Consultaţia psihologică şi conceptualizarea clinică

Curs 7

Conceptualizarea clinică în abordarea cognitiv-comportamentală

Aşa cum arată David D. (2006), conceptualizarea clinică specifică în

intervențiacognitiv-comportamentală se face pentru fiecare problemă care operaţionalizează
categoria nosologică.
În abordarea cognitiv-comportamentală, conceptualizarea problemelor specifice de pe
lista stabilită cu clientul se face pe baza modelului ABC cognitiv şi/sau ABC
comportamental. Această reformulare duce adesea la reformularea unie probleme în mai
multe probleme clinice care sunt, la rândul lor, analizate prin prisma modelelor ABC cognitiv
şi ABC comportamental.

Exemple (vezi David D., Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, p.135-

136):
1. Pacientul a fost diagnosticat cu tulburare depresivă majoră (diagnostic nosologic).
Una dintre problemele specifice de pe lista terapeutică se referă la starea de panică asociată
unui divorţ potenţial. Aplicarea modelului AbC cognitiv la această problemă specifică a scos în
evidenţă:
 O problemă practică (A): dificultăţi de comunicare şi relaţionare în cuplu
 Două probleme emoţionale dintre care una primară (panica) (C) şi una
secundară (metaemoţie) care se referă la panica faţă de panică (C2).
Analiza problemei emoţionale secundare (metaemoţia) (C2) a reliefat un A2 specific (starea
de panică) şi un B2 disfuncţional/iraţional (de exemplu: ,,Este groaznic, trebuie să mă controlez”).
Ulterior, continuând analiza asupra problemei emoţionale primare (C) s-a identificat un A specific
(de exemplu cearta în seara de Crăciun) şi mecanismele etiopatogenice cognitive (B): cogniţii
iraţionale de genul ,,Soţia trebuie cu necesitate (gândire absolutistă) să stea lângă mine; dacă mă
părăseşte este groaznic (catastrofare), iar eu sunt fără valoare (autodepreciere)”: A – B - C/A2 - B2 -
C2

2. Pacientul are dificultăţi de vorbire în public, evitând astfel de situaţii.

Aplicarea modelului ABC comportamental a scos în evidenţă:
 Antecedentele (A): a. Situaţiile-stimul (publicul) şi b. Cogniţiile (,,Trebuie să fiu
perfect şi să mă controlez, altfel ceilalţi vor râde de mine; asta este groaznic şi arată
că sunt un prost”);
 Comportamentul (B): evitare
 Consecinţele (C): întărirea negativă (evită o stare de anxietate)
O conceptualizare prin prisma modelului ABC cognitiv ar arăta astfel:
 Evenimentul activator (A): publicul
 Cogniţiile (B)
 Consecinţele (C): o stare de anxietate. Starea de anxietate, odată generată, devine
un nou eveniment activator (A) care amorsează cogniţiile (B) care produc o
consecinţă (C) (comportament de evitare).

Cele două conceptualizări sunt echivalente, diferenţa fiinde mai mult de limbaj
(comportament vs. cogniţie). Ambele sunt bine argumentate prin cercetări ample în domeniu.