.);
f) descrierea (inclusiv clasificarea tarifară la nivel de 9 cifre) a produselor compensatoare
principale şi secundare;
g) descrierea şi cantitatea produselor compensatoare principale, cu indicarea unităţilor de
măsură de bază şi, după caz, a celor suplimentare;
h) descrierea şi cantitatea produselor compensatoare secundare care se obţin din
prelucrare, cu indicarea unităţilor de măsură de bază şi, după caz, a celor suplimentare;
i) descrierea şi cantitatea mărfurilor de import care se atribuie la pierderi irecuperabile
(pentru stabilirea ratei de randament);
j) descrierea marjei de pierderi (deşeuri nemateriale care se evaporă, rebut potenţial).
Termenul de valabilitate a autorizaţiei poate fi definit ca intervalul de timp, pe parcursul căruia
este valabil dreptul general de utilizare a regimului şi, prin urmare, este permisă introducerea şi
aflarea mărfurilor plasate în regimul respectiv. Perioada de valabilitate se stabileşte de către
organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului.
La eliberarea autorizaţiei, organele vamale specifică perioada în care produsele
compensatoare trebuie reexportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor
de perfecţionare indicate în autorizaţie pentru o anumită cantitate de mărfuri şi timpul necesar
pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare. Termenul de reexport
reprezintă termenul concret pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare
trebuie să primească o destinaţie sau utilizare aprobată de vamă. Termenul de reexport începe
să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regimul de
perfecţionare activă.

8
 3.Derularea regimului vamal de perfecționare activă
Derularea regimului vamal de perfecționare activă constă nu numai în activitatea de
producere propriu-zisă, ci și în evidența mărfurilor utilizate în ciclul tehnologic de producere.
În vederea verificării derulării regimului de perfecţionare activă, organul vamal este în
drept să oblige titularul autorizaţiei de perfecționare activă să ţină sau să se asigure că se ţine o
evidenţă operativă a cantităţilor de mărfuri plasate în regim, precum şi a cantităţilor de produse
compensatoare obţinute, numite evidenţe de perfecţionare activă.
Evidenţa respectivă, de regulă, cuprinde următoarele date:
a) cantitatea de mărfuri străine plasate în regim, neprelucrate sau în proces de prelucrare;
b) cantitatea de mărfuri autohtone utilizate în proces de prelucrare (pînă la 99% din
volumul produsului compensator);
c) cantităţile de produse compensatoare principale obţinute, separat de cele secundare;
d) stocurile şi alte date necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor
obligaţiilor de import plătibile.
Un alt aspect al derulării regimului vamal de perfecționare activă este transferul sau
cesiunea mărfurilor către alt operator (persoana care realizează activitatea de producere).
Transferul mărfurilor
Transferul – este transmiterea de la titularul regimului către alt operator, a mărfurilor
plasate în regim de perfecţionare activă, dar cu menţinerea la titularul regimului a răspunderii
juridice pentru derularea şi încheierea regimului. Principala trăsătură caracteristică a transferului,
care îl deosebeşte de procedura de cesiune este acel fapt, că răspunderea juridică pentru
operaţiunea de transfer rămîne în sarcina titularului de autorizaţie.
Transferul mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă se efectuează fără
depunerea vreunei declaraţii vamale în acest sens, dar cu informarea prealabilă scrisă a biroului
vamal-emitent, precum şi cu reflectarea operaţiunii în evidenţele de perfecţionare activă.
Cesiunea mărfurilor
Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă pot fi cesionate altei persoane care se
află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de
activitate a biroului vamal-emitent.
Cesiunea – transmiterea de la titularul regimului către altă persoană, a mărfurilor plasate
în regim de perfecţionare activă, cu transmiterea răspunderii juridice pentru derularea şi
încheierea regimului.
Mărfurile pot fi cesionate în baza unei indicaţii scrise ale proprietarului mărfurilor şi cu
condiţia prezentării confirmării emise de operator, prin care acesta acceptă cesiunea dată. De

9
asemenea, în vederea aprobării cesiunii mărfurilor titularul regimului trebuie să obţină acordul
biroului vamal-emitent şi cel al biroului vamal-recipient:
1) În vederea emiterii acceptului, biroul vamal-emitent va accepta şi va valida declaraţia
vamală de tranzit pînă la biroul vamal-recipient.
2) În scopul emiterii acceptului, biroul vamal-recipient va întreprinde următoarele acţiuni:
(a) va emite o nouă Autorizaţie de perfecţionare activă pentru mărfurile ce se cesionează.
Excepţie constituie cazurile cînd noul titular al regimului deja deţine o Autorizaţie de
perfecţionare activă a mărfurilor - obiect al cesiunii şi nu a depăşit cantitatea autorizată pentru
plasare în regim;
(b) va accepta şi va valida declaraţia vamală de cesiune.
4. Încheierea regimului vamal de perfecţionare activă
Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă, în principiu, are obligaţia de a încheia acest
regim cu respectarea termenilor şi altor condiţii stabilite în autorizaţia respectivă. Totuşi, această
regulă poate fi recunoscută drept obligaţie numai în cazul unei perfecţionări active cu
suspendare, pe cînd în cazul perfecţionării active cu restituire încheierea regimului este un drept
ci nu o obligaţie.
În aşa mod, modalităţile de încheiere a regimului de perfecţionare activă diferă în funcţie
de mecanismul autorizat al perfecţionării active – cu suspendare sau restituire.

10
 CONCLUZII

Utilizând regimul perfecționării active, producătorii autohtoni pot concura pe piețele

străine, fiind scutiți de povara plăţii taxelor vamale autohtone, care devin mijloace bănești
suplimentare ce pot fi utilizate pentru prelucrarea produselor proprii.
Regimul de perfecționare activă stimulează indirect exporturile, întrucât materiile prime
sau materialele din producția internă pot fi încorporate în produsele obținute din prelucrare.
Produsele finite rezultate din procesul de perfecționare activă, datorită criteriilor de prelucrare
eficientă, pot fi marcate cu originea Republicii Moldova și astfel se poate obține un tratament
tarifar preferențial în țările în care aceste se vor exporta.
Însă, principalul avantaj este faptul că regimul de Perfecționare activă permite
introducerea mărfurilor străine, perfecționarea sau prelucrarea acestora, exportul a ceea ce s-a
obținut în urma prelucrării fără a achita taxele și impozitele sau, în cazul plăţii acestora - se
permite restituirea lor.

11
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul vamal al Republicii Moldova

2. Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1979 cu privire la tariful vamal
3. Drept vamal al Republicii Moldova, Aurel Octavian Pasat/ Note de curs, 2019
4. http://www.vsi.md/wp-content/uploads/2017/04/32_2-2013.pdf
Accesat 15. 04. 2020, 18:20
5. https://www.bizlaw.md/2017/11/10/semnificatia-regimului-vamal-de-perfectionare-activa-care-
sunt-avantajele
Accesat 15. 04. 2020, 19:52
6. https://ru.scribd.com/doc/266263257/Perfec%C5%A3ionarea-activ%C4%83
Accesat 15. 04. 2020, 20:05

12