Consultaţia psihologică şi conceptualizarea clinică
Curs 7
Conceptualizarea clinică în abordarea cognitiv-comportamentală
Aşa cum arată David D. (2006), conceptualizarea clinică specifică în
intervențiacognitiv-comportamentală se face pentru fiecare problemă care operaţionalizează categoria nosologică. În abordarea cognitiv-comportamentală, conceptualizarea problemelor specifice de pe lista stabilită cu clientul se face pe baza modelului ABC cognitiv şi/sau ABC comportamental. Această reformulare duce adesea la reformularea unie probleme în mai multe probleme clinice care sunt, la rândul lor, analizate prin prisma modelelor ABC cognitiv şi ABC comportamental.
Exemple (vezi David D., Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, p.135-
136): 1. Pacientul a fost diagnosticat cu tulburare depresivă majoră (diagnostic nosologic). Una dintre problemele specifice de pe lista terapeutică se referă la starea de panică asociată unui divorţ potenţial. Aplicarea modelului AbC cognitiv la această problemă specifică a scos în evidenţă: O problemă practică (A): dificultăţi de comunicare şi relaţionare în cuplu Două probleme emoţionale dintre care una primară (panica) (C) şi una secundară (metaemoţie) care se referă la panica faţă de panică (C2). Analiza problemei emoţionale secundare (metaemoţia) (C2) a reliefat un A2 specific (starea de panică) şi un B2 disfuncţional/iraţional (de exemplu: ,,Este groaznic, trebuie să mă controlez”). Ulterior, continuând analiza asupra problemei emoţionale primare (C) s-a identificat un A specific (de exemplu cearta în seara de Crăciun) şi mecanismele etiopatogenice cognitive (B): cogniţii iraţionale de genul ,,Soţia trebuie cu necesitate (gândire absolutistă) să stea lângă mine; dacă mă părăseşte este groaznic (catastrofare), iar eu sunt fără valoare (autodepreciere)”: A – B - C/A2 - B2 - C2
2. Pacientul are dificultăţi de vorbire în public, evitând astfel de situaţii.
Aplicarea modelului ABC comportamental a scos în evidenţă: Antecedentele (A): a. Situaţiile-stimul (publicul) şi b. Cogniţiile (,,Trebuie să fiu perfect şi să mă controlez, altfel ceilalţi vor râde de mine; asta este groaznic şi arată că sunt un prost”); Comportamentul (B): evitare Consecinţele (C): întărirea negativă (evită o stare de anxietate) O conceptualizare prin prisma modelului ABC cognitiv ar arăta astfel: Evenimentul activator (A): publicul Cogniţiile (B) Consecinţele (C): o stare de anxietate. Starea de anxietate, odată generată, devine un nou eveniment activator (A) care amorsează cogniţiile (B) care produc o consecinţă (C) (comportament de evitare).
Cele două conceptualizări sunt echivalente, diferenţa fiinde mai mult de limbaj (comportament vs. cogniţie). Ambele sunt bine argumentate prin cercetări ample în domeniu.