Activitate 2.5.a.

Sinteză pentru activități metodice

SLIDE 1
Ce este evaluarea?
Evaluarea este procesul prin care se poate observa progresul sau regresul elevilor pe
parcursul sau la finalul unei etape de învățare, ea fiind urmare firească a procesului de
predare – învățare și având rol reglator al viitoarelor activități educative.
Tipuri de evaluare:
a) Evaluarea iniţială-se identifică nivelul achiziţiilor elevilor în termeni de cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru
etapa respectivă.
b) Evaluarea formativă (continuă) - însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin
verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii.
c) Evaluare sumativă- se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de
instruire (de exemplu, capitol, semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ etc.), oferind
informaţii utile asupra nivelului de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire
propuse.

SLIDE 2

Metode tradiţionale de evaluare vs metode moderne de evaluare

Metodele tradiționale de evaluare sunt: proba orală, proba scrisă, proba practică.

Metodele moderne de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor,

referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea

1. Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă. Ea are ca
funcţie principală constatarea nivelului la care se află cunoştinţele elevului la un moment
dat. - fiecare întrebare împreună cu răspunsul său alcătuiesc un microunivers de sine-
stătător în raport cu celelalte întrebări şi răspunsuri. În afară de aceasta, nu este necesar
ca ea să epuizeze toate aspectele legate de conţinutul vizat, prezentându-se adesea sub
forma întrebărilor de sondaj.
În evaluarea modernă, creativitatea este indicatorul cel mai de preţ; ea presupune
formarea unor capacităţi de cunoaştere ce devin fundamentale pentru procesul creator
real, care permit găsirea unor soluţii, idei, metode etc., descoperite pe cale independentă,
prin efort propriu de gândire, de către cei supuşi actului evaluării.

SLIDE 3
2. Probele scrise (teze, probe de control, alte lucrări scrise) sunt practicate, şi chiar uneori
preferate, datorită avantajelor sale imposibil de ignorat, în condiţiile în care se doreşte
eficientizarea procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere.
În evaluarea modernă profesorii încurajează gândirea independentă şi reflecţia.Se
axează pe dezvoltarea competenţelor de comunicare și se promovează învăţarea activă.
 3. Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica
anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a nivelului de a stăpânire a priceperilor şi
deprinderilor de ordin practic.
În evaluarea modernă profesorii se concentrează pe dezvoltarea gândirii critice;
stimularea creativităţii; cultivarea respectului faţă de ceilalţi şi a toleranţei; formarea şi
dezvoltarea competenţelor emoţionale; dezvoltarea competenţelor de relaţionare; o
participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor; stimularea
eforturilor de intercunoaştere şi autocunoaştere.