A.M.C.

Covalciuc Martie, 2017

FFO
ORRM
MAAȚȚIIU
UNNII N
NEERRVVO
OAASSEE TTO
ORRAACCIICCEE
În torace există atât formațiuni nervoase vegetative (simpatice: lanțul simpatic cervical alături de toate ramurile
care derivă din el și parasimpatice: nervul vag), cât și formațiuni nervoase somatice (nervul frenic).
 A.M.C. Covalciuc Martie, 2017
LLAAN
NȚȚUULL SSIIM
MPPAATTIICC TTO
ORRAACCIICC AȘEZARE ȘI RAPORTURI

Lanțul simpatic toracic este format din ganglioni toracici uniți între ei prin Lanțul simpatic toracic este cel
ramuri interganglionare. Dispoziția acestor ganglioni respectă metameria mai profund element din
primitivă, existând astfel inițial 12 ganglioni, însă de obicei primul mediastinul superior, și apoi din
ganglion toracic fuzionează cu ganglionul cervical inferior și formează mediastinul posterior, fiind
ganglionul cervico-toracic, numit și ganglionul stelat. Astfel rămân 11 așezat pe linia articulațiilor
ganglioni simpatici toracici uniți între ei prin ramurile interganglionare și costovertebrale.
fiecare din ei printr-o ramură comunicantă albă (fibra preganglionară) și
• Anterior: este acoperit de fascia
cenușie (fibra postganglionară) cu nervul spinal corespunzător ca număr.
endotoracică (care aderă de el) și
(fig. I)
pleura parietală costală, prin
intermediul cărora vine în raport
cu plămânul

• Posterior: în fiecare spațiu

intercostal, mănunchiul vasculo-
nervos intercostal corespondent

• Medial:
 în partea superioară a toracelui:
trunchiul comun al arterelor
intercostale superioare
 în partea inferioară a toracelui:
la dreapta vena azygos, iar la
stânga aorta descendentă
toracică, venele hemiazygos și
canalul toracic
(fig. II)

RAMURI

Ramurile ganglionilor simpatici

toracici sunt de două tipuri, în
funcție de destinația lor:
• ramuri somatice: reprezentate de
ramurile comunicante cenușii
întrucât se atașează ramurilor
nervilor spinali din regiunea
Fig. I Dispunerea lanțului simpatic toracic față de mănunchiurile
toracică și se distribuie în
vasculo-nervoase intercostale
teritoriul acestora
 A.M.C. Covalciuc
Fig. II Raporturile lanțului simpatic toracic
• ramuri viscerale: sunt împărțite în două grupuri după
originea din lanțul simpatic și teritoriul de distribuție
astfel:
I. Ramurile pentru viscerele toracice, care pornesc din
primii 5-6 ganglioni simpatici și sunt reprezentate
de:
1. Nervii cardiaci toracici: pornesc din primii 5
ganglioni simpatici toracici și împreună cu nervii
cardiaci din ganglionii simpatici cervicali aduc
componenta simpatică în plexul cardiac (aici unele
fibre pot face sinapsă în ganglionii cardiaci ai
plexului)
Martie, 2017
2. Ramurile pulmonare: pornesc din ganglionii 2, 3, 4
și însoțind arterele bronșice pătrund în hilul
pulmonar, unde alături de fibre fibrele
parasimpatice din nervul vag formează plexul
pulmonar
3. Fibrele care formează plexul aortic toracic, care
poate primi fibre din plexul cardiac și chiar nervii
splanchnici
4. Fibrele care formează plexul esofagian, alături de
ramuri cardiace toracice din plexul cardiac și
aortic, ramuri din nervii splanchnici și ramuri din
nervii vagi (fig. III)
A.M.C. Covalciuc Martie, 2017

fig. III Lanțul simpatic toracic alături de ramurile sale și plexurile vegetative toracice
 A.M.C. Covalciuc Martie, 2017
II. Ramurile pentru viscerele abdominale, care pornesc din următorii ganglioni simpatici (ganglionii 7-11) și se
grupează în cei trei nervi splanchnici care vor traversa diafragma. Nervii splanchnici pornesc deci din ultimii 5-6
ganglioni toracici și se distribuie predominant viscerelor abdominale, însă lasă și în torace fibre pentru esofag și
plexul aortic. Ei aduc componenta simpatică ganglionilor plexului celiac.
N
Noottaa bbeennee ((I
Iaa aammiinnttee))
Deși se spune că nervii splanchnici "pornesc" din ganglionii toracici simpatici, aceasta este doar originea lor
aparentă. De fapt, marea majoritate a fibrelor nervilor splanchnici sunt fibre preganglionare mielinice (cu un
diametru de 1-3 microni) cu originea în coarnele laterale ale măduvei toracice, care doar trec prin ganglionii
respectivi fără a face sinapsă (sinapsa o vor realiza abia în ganglionii plexului celiac).

Nervul splanchnic mare Nervul splanchnic mic Nervul splanchnic inferior

Se formează prin ramuri
provenite din ganglionii 5-9.
În traiectul său descendent se
îndreaptă medial spre coloana
vertebrală, trecând anterior de
mănunchiurile vasculonervoase
intercostale.
Se formează prin ramuri
provenite din ganglionii 9 și 10
sau din ramurile interganglionare
care îi unesc.
Este așezat între lanțul simpatic
toracic, situat lateral, și nervul
splanchnic mare, situat medial.
Este inconstant, putând porni din
ultimul ganglion toracic sau din
micul nerv splanchnic.
Străbate diafragma împreună cu
lanțul simpatic și se termină în
plexul renal.

Străbătând diafragma ajunge în Străbătând diafragma împreună

abdomen, unde fibrele sale se cu nervul splanchnic mare ajunge
termină în ganglionul celiac în abdomen, unde fibrele sale se
corespunzător. Dintre fibrele sale, distribuie ganglionilor aortico-
unele nu fac sinapsă în ganglionul renali și mezenterici superiori.
celiac și ajung direct la glanda
Poate da o ramură individualizată
suprarenală, iar altele, de
pentru ganglionul aortico-renal
asemenea fără sinapsă, trec în
numită ramură renală.
ramurile aferente ale plexului
celiac.

Pe traiectul său, la nivelul

vertebrei T11 sau T12, există un mic
ganglion numit ganglionul
splanchnic. Se consideră că acest
ganglion face parte din ganglionul
celiac, dar celulele sale s-au oprit
în migrarea lor spre cavitatea
abdominală.
A.M.C. Covalciuc Martie, 2017

fig. IV Traiectul, raporturile și ramurile nervilor vagi în torace

 A.M.C. Covalciuc Martie, 2017
N
NEERRVVUULL VVAAGG ÎÎN
N TTO
ORRAACCEE

După un traiect în regiunile gâtului, nervii vagi intră în torace prin apertura toracică superioară. În drumul lor
spre abdomen ei trec prin cavitatea toracică, inițial în mediastinul superior și apoi în cel posterior.

NERVUL VAG DREPT trece la baza gâtului anterior de artera sublacvie dreaptă, pe sub care dă nervul laringeu
recurent drept cu traiect ascendent. Își continuă apoi traiectul descendent sub pleura mediastinală și
încrucișează lateral trunchiul brahiocefalic, pentru ca apoi să treacă medial de arcul veney azygos și posterior de
pediculul pulmonar drept. Odată ajuns la nivelul vertebrei T5, se alătură flancului drept al esofagului.

NERVUL VAG STÂNG este situat la baza gâtului lateral de artera carotidă comună stângă. În traiectul său prin
torace coboară sub pleura mediastinală având anterior vena brahiocefalică stângă, iar posterior artera subclavie
stângă. Trece apoi pe partea stângă a arcului aortic, pe sub care dă nervul laringeu recurent stâng. