15 COMBATEREA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

ÎN INUSTRIA TEXTILĂ

15.1. Generalităţi

În industria textilă, problema combaterii zgomotului şi vibraţiilor este deosebit e importantă,

întrucât acest noxe afectează un număr mare e muncitori şi mai ales muncitoare.
În ultimul timp, pentru filaturi şi ţesătorii se utilizează pe scară largă hale e dimensiuni mari, în
construcţie blindată. Aceste hale în comparaţie cu cele de tip clasic au o serie de particularităţi şi
anume dimensiuni mari ale suprafeţelor reflectante (tavane şi pardoseli), înălţime redusă şi
posibilitatea amplasării unui număr foarte mare e maşini. Datorită acestor particularităţi, apare
posibilitatea existenţei unui nivel de zgomot mai ridicat decât în halele obişnuite şi a unei durate mărite
de reverberaţie.
Sursele caracteristice de zgomot din industria textilă sunt maşinile de ţesut (95-105 dB),
flaierele (90-100 dB), maşinile de filat cu inele (95-100 dB) şi selfactoarele (90-102 dB).
ÎN PRINCIPIU, PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT ÎN INDUSTRIA
TEXTILĂ EXISTĂ 4 POSIBILITĂŢI: 1) realizarea de noi maşini textile cu nivel sonor redus; 2)
înlocuirea la maşinile textile existente a pieselor care reprezintă surse de zgomot, cu alte piese
silenţioase; 3) împiedicarea propagării zgomotului primar de la sursă la urechea muncitorului prin
utilizarea carcaselor şi a ecranelor fonoizolante; 4) reducerea nivelului zgomotului secundar
(reflectat) prin insonorizarea halei respective.
Maşinile de ţesut constituie în industria textilă surse deosebit de puternice de zgomot.

15.2. Zgomotul maşinilor de ţesut

MĂSURĂRILE DE ZGOMOT EFECTUATE LA DIFERITE TIPURI DE MAŞINI DE

ŢESUT, AU PERMIS SĂ SE DEDUCĂ O SERIE DE CONCLUZII ŞI ANUME: 1) nivelul de zgomot
al războaielor cu suveică de tip mai vechi (lente) este mai scăzut, în comparaţie cu acela generat de
războaiele moderne cu număr mărit de lovituri; 2) războaiele de ţesut neclasice (de exemplu cu
graifer), au un nivel de zgomot mai scăzut decât cele cu suveică.
În acest sens se poate da ca exemplu figura 15.1 unde sunt prezentate în mod comparativ
spectrele zgomotului generat de diferite tipuri de maşini de ţesut: 1) cu graifer tip Textima (curba 1);
2) cu suveică tip Schwabe (curba 2); 3) cu suveică tip Officine Galileo principe L.5 (curba 3).
Se constată că la componenta de 2000 Hz de exemplu, războiul cu suveică tip Schwabe (lent)
produce un zgomot cu 7 dB mai mare, iar războiul de ţesut rapid Office Galileo principe L.5un zgomot
cu 12 dB mai mare, decât războiul de ţesut cu graifer tip Textima.
 Fig.145.1. Spectrul zgomotului măsurat pentru diferite tipuri de maşini de ţesut:
1 – războiul cu graifer tip „Textima”; 2 – război cu suveică tip „Schwabe”;
3 – război cu suveică tip „Officine Galileo principe L.5.”

Fig.15.2. Spectrul zgomotului măsurat într-o hală de tip blindat

Cu 500 războaie tip „Officine Galileo L.5.”

