Programele operaționale de Cooperare

Transfrontalieră: România-Serbia

Profesor: Conf. Univ. Dr. Elena Dana BAKO

Masterand:Fuior Ileana Voichița

Sighetu Marmației

2020

Cuprins:
1.Introducere
2. Finanțări nerambursabile și oportunități de cooperare

3. Programe de cooperare transfrontalieră România - Serbia

3.1. Programul de vecinătate România-Serbia 2004-2006

3.2. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia

3.3. Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră Romania-Serbia

1. Introducere
În acest proiect pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea înțelege mecanismul de
acordare a fondurilor și programelor europene trebuie sa cunoaștem contextul care le generează.
Fondurile Europene sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a
acesteia. Competiția în creștere dintre diferite regiuni, implicit activitățile desfășurate în cadrul
acestora, atât în interiorul Uniunii Europene cat și în afara acesteia reprezinta o stare de fapt a
lumii "globalizate" în care trăim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj,
consta în atenția pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleași condiții
economice, geografice și sociale și, ca urmare a acestei realități, nu toate pot concura de pe
aceleași poziții.

Trebuie remarcat însă că, în numele politicii de coeziune economică şi socială, Uniunea
Europeană alocă bani nu doar pentru a încuraja dezvoltarea în zonele mai sărace, dar şi sub
formă de compensație pentru pierderile (considerate a fi temporare) pe care le-au înregistrat
economiile europene mai puţin competitive în urma integrării pe piaţa unică europeană,
dominată de firme foarte competitive, cu acces privilegiat la finanţări şi tehnologie. Asumpţia
fundamentală este că aceste pierderi sunt de durată scurtă şi că, prin utilizarea banilor europeni,
se vor crea condiţii favorabile pentru creşterea locurilor de muncă şi pentru incluziune socială
sporită în ţările mai recent integrate pe piaţa unică europeană. În politica de coeziune economică
şi socială un rol particular se acordă regiunilor caracterizate de anumite dezavantaje teritoriale:
regiuni muntoase, insulare, cu o densitate scăzută a populaţiei dar şi regiunilor situate în
proximitatea granițelor statele (întrucât se consideră că de multe ori graniţele statelor
funcţionează ca un factor inhibator pentru dinamica activităţiii economice).

Ca parte a politicii de coeziune, Uniunea Europeană și-a asumat un obiectiv de cooperare

teritorială, cunoscut sub numele de INTERREG, prin care se încurajează și se finanțează
cooperarea dintre actori instituționali din regiuni situate în diverse țări europene. Astfel a luat
parte și programul de cooperare teritorială în zonele de graniță din România unde se derulează
programe de cooperare teritorială cu zonele situate de cealaltă parte a graniței în țările învecinate.
În cazul Banatului este relevant Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IPA România-
Serbia, care cuprinde și acele părți din Banat intrate în componența țării vecine și prietene
Serbia.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara este cel care se ocupă de fondurile
accesate de către persoanele din sud-vestul țării. Acest birou a luat fiinţă la 01.09.2005 prin
asocierea Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest cu Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest
Oltenia. BRCT Timișoara este organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică,
care functionează în domeniul dezvoltării regionale şi al cooperării transfrontaliere. Sediul
biroului este în Timişoara, un reper cu influenţe multiculturale importante şi o colaborare
tradiţională cu Republica Serbia.

Aceste finanțări sunt privite într-o anumită viziune politică despre viitorul Europei: un spațiu fără
granițe, în care să existe un grad mare de convergență între nivelele de dezvoltare din diversele
regiuni. Se urmărește realizarea unei creșteri economice inteligente, bazată pe cunoaștere,
durabilă și favorabilă incluziunii sociale.
2. Finanțări nerambursabile și oportunități de cooperare

Locuitorii Banatului istoric (din România, Serbia și Ungaria) vor avea la dispoziție în perioada
2015-2020 un bazin de resurse financiare nerambursabile de un volum fără precedent pentru a
dezvolta proiecte comune. S-ar părea că în anii următori șansele de cooperare între bănățeni vor
fi mai bune ca oricând în perioada scursă de la divizarea Banatului istoric între statele succesoare
ale monarhiei austro-ungare.

