REALIZAREA SI

PREZENTAREA
LUCRARILOR DE
LICENTA SI DE
DISERTATIE
 Structura

1. Alegerea temei si a studiului de caz

2. Structurarea lucrarii
3. Folosirea stilului stiintific
4. Cercetarea bibliografica si referentierea
lucrarilor stiintifice
5. Redactarea lucrarilor de absolvire
6. Sustinerea publica a lucrarii
7. Etica universitara
1. Alegerea temei si a studiului de
caz
1.1. Spectrul tematic
1.2. Alegerea temei
1.3. Alegerea studiului de caz
1.4. Alegerea metodelor de cercetare
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (1)
1.1. Spectrul tematic:
 Temele propuse (de profesori sau studenti)

1.2. Alegerea temei:

 Procesul de alegere a temei:
 Model convergent
 Factori care influenteaza alegerea temei:
 Continutul temei (atractivitatea; dificultatea; anvergura; natura
teoretica/pragmatica)
 Profesorul coordonator
 Valorificarea experientei
 Valorificarea unor obiective strategice
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (2)
1.3. Alegerea studiului de caz:
 Metoda studiilor de caz:
 Un proces de generare de cunoastere  dezvoltarea gandirii critice a
studentilor
 Nu exista o solutie unica, ci solutii posibile

 Analiza studiilor de caz:

 Scopul analizei + Metodele de cercetare folosite (de argumentat si
comunicat)
 Oferirea de solutii pentru imbunatatirea situatiei reale  capacitatea de a
gandi critic intr-un context profesional dat
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (3)
1.3. Alegerea studiului de caz (continuare):
 Tipuri posibile de studii de caz:
A. PRACTIC:
 Situatie reala: Prealuarea unei situatii organizationale reale si analiza
coerenta si completa a situatiei, cu propunerea unor posibilitati de
imbunatatire a situatiei din firma (ex.: analiza programelor de formare
profesionala dintr-o companie)
 Analiza pe internet: Analiza pe internet a unor elemente specifice
proceselor de afaceri (ex.: analiza strategiilor organizationale pentru o serie
de companii)
B. TEORETIC:
 Model teoretic de analiza: Fundamentarea unui model teoretic de
analiza a unor contexte specifice domeniului respectiv (ex.: un nou model
de afaceri)
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (4)
1.3. Alegerea studiului de caz (continuare):
 Factorul limitativ: accesul la informatiile necesare din firma

 Reguli pentru alegerea studiului de caz:

 Corelarea studiului de caz cu partea conceptuala din lucrare
 Corelarea studiului de caz cu interesul pentru un anume tip de analiza
 Corelarea volumului de munca depus pentru studiul de caz cu volumul
pentru prezentarea rezultatelor cercetarii
 Exprimarea clara a rezultatelor obtinute si interpretarea personala a
datelor cercetarii
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (5)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare:
 Metode, tehnici, instrumente si proceduri:
 Translatie de la teorie la practica
 Metoda: Model cognitiv prin care se incearca obtinerea de noi cunostinte
(ex.: teoretice, matematice, empirice, experimentale)
 Tehnica: Modalitate de operationalizare a unei anumite metode pentru un
context de cercetare dat (ex.: mai multe tehnici de cercetare pentru aceeasi
metoda)
 Instrumentul: Materializare a unei anumite tehnici
 Procedura: Necesara pentru folosirea unui instrument
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (6)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Exemplu:

Teoretic Practic

Metoda Tehnica Instrument Procedura

Modalitate
Continut practica
Ancheta Chestionar
chestionar administrare
chestionar
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (7)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor cantitative:
 Masurabilitatea elementelor sociologice sau organizationale
 Metrica – Sistemul de masurare ales
 Aproximarea cognitiva structurata pe niveluri categoriale sau valorice
cu ajutorul unor indicatori lexicali sau numerici – pentru proprietatile
intangibile

Scale de masurare
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (8)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor cantitative (continuare):
 Tipuri de scale:
 Scale nominale (denumiri ale unor categorii functionale)
 Scale ordinale (ordonare de variante decizionale dupa criterii alese)
 Scale interval = Scale semantice (opereaza cu un interval semantic;
aproximare a unor segmente semantice pe un domeniu definit prin doua
extreme; Ex.: Scala Likert – indicatori numerici asociati cu domeniul semantic
definit)
 Scale proportionale (se raporteaza la o valoare minima absoluta; se folosesc
mai rar in stiintele economice)
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (9)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor cantitative (continuare):
 Etapele procesului cercetarilor cantitative:
 1. Definirea contextului conceptual
 2. Formularea ipotezelor de lucru
 3. Proiectarea cercetarii
 4. Alegerea metricilor
 5. Definirea grupurilor tinta
 6. Realizarea propriu-zisa a cercetarii si obtinerea datelor
 7. Procesarea datelor obtinute si analizarea lor
 8. Interpretarea rezultatelor si obtinerea concluziilor
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (10)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor calitative:
 NU folosesc:
 Metrici de evaluare
 Prelucrari statistice ale datelor obtinute