S-au mai efectuat măsurări de zgomot într-o hală de tip blindat, în care erau amplasate 560 de
războaie de ţesut tip Officine Galileo principe L.5, variantele 4x1 şi 4x3. În figură 15.2 sunt prezentate
spectrogramele de zgomot unde curba superioară L max reprezintă valorile maxime măsurate, iar cea
inferioară L min valorile minime.
Se constată că valorile maxime depăşesc curba Cz 85 în gama de frecvenţe 400 – 15000 Hz,
valoarea maximă a depăşirii de 12 dB fiind măsurată la frecvenţa de 4000 Hz. Pentru a se determina
ponderea în nivelul global de zgomot a diferitelor piese sau subansambluri, s-au efectuat măsurări de
zgomot pe războaiele Officine Galileo principe L.5 variantele 4x1 şi 4x3, acestea funcţionând la
început în regim diferit.
În figură 15.3 sunt prezentate în mod comparativ spectrele zgomotului generate de războiul officine
galileo principe l.5 varianta 4 x 3 , în următoarele regimuri: 1) funcţionare normală ( c u r b a i ) ; 2)
funcţionare cu suveica şi săbiile scoase (curba 2 ) ; 3) funcţionare fără rutieră (curba 3); cu camele
mecanismului de lansare suspendate (curba 4); 4) numai cu motor şi reductor (curba 5 ) ; 5) zgomotul
de fond (curba 6 ) .
 Fig.15.3. Spectrele zgomotului generat de un război
Tip „Officine Galileo L.5 -4x3”.

Fig. 15.4. Contribuţia principalelor subansambluri ale războiului

Tip „Ofticine Galileo l.5 —4 x 3" la creşterea nivelului de zgomot.