Fiindcă există destui cetățeni care fie n-au cunoștință de aceste finanțări pe care sunt îndreptățiți
să le acceseze, fie au aflat câte ceva, dar fragmentar și deseori confuz, în rândurile următoare am
să încerc să fac o scurtă prezentare a programelor cu finanțări nerambursabile prin care, printre
altele, se încurajează cooperarea între locuitorii din zonele de graniță din România și Serbia.

Trei motive pentru finanțarea din bugetul Uniunii Europene a proiectelor de cooperare
transfrontalieră

1. În acest imens proces istoric de punere în paranteze a limitelor și barierelor statele un

anumit rol l-a avut și încurajarea sistematică a cooperării dintre indivizi și actori
instituționali situați pe părți opuse ale frontierelor statelor europene prin implementarea
unor proiecte comune, co-finanțate din bani de la bugetul Uniunii / Comunității
Europene.

Banii care vin prin Programele de Cooperare Transfrontalieră actuale sunt o parte componentă a
acestui vast proces istoric prin care, în numele unei Europe pașnice și angrenată într-o uniune tot
mai strânsă (”ever closer Union”), au fost finanţate proiecte comune de cooperare dintre cetăţenii
unor diverse state europene, aşa cum sunt şi bănăţenii zilelor noastre.

2. Încurajarea cooperării peste graniţe este însă doar un aspect care justifică existenţa
programelor de cooperare transfrontalieră la care vor avea acces (şi) bănăţenii în perioada
2014-2020. Alt aspect îl reprezintă politica de coeziune economică, socială şi teritorială
asumată de Uniunea Europeană şi pentru care sume imense sunt alocate din bugetul
unional.
 3. Din 1958, anul semnării Tratatului de la Roma și până în 2013 (anul în care Croația a
devenit stat membru al UE) numărul statelor care s-au alăturat proiectului de integrare și
unificare europeană a crescut considerabil, de la șapte la douăzecișiopt. Ca parte a
discuțiilor și necocierilor de pre-aderare, Uniunea Europeană a stabilit o facilitate
financiară specifică – Instrumentul pentru Pre-Aderare (IPA – Instrument for Pre-
Accesion) prin care se finanțează reforme și schimbări necesare pentru a promova
convergența structurilor economice și sociale din aceste țări cu structurile similare in
Uniunea Europeană. Republica Serbia, în calitate de țară candidat, are acces la acestă
facilitate fiananciară (IPA), prin care se co-finanțează Programul de Cooperare
Transfrontalieră INTERREG IPA România-Serbia. Zonele de eligibilitate ale acestui
program sunt: a) în România: județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți; b) în Serbia:
districtele Severno Banatski (Banatul de Nord), Srednje Banatski (Banatul Mijlociu),
Južno Banatski (Banatul de Sud), Braničevski, Borski, Podunavski.

Beneficiari: Primul aspect care trebuie avut în vedere în privința accesării finanțărilor
disponibile prin programele de cooperare transfrontalieră Ungaria-România și România-Serbia
este că agenții economici (firmele) NU se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili (nu au
dreptul să primească bani prin aceste programe).

Beneficiarii eligibili sunt următoarele tipuri de instituții:

 autorități publice locale la nivel local și județean (primării și consilii județene);

 autorități naționale și regionale care funcționează în zona eligibilă;

 alte instituții publice: prefecturi, instituții medicale (spitale, etc.), instituții de învățământ;

 camere de comerț;

 muzee, instituții de cultură, sport, instituții cu responsabilități;

 unități de culturi;

 asociații neguvernamentale (ONG-uri).

Ce se finanțează:

Proiecte dezvoltate și implementate în parteneriat între organizații situate de o parte și de alta

a graniței în zona eligibilă în domenii precum:

Cultură – Activități culturale și sociale, oferite prin inițiative comune în zona de graniță,
valorificarea moștenirii culturale, etc..

Sănătate – îmbunătățirea serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii medicale,

achiziția de echipamente, etc..

Turism – dezvoltarea de produse și servicii turistice noi și inovatoare, investiții pentru

creșterea cererii rețelelor de turism local, îmbunătățirea accesibilității la site-urile naturale și
culturale, etc..

Îmbunătățirea ocupării forței de muncă – servicii sociale inovatoare pentru cei care caută
locuri de muncă, informații privind oportunitățile disponibile în zonele marginale, furnizarea
de informații și de servicii pentru grupurile dezavantajate, instruiri și ințiative de ocupare a
forței de muncă la nivel transfrontalier, etc.