 Folosesc:
 Observatii personale
 Analize de continut
 Analize comparative
 Modele teoretice
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (11)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor calitative (continuare):
 Sunt mai dificile in ceea ce priveste procesarea datelor obtinute si
formularea concluziilor  Recomandare: Folosirea mai multor metode
si realizarea unei sinergii in interpretarea rezultatelor si formularea
concluziilor
 Cele mai folosite metode calitative:
 Observarea programata (orientata)
 Interviul (structurat; semi-structurat; ne-structurat)
 Focus-grupul
 Analiza de limbaje verbale sau non-verbale
 1. Alegerea temei si a studiului de
caz (12)
1.4. Alegerea metodelor de cercetare (continuare):
 Alegerea metodelor calitative (continuare):
 Etapele procesului cercetarilor calitative:
 1. Definirea contextului conceptual
 2. Formularea ipotezelor de lucru
 3. Proiectarea cercetarii
 4. Alegerea metodelor de cercetare
 5. Realizarea propriu-zisa a cercetarii
 6. Procesarea datelor obtinute si analizarea lor
 7. Interpretarea rezultatelor si obtinerea concluziilor
 8. In cazul in care concluziile obtinute NU sunt semnificative pentru tema
cercetata  se reiau etapele 6. si 7.
 2. Structurarea lucrarii

2.1. Criterii de structurare

2.2. Structurarea de ansamblu a lucrarii
2.3. Structura la nivelul capitolelor
2.4. Identificarea componentelor structurale
 2. Structurarea lucrarii (1)

2.1. Criterii de structurare:

 Capitole, subcapitole, paragrafe

 Criteriile de structurare a lucrarii:

 Tema aleasa si continutul ideatic realizat
 Volumul lucrarii
 Coerenta logica a prezentarii continutului ideatic
 Completitudinea arhitectonica
 Evidentierea contributiilor personale
 Frumusetea exprimarii
 2. Structurarea lucrarii (2)

2.1. Criterii de structurare (continuare):

 Volum lucrare (cnf. regulament ASE):
 Licenta: Max. 40 pag.
 Disertatie: Max. 50 pag.
 Conditii de formatare: Vezi template
 Distribuire relativ echitabila a continutului ideatic pe capitole
 Concentrare a contributiilor personale in capitol(e) (plasat(e) spre finalul
lucrarii)
 2. Structurarea lucrarii (3)

2.1. Criterii de structurare (continuare):

 Continut ideatic – Structura lucrare:
 Continut ideatic:
 Componenta conceptuala (CC): Teorie (Revizia literaturii: prezentarea
sintetica a stadiului abordarii temei respective in literatura de specialitate)
 Componenta aplicativa (CA): Studiu de caz (Ex.: Situatie reala; Analiza pe
internet; Model teoretic de analiza)

 Structura lucrare:
 Licenta: CC-CA: 50%-50% sau 60%-40%
 Disertatie: CC-CA: 40%-60% sau 30%-70%

 Pozitionarea capitolelor: General  Particular; Conceptual  Aplicativ

 2. Structurarea lucrarii (4)

2.2. Structura de ansamblu a lucrarii:

Exemplu:
 Foaie de titlu

 Rezumat (Abstract):
 Cuprinde ideile principale care sintetizeaza intreaga lucrare:
 Problema abordata
 Motivatia alegerii ei
 Metodele folosite pentru studierea problemei
 Principalele rezultate obtinute

 Aprox. 200-300 cuvinte

 2. Structurarea lucrarii (5)

2.2. Structura de ansamblu a lucrarii (continuare):

Exemplu (continuare):
 Multumiri (Acknowledgements) (daca e cazul)

 Cuprins

 Lista cu abrevieri (daca e cazul)

 Lista cu titluri figuri si tabele (daca e cazul)