Se constată că subansamblurile care contribuie în măsura cea mai mare la depăşirea nivelului
de zgomot admis sunt suveica şi mecanismul de lansare a acesteia, de asemenea ratiera. Astfel,
observăm că dacă se scoate din lanţul cinematic suveica (lansarea şi frânarea acesteia), mecanismul de
lansare a suveicii (săbiile, pârghiile şi camele mecanismului) şi ratiera, nivelul de zgomot generat este
sub limita admisă de curba Cz 85(curba 4 ) .
În figură 15.4 este prezentat în mod sugestiv contribuţia fiecărui subansamblu la creşterea
nivelului de zgomot, pentru fiecare componentă a spectrului. Dacă luăm în consideraţie componenta de
2 000 Hz la care se înregistrează cele mai mari depăşiri ale nivelului admis, se constată că suveica şi
săbiile de lansare ale acesteia ridică nivelul de zgomot de la 85 dB la 91 dB, ratiera de la 84 dB la 86
dB iar mecanismul cu came pentru lansarea suveicii de la 80 dB la 84 dB. În ceea ce priveşte nivelul
global al zgomotului, suveica şi săbiile de lansare de la 92 dB la 94 dB, iar camele mecanismului ele
lansare de la 90 dB la 92 dB.
În lucrarea [10] se arată că pentru combaterea efectelor nocive ale zgomotului şi vibraţiilor la
războaiele de ţesut există mai multe, căi de urmat: 1) realizarea de noi tipuri de războaie de ţesut cu
nivel de zgomot redus; 2) înlocuirea la războaiele de ţesut existente a pieselor sau a subansamblurilor
de piese care reprezintă surse de zgomot, cu alte piese sau mecanisme silenţioase; 3) împiedicarea
propagării zgomotului primar de la sursă la urechea muncitorului, prin utilizarea carcaselor şi a
ecranelor fonoizolante; 4) utilizarea mijloacelor individuale de protecţie a auzului şi anume a
antifoanelor de tip extern (cască) sau intern (dopuri); 5) reducerea nivelului zgomotului secundar
(reflectat) prin insonorizarea halei respective.
În problema realizării de noi tipuri de războaie de ţesut este. Necesar să se ţină seama de
următoarele aspecte: 1 ) necesitatea unui interval de minimum 20 de ani, pentru ca toate războaiele de
ţesut vechi să poată fi înlocuite cu alte tipuri noi; 2) un tip perfecţionat de război de ţesut este aproape
întotdeauna mai scump; 3) posibilitatea de apariţie a unor noi tehnologii de lucru sau înlocuirea unei
tehnologii cu alta, ca de exemplu înlocuirea maşinilor de ţesut cu maşini de tricotat.
În cazul războaielor de ţesut, metoda radicală de reducere a nivelului de zgomot constă în
înlocuirea războaielor clasice cu suveică, cu alte tipuri de construcţie specială cum sunt războaiele cu
graifăr, cu jet de apă sau de aer, cu proiectil etc. Toate aceste tipuri de războaie sunt încă în plină fază
de dezvoltare, de perfecţionare.
Înainte de a prezenta posibilităţile de combatere a zgomotului la războaiele cu suveică, ne
propunem să analizăm mai amănunţit sursele de zgomot existente şi natura lor, parcurgând schema
cinematică a maşinii în sensul transmiterii mişcării, adică de la motor la organele executoare ca
suveica, vatală sau rama cu iţe.
Motorul electric de acţionare generează un zgomot de natură electromagnetică, aerodinamică şi
mecanică. Zgomotul de natură electromagnetică este generat de fenomenele electromagnetice care au
loc în statorul, rotorul şi întrefierul motorului. Zgomotul de natură aerodinamică este generat în special
d e ventilatorul de răcire al motorului. Zgomotul de natură mecanică este produs de rulmenţii rotorului,
de eventuale bătăi ale axului şi de vibraţiile carcasei statorului.
Deoarece puterea motorului maşinilor de ţesut este relativ mică (1,5—2 kW) zgomotul generat
de motor are un nivel relativ redus, ponderea sa în nivelul global generat de războiul de ţesut fiind
mică.
Reductorul generează un zgomot cauzat de procesul de angrenare a roţilor dinţate, de vibraţia
laterală a roţii dinţate mari şi a carcasei reductorului. Aceste vibraţii mecanice se propagă în atmosferă
sub forma unor unde sonore sesizate sub formă de zgomot. Zgomotul generat de reductor, cu toate că
are un nivel ceva mai ridicat decât al motorului electric, are o pondere destul de mică în nivelul global
al zgomotului războiului de ţesut. De altfel aşa cum au indicat măsurările efectuate la războaiele de