Îmbunătățirea mobilității și accesibilității transfrontaliere: investiții în infrastructura de

transport (drumuri noi construite și refăcute, piste de biciclete), în infrastructuri și rețele de
utilități publice (energie, apă, ICT), îmbunătățirea serviciilor de transport transfrontalier.

Managementul apelor și utilizarea mai sustenabilă a resurselor de apă existente:

dezvoltarea sistemelor de monitorizare, informare și control privind calitatea și cantitatea
apelor, protecția și utilizare bazinelor hidrografice transfrontaliere.

Managementul situațiilor de urgență, îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionarea

dezastrelor: îmbunătățirea infrastructurii de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență,
creșterea nivelului de interoperabilitate și pentru intervenții de urgență la nivel
transfrontalier, campanii de informare în vederea îmbunătățirii nivelului de informare a
cetățenilor în privința măsurilor de protejare în situații de urgență și pentru gestionarea
dezastrelor.

Pentru a putea accesa un proiect toți cei care au interes potențial în domeniile de mai sus
și/sau în dezvoltarea unor proiecte cu parteneri din afara țării, ar trebui să urmărească site-
urile oficiale ale acestor programe și ale instituțiilor abilitate să gestioneze programele
respective și să ofere potențialilor beneficiari:
 Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia

http://www.romania-serbia.net/

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara

http://www.brct-timisoara.ro/ 

Pe aceste site-uri se găsesc toate informațiile relevante despre respectivele programe de

cooperare transfrontalieră, începând cu variantele aprobate ale programelor și până la
ultimele noutăți și instrucțiuni.

Sunt organizate și evenimentele publice de prezentare a programelor ce vor fi lansate în

perioada imediat următoare. La aceste evenimente de prezentare vor participa reprezentanții
instituțiilor menționate mai devreme, precum și a altor organizații din sistemul de gestionare
al acestor programe care vor informa doritorii cum pot să acceseze fonduri europene.

Cei interesați de dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere ar putea să colaboreze cu experți

sau firme de consultanță cu experiență în pregătirea și managementul proiectelor finanțate
prin programele de cooperare teritorială ale Uniunii Europene pentru că ele au anumite
particularități specifice, care le diferențiază până la un punct de proiectele europene cele mai
familiare publicului din România. De la asigurarea unor structuri de activități similare în
ambele locații de implementare a proiectului până la procedurile speciale de achiziție (mai
ales în cazul parteneriatelor cu organizații din Serbia) sau la utilizarea limbii engleze în
documentele proiectelor, pregătirea și managementul proiectelor de cooperare
transfrontalieră necesită un set de competențe și cunoștințe specifice și un tip de expertiză
mai specializată decât cea care poate fi întâlnită în mod obișnuit pe piața firmele de
consultanță pentru atragerea de finanțări nerambursabile din România.

3. Programe de cooperare transfrontalieră România - Serbia

3.1. Programul de vecinătate România-Serbia 2004-2006

România-Serbia a avut mai multe programe de cooperare transfrontalieră, primul fiind

Programul de Vecinătate România-Serbia care s-a desfășurat în perioada 2004-2006 care a fost
inițiat pentru a stimula dezvoltarea economică şi cooperarea dintre comunitățile aflate în
regiunea de graniţă româno-sârbă în care s-au utilizat fonduri Phare CBC și ale Guvernului
României pentru beneficiarii români şi fonduri CARDS pentru beneficiarii sârbi.

Din punct de vedere tehnic, în cadrul Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 au

fost puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari români fonduri nerambursabile în valoare de
20.405.000 Euro, din care 16.000.000 Euro au reprezentat contribuţia Uniunii Europene
(PHARE CBC). Alocarea financiară a fost acordată în cadrul a trei licitaţii de proiecte.

Regiunea de graniţă eligibilă în Programul de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 acoperea

zona de sud-est a Bazinului Carpatic şi integrează judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi din
România, districtele Borski, Branicevski, Banatul de Sud, Banatul Central şi Banatul de Nord din
Serbia, un teritoriu care depăşeşte 39.000 km2, cu o populaţie de aproximativ 2,3 milioane de
locuitori.
Potenţialii aplicanţi ai Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 au fost: autorităţi
regionale şi locale, ONG-uri, camere de comerţ, camere şi organisme profesionale, centre
judeţene privind forţa de muncă, instituţii de educaţie şi cercetare, fundaţii, asociaţii culturale şi
sportive, etc.

În cadrul Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 au fost finanţate următoarele

priorităţi şi măsuri:

Prioritatea 1: Dezvoltare locală economică şi socială

 Măsura   

 1.1 Cooperare pentru susținerea afacerilor și agriculturii

 1.2 Cooperarea între serviciile publice locale

 1.3 Susţinere pentru dezvoltarea la scară mică a infrastructurii locale şi de mediu

 1.4 Cooperare în dezvoltarea turismului

Prioritatea 2: Acţiuni people-to-people

Măsura

 2.1    Fondul proiectelor comune mici

 Tabel 3.1. Priorități și măsuri în programul de Vecinătate România-Serbia 2004-2006
Sursa: http://www.brct-timisoara.ro/ro/495/priorități-și-măsuri.htm

Obiectivul global al Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 era: "atingerea unei

dezvoltări economico - sociale echilibrate în zona de graniţă dintre România şi Serbia prin
aplicarea principiilor cooperării transfrontaliere"

Ţintele strategice care care întăresc obiectivul programului sunt:

 Creşterea competitivităţii generale a economiei regionale

 Îmbunătăţirea calităţii standardului de viaţă al populaţiei din regiune.

3.2. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia

Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia este continuarea

programelor de cooperare transfrontalieră dintre România și Serbia derulate în perioada
precedentă, un program ce reprezintă a doua fază a Instrumentului de Nouă Vecinătate, aprobat
de Comisia Europeană în data de 27 martie 2008, pentru perioada 2007 – 2013.

Existența condițiilor de bază pentru cooperarea transfrontalieră, oferite de cele două programe
anterioare, au favorizat implementarea noului instrument integrat de cooperare transfrontalieră,
implementat la graniţele externe ale Uniunii Europene, cu statele candidate și potențial
candidate, începând cu anul 2007. Astfel, procesul de programare a fost lansat la Timişoara în 30
mai 2006, bazându-se pe informațiile din Documentul Comun de Programare aferent pentru
Programul de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 şi pe datele primite de la Institutul Naţional
de Statistică din România.

Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia este finanţat de

Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), Componenta
Transfrontalieră şi cofinanţat de Statele Partenere în Program, fiind rezultatul efortului de
cooperare dintre autorităţile locale, regionale şi naţionale ale României şi ale Republicii Serbia,
sprijinite de către Delegaţia Comisiei Europene.
Obiectivul general al programului este de a realiza o dezvoltare economico-socială durabilă şi
echilibrată a regiunii de graniţă dintre România și Serbia, prin creşterea competitivităţii
economice globale a acestei regiuni şi prin îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor din zona de
graniţă a ambelor ţări.

Programul este structurat pe 4 axe prioritare, finanţând proiecte privind dezvoltarea economică şi
socială, protecţia mediului şi pregătire pentru situaţii de urgenţă precum şi promovarea
activităţilor „people-to-people.” Odată cu cel de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte a fost
lansat un apel tematic dedicat Strategiei Uniunii Europene privind Regiunea Dunării, proiectele
finanțate în cadrul Axei prioritare 2 - Mediu și pregătirea pentru situații de urgență adresându-se
acestei strategii.

Aria eligibilă

Graniţa dintre România și Republica Serbia are o lungime de 546 km, iar fluviul Dunărea
formează o frontieră naturală pe aproximativ 230 km din totalul lungimii graniţei. Aria eligibilă a
Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia este reprezentată de
3 județe din România și 5 districte din Serbia, reprezentând județele Timiș, Caraș-Severin și
Mehedinți și districtele Banatul de Nord, Banatul Central, Banatul de Sud, Branicevski şi Borski.
 Fig. 3.1. Aria eligibilă a Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica
Serbia

Sursa: http://www.brct-timisoara.ro/ro/475/aria-eligibilă.htm

Aria eligibilă din zona de graniţă acoperă o suprafaţă de 39.126 Km², din care 22.153 Km² se
află în România şi 16.973 Km² în Republica Serbia. Astfel, 56,61% din zona de graniţă eligibilă
se află în România iar 43,39% în Republica Serbia. Zona de graniţă eligibilă reprezintă 9,30%
din teritoriul României şi 19,20% din teritoriul Republicii Serbia.

Axe prioritare

În concordanță cu strategia Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica

Serbia, Comisia Europeană alături de statele partenere în program au decis stabilirea a 4 axe
prioritare și a 12 măsuri, incluse în cadrul axelor prioritare, care să conducă la îndeplinirea
obiectivului global al programului.

Axa prioritară 1 – Dezvoltare economică şi socială

1.1 Sprijin pentru infrastructura economică şi socială, regională şi locală;

1.2 Dezvoltarea turismului, inclusiv întărirea identităţii regionale a regiunii de graniţă ca atracţie
turistică;
1.3 Promovarea dezvoltării IMM-urilor;
1.4 Sprijin pentru creşterea nivelului de inovare, cercetare şi dezvoltare în regiunea de graniţă;

Axa prioritară 2 – Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă

2.1 Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecţia şi managementul
mediului în context transfrontalier;
2.2 Dezvoltarea şi implementarea unor strategii eficiente pentru managementul deşeurilor şi al
apelor reziduale;
2.3 Dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregătirea pentru situaţii de urgenţă
(incluzând controlul şi prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară, probleme de sănătate);

Axa prioritară 3 – Promovarea activităţilor “people to people”

3.1 Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi a comunităţilor locale;
3.2 Îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile
din zona de graniţă;
3.3 Creşterea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive;
3.4 Intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniţă

Axa prioritară 4 – Asistenţă tehnică 

4.1 Sprijin pentru implementare, managementul general şi evaluarea programului
4.2 Sprijin pentru activităţile legate de informarea şi publicitatea programului de cooperare

3.3. Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră Romania-Serbia

Programul IPA II de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia 2014-2020 este un program

finanțat de Uniunea Europeană din fonduri IPA-CBC și care face parte din familia programelor
europene Interreg.

Noul program de cooperare transfrontalieră dintre România și Serbia a fost elaborat având în
vedere atât nevoile locale ale comunităților din zona de graniță, cât și strategiile europene
dezvoltate la nivel macro-regional. Având în vedere dimensiunea europeană a acestuia,
programul este corelat cu strategiile UE pentru perioada 2014-2020, cum este cazul Strategiei
Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării prin care se dorește o conectare mai bună, protejarea
mediului sau dezvoltarea prosperității în Regiunea Dunării. Strategia Europa 2020 este un alt
instrument european care a inspirat elaborarea noului program prin care se urmărește o creștere
inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii sociale și economice. Având în vedere experiența
cooperării transfrontaliere acumulată în ultimii ani la nivel regional și local, remarcăm că este
pentru prima dată când în procesul de programare pentru elaborarea unui program transfrontalier
româno-sârb au fost realizate consultări la nivelul comunităților și s-au avut în vedere nevoile
locale din județe și districte.

Obiectivul strategic al programului

Realizarea, pe baza proiectelor comune transfrontaliere și acțiunilor comune ale partenerilor
români și sârbi, a unei dezvoltări socio–economice echilibrate și durabile a regiunii de graniţă
dintre România și Republica Serbia.

Aria eligibilă

România: 3 județe Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi

Republica Serbia: 6 districte Severnobanatski, Srednjebanatski, Južnobanatski, Braničevski,
Borski, Podunavski. Includerea districtului Podunavski în aria eligibilă a noului Program oferă
oportunitatea accesării fondurilor europene transfrontaliere INTERREG IPA și de către
beneficiari din municipalitățile Smederevo, Smederevska Palanka și Velika Plana, iar
beneficiarilor români posibilitatea de dezvolta noi parteneriate în aceste municipalități.

Obiective
1. Promovarea ocupării forței de muncă și serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii;

2. Protecția mediului și managementului riscurilor;

3. Mobilitate sustenabilă şi accesibilitate;

4. Atractivitate pentru turism sustenabil.

Bugetul total: 88.124.999 Euro, din care 74.906.248 Euro din Instrumentul de Asistență pentru
Preaderare –IPA II

Axe prioritare

Axa prioritară 1: Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază

pentru o creștere favorabilă incluziunii (18,19 mil euro)

 Obiectiv 1: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere favorabilă

incluziunii, îmbunătăţirea disponibilităţii oportunităţilor de angajare, acces la piaţa
muncii şi oportunităţi de angajare în aria eligibilă a programului.
 Tipuri de activități:

 inițiative comune în vederea promovării și dezvoltării accesului pe piața muncii;

 studii, strategii, schimburi de experiență.

 Obiectiv 2: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere favorabilă

incluziunii, pe baza îmbunătăţirii calităţii vieţii tuturor rezidenţilor de pe cele două părţi
ale graniţei prin acţiuni comune, în special pentru îmbunătăţirea accesului populaţiei la
servicii medicale, servicii sociale, servicii ce sprijină accesul la învăţământul primar
moderne şi eficiente.

Tipuri de activități:

 dezvoltarea unor platforme și rețele, studii și cercetări;

 investiții - construcții, reabilitări, modernizări.

 Obiectiv 3: Creşterea potenţialului zonei programului pentru o creştere favorabilă

incluziunii, creşterea integrării sociale şi culturale în zona transfrontalieră promovând
servicii şi reţele inovatoare, reducând impactul constrângerilor datorate izolării şi
marginalizării din zonele de frontieră.

Tipuri de activități:

 investiții
 achiziția de echipamente
 studii, strategii, schimburi de experiență.

Axa prioritară 2: Protecția mediului și managementul riscurilor (21,15 mil euro)

 Obiectiv 1: Creșterea gradului de protecție și valorificarea sustenabilă a resurselor

naturale, îmbunătățirea capacității instituțiilor abilitate și promovarea rețelelor
transfrontaliere pentru educație și studii privind resursele de mediu.

Tipuri de activități:
  inițiative comune, parteneriate și rețele comune, studii, strategii, schimburi de
experiență în domeniul protecției mediului, managementul reziduurilor și
utilizarea resurselor naturale;
 investiții în infrastructură (cu accent pe infrastructura verde).

 Obiectiv 2: Dezvoltarea capacității de a gestiona riscurile de mediu, interoperabilitate

transfrontalieră și acțiuni comune pentru sisteme inovatoare de protecție a mediului,
atenuarea și prevenirea accidentelor și dezastrelor de mediu, reacții în situații de urgență,
pregătirea şi conștientizarea urgențelor de mediu.

Tipuri de activități:

 investiții în infrastructură de intervenție specifică situațiilor de urgență din aria

eligibilă;
 rețele și parteneriate comune pentru situații de urgență, studii, strategii, planuri,
schimburi de experiență.

Axa prioritară 3: Mobilitate sustenabilă și accesibilitate (21,15 mil euro)

 Obiectiv 1: Promovarea realizării unui standard îmbunătățit și omogen în transportul

public, în special în zonele izolate prin sustenabilitate îmbunătățită și eficiența
infrastructurii de transport și serviciilor de mobilitate în zona transfrontalieră și integrarea
zonei în principalele coridoare de transport din UE.

Tipuri de activități:

 investiții în infrastructură – construcții, reabilitări, modernizări

 achiziționarea de echipamente
 studii, strategii, schimburi de experiență, campanii de conștientizare

 Obiectiv 2: Promovarea realizării unui standard de calitate îmbunătăţit şi omogen în

infrastructurile publice pentru servicii de bază, în special în zonele izolate, prin acces
îmbunătăţit şi extins la utilităţi publice moderne şi eficiente (inclusiv internet, energie)

Tipuri de activități:
  investiții în infrastructura ICT;
 studii, strategii, schimburi de experiență, platforme și rețele transfrontaliere;
 achiziția de echipamente specifice.

Axa prioritară 4: Atractivitate pentru un turism sustenabil (18,82 mil euro)

 Obiectiv 1: Dezvoltarea economiei turismului local de-a lungul graniței, pe baza

promovării unei valorificări sustenabile a patrimoniului local natural şi cultural,
promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism, crearea
de atracţii turistice şi culturale integrative, îmbunătăţirea atractivității reţelelor şi traseelor
turistice transfrontaliere.

Tipuri de activități:

 investiții în infrastructura de turism-construcții, reabilitări, modernizări;

 acțiuni comune de promovare.

 Obiectiv 2: Dezvoltarea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calității serviciilor

turistice, valorificării sustenabile a patrimoniului natural și cultural, crearea capacităților
și competențelor pentru servicii turistice de o calitate superioară, dezvoltarea unor
produse inovative în rețele și parteneriate transfrontaliere, îmbunătățirea calității și
sustenabilității infrastructurii turistice.

Tipuri de activități:

 parteneriate de cercetare, studii, strategii, schimburi de experiență în sectorul

turistic;
 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor turistice transfrontaliere.

Un procent de 30% din totalul fondurilor programului va fi dedicat finanțării unor proiecte
strategice, pentru care beneficiarii au arătat un interes deosebit pe parcursul consultărilor derulate
în vederea elaborării programului.

Axa prioritară 5: Asistență Tehnică (8,81 mil euro)

  Obiectiv: promovarea unei implementarea efectivă și eficientă a programului prin
asigurarea funcționării eficiente a organismelor programului, și a comitetelor.

Beneficiari eligibili

 Autorități publice locale și regionale ( Consilii județene, consilii locale, municipii, etc)
 Autorități publice naționale/ regionale/ de la nivelul provinciilor funcționând în aria
eligibilă;
 Alte instituții publice guvernate de dreptul public (Instituția Prefectului, instituții de
sănătate și îngrijire, instituții de educație);
 Birouri – filiale ale autorităților publice naționale/ regionale active în domeniul axei
prioritare ( înregistrate și funcționând în aria eligibilă);
 Instituții non – profit și ONG-uri;
 Instituții religioase, legal constituite în acord cu legislația națională în vigoare;
 Camere de Comerț;
 Muzee, instituții culturale, sportive și de turism;

Modul de implicare a aplicanţilor din România: ca beneficiar final sau ca Beneficiar Lider de
proiect in proiecte comune.

Ca și o concluzie la cele prezentate mai sus, putem vedea că aceste fonduri primite de la Uniunea
Europeană pe diferite domenii de activitate și in diferite instituții în proiectul Cooperării
Transfrontaliere Romania-Serbia au avut un impact și asupra mediului, autoritățile trebuind să se
asigure că cerinţele de protejare a mediului, eficienţa resurselor, atenuarea şi adaptarea la
schimbările de mediu, biodiversitatea şi protejarea ecosistemelor, recuperarea după dezastre şi
prevenirea şi managementul riscurilor sunt promovate în pregătirea şi implementarea
programelor.

În cazul Programului România - Serbia, cele mai mari provocări sunt legate de protecţia
mediului şi a biodiversităţii, de valorificarea sustenabilă a resurselor naturale şi adresarea
schimbărilor climatice, managementul riscurilor de mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.
Aceste provocări au legătură cu protejarea mediului ca valoare intrinsecă a regiunii şi ca premisă
pentru un turism sustenabil.
Programul Cooperării Transfrontaliere România-Serbia a promovat egalitatea de şanse şi
prevenirea discriminării bazate pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri,
dezabilităţi, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, crearea şi implementarea
programului de cooperare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri ţintă supuse riscului
de discriminare şi, în special, cerinţelor de asigurare a accesibilităţii pentru persoane cu
dezabilităţi, egalitatea între femei și bărbați.

Deci în anii următori locuitorii Banatului pot avea acces la un ”bazin” de finanțări europene pe
care Uniunea Europeană le pune la dispoziția României și Serbiei ca parte a politicii de coeziune
economică, socială și teritorială, prin obiectivul de cooperare teritorială INTERREG prin care se
încurajează cooperarea între actori situați de o parte și de alta a granițelor statele. În concordanță
cu obiectivele acestei politici, în cadrul politicii de extindere și de pregătire a aderării țărilor
candidate (așa cum este și Republica Serbia) Uniunea Europeană finanțează prin intermediul
Programului de Cooperarea Transfrontalieră INTERREG IPA România-Serbia proiecte comune
realizate prin parteneriate între organizații din Serbia și România.

Bibliografie

https://bogdanherzog.ro/finantari-nerambursabile-si-oportunitati-de-cooperare-pentru-banateni-
prin-programele-de-cooperare-transfrontaliera-romania-serbia-si-ungaria-romania/

https://www.fonduri-ue.ro/ro-rs
https://www.finantare.ro/etichete/program-romania-serbia

https://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/11/programul-ipa-de-cooperare-
transfrontaliera-romania-republica-serbia