 2. Structurarea lucrarii (6)

2.2. Structura de ansamblu a lucrarii (continuare):

Exemplu (continuare):
 Introducere:
 Importanta si actualitatea temei abordate in contextul domeniului de
studiu, pe plan national si international
 Motivatia pentru alegerea temei respective
 Prezentarea obiectivelor propuse in lucrare
 Prezentarea metodelor de cercetare folosite
 Oferirea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
 1. Ce studiezi?
 2. De ce studiezi?
 3. Ce rezultate obtii? De ce sunt importante?
 4. Cum contribuie rezultatele obtinute la rezolvarea problemei identificate?
 2. Structurarea lucrarii (7)

2.2. Structura de ansamblu a lucrarii (continuare):

Exemplu (continuare):
 Capitolul 1 – Componenta conceptuala:
 Revizia literaturii de specialitate in domeniu
 Capitolul 2 – Componenta metodologica:
 Metodologia de lucru: obiectivele cercetarii, metodele de cercetare,
ipotezele de lucru
 Capitolul 3 – Componenta aplicativa:
 Studiul de caz:
 Date despre companie
 Modalitatea de cercetare
 Rezultatele obtinute
 Interpretarea rezultatelor obtinute
 2. Structurarea lucrarii (8)

2.2. Structura de ansamblu a lucrarii (continuare):

Exemplu (continuare):
 Concluzii

 Referinte bibliografice

 Anexe:
 Max. 25% din volumul de baza al lucrarii
 2. Structurarea lucrarii (9)

2.3. Structura la nivelul capitolelor:

 Sub-capitole

 Paragrafe

 Tendinta de echilibru structural al lucrarii

2.4. Identificarea componentelor structurale:

 Sistem numeric (cifre arabe, cifre romane, sistem combinat)

 Sistem alfabetic

 Sistem alfa-numeric
 Un capitol nu poate avea un singur subcapitol!
 3. Folosirea stilului stiintific

3.1. Stil si discurs

3.2. Caracteristicile stilului stiintific
3.3. Stilul stiintific si stilul didactic
 3. Folosirea stilului stiintific (1)

3.1. Stil si discurs:

 Stil stiintific

 Regulile gramaticale!!!

 Diacriticele!!!

 Structurare paragraf: fraza-cheie + fraze-satelit

 3. Folosirea stilului stiintific (2)

3.2. Caracteristicile stilului stiintific:

 Exprimarea lingvistica:
 Stil unitar, coerent, discret neologic, moderat, sobru, concis etc.

 Exprimarea grafica:
 Despre colorit, claritate, pozitionare in text
 Simplitate, concizie, sobrietate

3.3. Stilul stiintific si stilul didactic

 4. Cercetarea bibliografica si
referentierea lucrarilor stiintifice
4.1. Cercetarea bibliografica
4.2. Referintele
4.3. Citarea lucrarilor de specialitate in sistemul
Harvard
4.4. Referentierea lucrarilor de specialitate in
sistemul Harvard
 4. Cercetarea bibliografica si
referentierea lucrarilor stiintifice (1)
4.1. Cercetarea bibliografica:
 Consultarea lucrarilor din fluxul principal de publicatii

 Lucrari clasice in domeniu + Lucrari publicate in ultimii 10

ani (de preferinta, ultimii 5 ani)
 Cercetarea bibliografica = sinteza critica, NU rezumat al
literaturii de specialitate
 4. Cercetarea bibliografica si
referentierea lucrarilor stiintifice (2)
4.2. Referintele:
 Sisteme standardizate de citare si referentiere

 2 mari sisteme de citare:

 1. Citarea parantetica: Sistemul Harvard (APA), MLA
 2. Citarea prin note de subsol / finale
 Sistemul combinat: Chicago
 4. Cercetarea bibliografica si
referentierea lucrarilor stiintifice (3)
4.3. Citarea lucrarilor de specialitate in sistemul
Harvard:
 Citarea in text

 Plasarea in lista de referinte

 Citatele exacte vor fi marcate, in text, prin ghilimele!

4.4. Referentierea lucrarilor de specialitate in

sistemul Harvard:
 http://www.staffs.ac.uk/support_depts/infoservices/learnin
g_support/refzone/harvard/
 5. Redactarea lucrarilor de
absolvire
5.1. Recomandari initiale
5.2. Tehnici de redactare
5.3. Reguli de scriere privitoare la text
5.4. Recomandari finale
 5. Redactarea lucrarilor de
absolvire (1)
5.1. Recomandari initiale:
 Structurarea lucrarii pe capitole si subcapitole

 Intre un titlu si un sub-titlu exista cel putin un paragraf de

text
 Un capitol nu poate sa aiba un singur sub-capitol (minim 2!)

 Introducerea incepe pe pagina numerotata cu unu (1)

 Celelalte elemente componente anterioare introducerii se

numeroteaza cu cifre romane
 5. Redactarea lucrarilor de
absolvire (2)
5.2. Tehnici de redactare:
 Redactarea pentru figuri:
 Reproduceri ale unor fotografii (exclusiv alb-negru)
 Grafice in Excel (vezi optiuni Excel)
 Numerotare si pozitionare titlu figura (jos)
 Redactarea pentru tabele:
 Tabele care se coordoneaza cu textul (apar in lucrare)
 Tabele care prezinta date de referinta (apar in anexe)
 Numerotare si pozitionare titlu tabel (sus)
 Figurile si tabelele trebuie sa fie centrate pe pagina, sa nu depaseasca
marginile paginii si sa nu fie mai mari de 1/3 din pagina, fiind incadrate de
text. Toate figurile si tabelele trebuie sa aiba titlu (jos – pt. figuri; sus – pt.
tabele) si sursa (jos).
 5. Redactarea lucrarilor de
absolvire (3)
5.2. Tehnici de redactare (continuare):
 Redactarea pentru ecuatii si formule:
 Numerotare, pozitionare, incadrare

5.3. Reguli de scriere privitoare la text:

 Reguli ref. la scrierea numerelor

 Reguli ref. la semnele de punctuatie

5.4. Recomandari finale:

 Prezentare, formatare, spatiere, dimensiuni margini pagina
 6. Sustinerea publica a lucrarii

6.1. Tehnici de prezentare a lucrarii

6.2. Elaborarea prezentarii lucrarii
6.3. Pregatirea pentru sustinerea lucrarii
6.4. Sustinerea lucrarii
 6. Sustinerea publica a lucrarii (1)

6.1. Tehnici de prezentare a lucrarii:

 Tehnica improvizarii – NU!

 Tehnica prezentarii verbale simple – Nerecomandata

 Prezentarea in power-point – DA! Cea mai utilizata

 Tehnica de folosire integrata a mijloacelor media –

Daca se dispune de echipamentul si timpul necesar
 6. Sustinerea publica a lucrarii (2)

6.2. Elaborarea prezentarii lucrarii:

 Prezentarea lucrarii:
 Continutul ideatic
 Reprezentarea continutului ideatic prin imagini ppt

 Continutul ideatic al prezentarii (Elemente obligatorii):

 Cele mai interesante aspecte ale lucrarii
 Contributia personala
 Tipul de probleme abordate si metodele de solutionare a lor
 Capacitatea de sinteza a absolventului (concluzii)
 6. Sustinerea publica a lucrarii (3)

6.2. Elaborarea prezentarii lucrarii (continuare):

 Prezentarea continutului ideatic:
 Unitate de gandire si coerenta grafica
 Claritate
 Atractivitate
 Animare

6.3. Pregatirea pentru sustinerea lucrarii:

 Pregatirea psihologica
 Pregatirea operationala
 Pregatirea scenica
 6. Sustinerea publica a lucrarii (4)

6.4. Sustinerea lucrarii:

 Programarea sustinerii

 Prezentarea lucrarii

 Intrebari si raspunsuri:
 Motivatiile intrebarilor adresate de comisie:
 1. Sa se verifice soliditatea pregatirii absolventului in domeniul tematic ales
pentru lucrare
 2. Sa se lamureasca anumite aspecte prezentate neclar sau abordate insuficient in
lucrare
 3. Sa se obtina detalii suplimentare privind metodele de cercetare folosite sau
modul de interpretare al rezultatelor
 7. Etica universitara

7.1. Originalitatea
7.2. Plagiatul si evitarea plagiatului
 7. Etica universitara (1)

7.1. Originalitatea:
 Conditii privind originalitatea in lucrarile stiintifice

7.2. Plagiatul si evitarea plagiatului:

 “Fraude stiintifice”:
 Frauda in simultaneitate (ex.: copiatul la examen)
 Frauda in succesiune (ex.: o lucrare plagiata)
 Nivele ale plagiatului:
 Gift-autorship
 Plagiatul de expresie (inclusiv lucrarile copiate in extenso)
 Plagiatul de idei
 Autoplagiatul
 Bibliografie

 Informatiile prezentate au fost preluate din:

Brătianu Constantin, Vasilache Simona, Elaborarea,

redactarea si sustinerea lucrarilor de licenta si de
masterat, Editura Universitara, Bucuresti, 2008.