ţesut Officine-Galileo L5 Principe 4x1 şi 4x3, nivelul de zgomot generat de motor şi reductor este
situat sub curba Cz 85.
Arborele cu came şi rolele de bălaie asigură alternativ lansarea suveicilor din cele două
casete. Zgomotul generat de aceste mecanisme are caracterul unui zgomot de impact ca urmare a
căderii rolelor de bătaie pe corpul camelor după trecerea peste vârful acestora. Datorită caracterului său
intermitent şi a nivelului destul de ridicat, zgomotul generat de aceste mecanisme este necesar să fie
atenuat.
Sistemul de pârghii care transmite mişcarea de la cele două mecanisme cu came la săbiile
pentru lansarea suveicii, constituie o sursă importantă de zgomot ca urmare a jocurilor care există între
articulaţiile pârghiilor. Zgomotul are un caracter de impact şi se produce în momentul începerii
accelerării săbiei de lansare a suveicii.
Sabia pentru lansarea suveicii constituie o sursă importantă de zgomot. Acesta este cauzat de
impactul dintre suveică şi picher, atât în momentul sosirii suveicii în casetă, cât şi în momentul lansării
ei, de asemenea ca urmare a ciocnirii cu amortizorul. Generarea zgomotului este favorizată şi de faptul
că sabia are forma unei lamele care vibrează şi are o suprafaţă radiantă relativ mare.
Picherul constituie una clin cele mai importante surse de zgomot, ca urmare a faptului că vine
în contact nemijlocit cu suveica. Zgomotul generat de picher are un caracter de impact şi se produce în
trei faze distincte: frânarea (şocul) suveicii după pătrunderea sa în casetă, lansarea suveicii (accelerarea
sa) şi lovirea picherului de amortizorul de piele la sfârşitul lansării suveicii.
Măsurările efectuate au permis să se determine influenţa pe care o are zgomotul generat de
sabia de lansare şi picher asupra spectrului generat de zgomot. Astfel, la războiul L 5 Principe 4x1,
prin trecerea de la regimul de funcţionare fără suveică la regimul de funcţionare fără sabie şi picher,
nivelul de zgomot a scăzut de la 85 dB la 81 dB la frecvenţa de 4 000 Hz.
Suveica constituie o altă sursă importantă de zgomot. Şi acest zgomot are un caracter de
impact, fiind generat în două faze distincte; în momentul frânarii suveicii în casete, lovirea sa de picher
şi în momentul lansării (accelerării) ei de către picher.
Grupul de piese suveică-picher-sabie de lansare are o influenţă foarte mare asupra spectrului
zgomotului generat de războiul de ţesut. Astfel măsurările efectuate pe un război de ţesut L5 Principe
4x3 au arătat că prin trecerea de la regimul normal de funcţionare la funcţionarea fără suveică şi săbii,
nivelul zgomotului scade într-un spectru larg de frecvenţe cuprinse între 500 şi 31 500 Hz, valoarea
maximă a scăderii fiind de la 92 la 86 dB la frecvenţa de 2 000 Hz.
Casetele suveicilor generează de asemenea un zgomot de impact de nivel ridicat, ca urmare
a interacţiunii cu suveica. Acest zgomot de impact se produce în momentul pătrunderii şi frânarii
suveicii în casetă şi în momentul ieşirii suveicii din casetă când arcurile lamelare se lovesc de suportul
lor.
Ratiera şi rama iţelor constituie de asemenea surse de zgomot. Acesta este generat în
special ca urmare a frecării între ele a ramelor iţelor. Generarea zgomotului este favorizată şi de faptul
că ramele iţelor fiind goale în interior sunt de fapt nişte cavităţi rezonatoare. Dacă în regim normal de
funcţionare zgomotul generat de ramele iţelor nu se poate distinge din zgomotul global, în cazul
scoaterii din lanţul cinematic al suveicii şi al mecanismului de lansare a acestuia, acest zgomot devine
evident.
În afară de sursele de zgomot enumerate, mai există şi alte surse de mai mică importanţă, ca de
exemplu unele mecanisme cu clicheţi, dispozitivul de înlocuire automată a canetelor goale, diferite
rame, pârghii, care nu au o influenţă hotărâtoare asupra spectrului zgomotului generat de războiul de
ţesut.
Pentru o mai bună precizare a surselor de zgomot existente la războaiele de ţesut Officine-Galileo
L 5 Principe 4 x 3 sau 4 x 1, se poate utiliza figura 15.5 unde în ordinea reprezentării lor am notat
următoarele surse de zgomot: ramele şi rolele de bătaie 1, sistemul de pârghii 2, sabia de lansare 3,
picherul 4, suveica 5 şi casetele suveicilor 6.

Fig. 15.5. Sursele de zgomot la războiul tip „Officinc Galileo L. 5 Principe 4 X 3".

Având depistate sursele de zgomot mai importante, vom putea trece la alegerea soluţiilor de
combatere a zgomotului. Vom analiza soluţiile de combatere a zgomotului, parcurgând lanţul
cinematic al războiului de ţesut în sensul transmiterii mişcării.
Motorul electric de acţionare: zgomotul de natură aerodinamică se poate combate prin
montarea pe carcasa motorului, În dreptul ventilatorului, a unui atenuator de zgomot. Acest atenuator
se poate executa din tablă de oţel, fiind prevăzut cu şicane căptuşite cu poliuretan expandat.
Reductorul: pentru combaterea zgomotului generat de reductor se pot adopta următoarele soluţii:
1) mărirea preciziei de executare a roţilor dinţate acordându-se o atenţie deosebită
rectificării precise a flancurilor dinţilor roţilor dinţate şi micşorării jocurilor dintre dinţii
în angrenare; 2) executarea din material plastic a uneia din cele două roţi dinţate care
formează prima treaptă de reducere de la motor. Pentru atenuarea zgomotului de angrenare este
suficient ca una din cele două roţi dinţate să se execute din material plastic; 3) executarea
pinionului de pe axul motorului din material plastic are avantajul unei execuţii mai
simple şi a unei cantităţi mai reduse de material plastic. Din punct de vedere al uzurii însă,
această soluţie nu este recomandabilă deoarece frecvenţa de angrenare a dinţilor pinionului este mai
mare decât a roţii dinţate, deci vom avea o uzură mai accentuată. Executarea din material plastic a roţii
dinţate mari este avantajoasă din punctul de vedere al uzurii; 4) acoperirea cu poliuretan
expandat, cu grosimea de 10 mm a corpului (discului) roţii dinţate mari pentru a
împiedica radiaţia sonoră a acestei suprafeţe; 5) acoperirea cu vopsea antifonică a
aceloraşi suprafeţe ale roţii dinţate mari.
Apărătoarea redactorului: pentru combaterea zgomotului produs de acesta se propune: 1)
intercalarea între şuruburile de fixare a apărătoarei şi corpul maşinii a unor rondele de
cauciuc; 2) căptuşirea în interior cu poliuretan expandat cu grosimea de 10 mm; 3)
căptuşirea în interior a apărătoarei cu vopsea antifonică; 4) executarea apărătoarei din
răşini sintetice.
Camele de bătaie: pentru combaterea zgomotului produs de aceste elemente se propun
următoarele soluţii: 1) reprofilarea camelor astfel încât să se evite căderea bruscă a rolelor
de bătaie după executarea bătăii. Partea profilului camei care comandă bătaia (lansarea)
suveicii rămâne neschimbată; 2) executarea camelor din polietilenă cu rezistenţă mare la
uzură.

Fig. 15.6. Role silenţioase la mecanismul de lansare a suveicii:

1 - polietilenă; 2 - cămaşă exterioară metalică;
3- cauciuc; 4-camasa interioară metalică;
5-inel metalic exterior; 6-inel interior din politextile

Rolele de bătaie: pentru a se atenua zgomotul de impact generat în momentul căderii pe

camă, se poate utiliza una din variantele prezentate În figură 15.6: 1) în întregime din polietilenă
de mare rezistenţă (fig. 15.6, b ) ; 2) din două elemente şi anume o cămaşă exterioară din
oţel în interiorul căruia este presat un inel de polietilenă (fig. 15.6, a ) ; 3) din trei
elemente şi anume în interior şi exterior câte un inel de oţel între care se injectează
material plastic sau se vulcanizează cauciuc (fig. 15.6, c).
 Sistemul de pârghii este o sursă de zgomot datorită jocurilor care există între elementele
articulaţiilor. Pentru a se putea atenua zgomotul produs de aceste elemente este necesară eliminarea
jocurilor din articulaţii şi intercalarea în aceste articulaţii a unor manşoane de cauciuc.
Sabia de bătaie ca urmare a vibraţiilor sale puternice şi a unei suprafeţe de radiaţie sonoră
relativ mare este o sursă importantă de zgomot. Pentru atenuarea acestui zgomot este posibilă
acoperirea săbiei cu un strat de vopsea antifonică sau lipirea pe suprafeţele săbiei a unui strat de
poliuretan expandat de 5 mm grosime.
Picherul: în vederea combaterii zgomotului de impact care ia naştere ca urmare a ciocnirii
dintre picher şi suveică în momentul lansării sale, se pot aplica următoarele soluţii: 1) dezaerarea
picherului în vederea împiedicării comprimării aerului în spaţiul dintre vârful suveicii şi
locaşul format în corpul picherului. Aceasta se realizează prin executarea unei găuri
longitudinale cu diametrul de 10 mm sau a 4 găuri radiale cu diametrul de 3 mm; 2) fixarea unui dop
în picher în zona de impact cu vârful suveicii. Dopul se poate executa din cauciuc rezistent la
uzură, duroflex sau vulcolan. În cazul utilizării dopului, corpul picherului se poate executa clin
polietilenă cu calităţi obişnuite.
Suveica: zgomotul de impact care are loc ca urmare a frânarii suveicii în casetă şi a lovirii ei
de picher se datoreşte energiei cinetice mari pe care o are suveica în momentul sosirii sale în casetă.
Pentru aceeaşi viteză, energia cinetică E = 1/2 mv2 va fi direct proporţională cu masa suveicii. Pentru 2
lansarea ei cu aceeaşi viteză, va fi necesară o energie cinetică proporţională cu masa suveicii. Cum
zgomotul de impact este proporţional cu energia cinetică în momentul impactului, rezultă că una din
căile de micşorare a zgomotului de impact este micşorarea greutăţii suveicii. În acest sens este
recomandabilă utilizarea unor suveici mai uşoare. Este foarte important în acest caz să se regleze forţa
de impact a săbiei şi arcurile lamelelor casetelor în mod corespunzător. În caz contrar nivelul
zgomotului nu va scădea şi se vor înregistra dese „săriri u ale suveicii din maşină.
Pentru a se împiedica propagarea undei de şoc în corpul suveicii, se poate intercala un inel de
cauciuc între corpul suveicii şi vârful metalic. Se recomandă de asemenea executarea suveicilor din
material plastic rezistent la şocuri. În acest caz suveicile s-ar putea executa prin matriţare sau injectare,
renunţându-se la numeroasele şi costisitoarele operaţii de prelucrare prin aşchiere.
Casetele: pentru combaterea zgomotului general în casetă este posibilă carcasarea casetei cu o
carcasă fonoizolantă şi fonoabsorbantă executată din plexiglas, căptuşită în unele zone cu poliuretan
expandat de 10 mm grosime (fig. 15.7).
Carcasa nu trebuie să deranjeze buna funcţionare a casetei, iar acolo unde este necesar va trebui
să permită vizibilitatea în interiorul ei. Se mai recomandă căptuşirea lamelelor cu piele şi interpunerea
unui strat de cauciuc între capetele lamelelor şi suportul lor.
Ramele iţelor: pentru combaterea zgomotului generat de ramele iţelor se pot aplica
următoarele soluţii: 1) umplerea golului din interiorul ramelor iţelor cu poliuretan
expandat (fig. 15.8); 2) executarea ramelor iţelor din profile de aluminiu trase; 3)
carcasarea fonoizolantă a rutierei şi a ramei iţelor, cu o carcasă din plexiglas uşor
rabatabilă astfel încât să se permită vizibilitatea şi accesul rapid la ramele iţelor.

Fig.15.7. Casetă insonorizată. Fig.15.8. Rama iţelor de construcţie normală

(stânga) şi insonorizată (dreapta).

Batiul războiului prin rolul pe care-1 are şi posibilităţile lui, poate să contribuie la
amplificarea sau la atenuarea zgomotului generat de diferite subansambluri ale războiului de ţesut.
Pentru a împiedica radiaţia zgomotului de către elementele batiului, se poate trece la acoperirea
batiului cu vopsea antifonică sau poliuretan expandat.
Instalarea în halele de ţesătorie a războaielor de ţesut se poate face prin fixarea lor rigidă pe
fundaţie sau prin rezemarea elastică a acestora.
În cazul fixării rigide pe fundaţie, vibraţiile şi zgomotul generate de funcţionarea lor se transmit
solului şi pot influenţa accesoriile maşinilor, reţeaua de canalizare, pereţii, geamurile etc, care la rândul
lor pot genera zgomote, influenţând negativ asupra omului.
Modul de rezemare a războaielor de ţesut are o importanţă şi mai mare în cazul amplasării lor
în clădiri etajate.
În ultimul timp, în industria construcţiilor de maşini s-a introdus pe scară largă montarea
maşinilor pe reazeme vibroizolante, fără fundaţie. O asemenea montare asigură o mai mare precizie în
funcţionarea maşinii, simplifică operaţia de reamplasare a maşinilor în cazul modificării procesului
tehnologic de fabricaţie şi permite amplasarea în bune condiţii a maşinilor pe planşeele dintre etajele
clădirilor. Trebuie să se acorde o deosebită importanţă alegerii corecte a reazemelor elastice. O alegere
incorectă a acestora poate duce la o amplificare a vibraţiilor, dacă frecvenţa proprie a sistemului
(războiul aşezat pe reazeme elastice) este egală sau apropiată de frecvenţa perturbatoare.
Vibroizolarea are deci scopul de a determina o frecvenţă proprie a maşinii pe reazeme elastice,
inferioară frecvenţei perturbatoare, în practică, frecvenţa perturbatoare nu are o singură valoare,
deoarece războaiele pot să aibă diferite regimuri de funcţionare; În acest caz, calculul se efectuează în
funcţie de regimul care determină frecvenţa perturbatoare cea mai mică.
 În cazul războaielor, scopul vibroizolării este acela de a împiedica transmiterea
vibraţiilor la sol sau la planşee în cazul clădirilor etajate. Asemenea vibroizolare se
numeşte activă.
În problema vibroizolării războaielor se pot obţine rezultate bune prin utilizarea amortizoarelor
cu ţesătură de sârmă tip Vibrachoc-Franţa.
Pentru fiecare tip de război trebuie să se aleagă modelul corespunzător de reazem vibro izolant.
Astfel de exemplu la războaiele Officine Galileo L 5 Principe 4 x 3 sau 4 x 1 având o greutate G = 2
300 kg, corespund pentru cele 4 puncte de rezemare G 1 = 575 kg. Frecvenţa este de 150 lovituri/min,
vatală având acelaşi număr de curse, deci frecvenţa perturbatoare principală este de f = 2,5 Hz.
Pentru aceste condiţii, documentaţia firmei Vibrachoc [100] recomanda amortizorul tip V
1259-2, care permite o încărcare de G 2 = 490... 640 kg, are o frecvenţă de rezonanţă f 0 = 1,8... 2 Hz şi
o amplitudine a deplasării de ± 3 mm.
Vederea generală a reazemului elastic V 1259-2 este reprezentată în figură 15.9.
Se recomandă ca fiecare război de tip L 5 să fie montat pe câte patru amortizoare de acest tip.
O parte din soluţiile de combatere a zgomotului la maşinile de ţesut, prezentate mai înainte, au
fost experimentate cu rezultate bune în cadrul Institutului de cercetări ştiinţifice pentru protecţia
muncii.

Fig. 15.9. Schema generală a reazemului elastic Fig. 15.10. Săbii de lansare a suveicii:
V 1259-2 (Vibrachoc-Franta) normală (stingă) şi insonorizata (dreapta.)

Astfel, pentru a micşora nivelul de vibraţii al săbiei pentru lansarea suveicii şi pentru a împiedica
radiaţia sa sonoră, s-a procedat la acoperirea săbiei cu un strat de vopsea antifonică cu grosimea de 2-3
mm. În figură 15.10 sunt prezentate două săbii de lansare a suveicii, cea din stânga este o sabie
obişnuită, iar cea din dreapta este insonorizată.
 Pentru a se combate zgomotul care ia naştere ca urmare a impactului dintre picher şi suveica, s-a
fixat în picher un dop din material antişoc rezistent la uzura. În figură 15.11 sunt prezentate comparativ
doua pichere; unul obişnuit (stânga), celălalt prevăzut cu dop (dreapta).
Prin aplicarea acestor două soluţii, în imediata vecinătate a casetei respective, s-a obţinut o
reducere a zgomotului la nivelul global de la 102 la 98 dB.
Pentru că zgomotul radiat de casete să fie cât mai mic, s-au aplicat pe acestea carcase fonoizolante
şi fonoabsorbante.
Carcasele casetelor au fost astfel concepute încât nu deranjează funcţionarea casetei, permite
efectuarea de către ţesătoare a manevrelor de scoatere şi de introducere manuală a suveicii şi asigură
acolo unde este necesar o bună vizibilitate în interiorul casetelor. Carcasele permit de asemenea
reglarea lamelelor casetelor şi a arcurilor corespunzătoare (fig. 15.7).
Prin utilizarea săbiilor moţului în imediata vecinătate a casetelor, stânga şi de la 101 la 97 dB în
dreapta.
Pentru a se obţine atenuări superioare ale nivelului de zgomot, s-a trecut la carcasarea
fonoizolanta şi fonoabsorbanta a celor două extremităţi ale războiului.

Fig.15.11. Picheri: obişnuit (stânga) şi insonorizat (dreapta).

ACESTE CARCASE TEEBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ URMĂTOARELE CONDIŢII: 1 să

asigure o atenuare a nivelului zgomotului cu 10—12 dB pe componentele spectrului, având în vedere
neetanşeităţile inerente dintre carcasa şi maşina; 2) să asigure accesul rapid la oricare din piesele
mecanismului de lansare a suveicii ca sabia, picherul, pârghiile de antrenare etc., la casetele
respective şi la suveicile care staţionează în casete; 3) să permită ţesătoarei să efectueze rapid
schimbarea canetelor goale, să golească sacul cu canete goale şi să încarce magazia de canete pline;
4) să asigure o bună vizibilitate în interior în zona celor două canete, pentru a se putea vedea natura
defecţiunilor care au determinat oprirea războiului; 5) să fie capabile să oprească suveica în caz de
sărire a acesteia; 6) să se poată monta şi demonta rapid.
Carcasele fonoizolante şi fonoabsorbante încercate îndeplinesc toate condiţiile enumerate mai
înainte.
În figură 15.12 este reprezentat modul de carcasare a extremităţii din stânga a maşinii. Aceasta
carcasă consta din două părţi demontabile; partea inferioară executata din tabla de oţel căptuşită cu chit
antifonic şi poliuretan expandat iar partea superioară din Plexiglas, pentru a se permite o bună
vizibilitate în interior.
Carcasa fonoizolanta din dreapta (fig. 15.13) consta şi ea din două părţi distincte; partea
inferioară din tabla de oţel căptuşită cu poliuretan expandat şi partea superioară executata parţial din
plexiglas şi din tabla de oţel, căptuşită cu poliuretan expandat. Carcasa fonoizolanta din dreapta poseda
4 uşi de vizitare; prima pentru scoaterea sacului cu canete goale, a doua pentru accesul la caseta din
dreapta, a treia lateral pentru accesul la mecanismul de lansare a suveicii şi a patra pentru încărcarea
magaziei cu canete pline. Toate uşile sunt bine izolate tonic.
În figură 15.14 este reprezentată o vedere generală a războiului IUIU-Officine Galileo L 5 4 x
3, insonorizat.

Fig.15.12. Carcasarea fonoizolanta a extremităţii din stânga a maşinii de ţesut.

Fig.15.13. Carcasarea fonoizolanta a extremităţii din dreapta a maşinii de ţesut.

 Fig.15.14. Rătboiul IUIU – Ofiicine Galileo L.5 – 4x3 insonorizat.

Atât înainte, cât şi după insonorizarea războiului, s-au efectuat măsurări de zgomot în 5 puncte
în jurul maşinii. Media acestor valori sunt reprezentate în spectrogramele unde curba 1 reprezintă
spectrul zgomotului înainte de insonorizare, iar curba 2 după insonorizare.

Fig.15.15. Spectrogramele e zgomot ale unui război

IUIU-Officine Galileo L5 – 4x3 înainte (curba 1)
şi după insonorizare (curba 2).

DIN SPECTROGRAMELE DE ZGOMOT REPREZENTATE ÎN FIGURA 15.15 SE POT

TRAGE URMĂTOARELE CONCLUZII:1) soluţiile de combatere a zgomotului asigură reducerea
nivelului acestuia cu valoarea maximă de 14 dB la componentele de 16000 şi 31000 Hz, iar a nivelului
global cu 7 dB; 2) spectrul zgomotului generat de război după insonorizare (curba 2) este situat sub
curba limită Cz 85, deci zgomotul nu mai este nociv din punct de vedere al normelor de protecţie a
muncii.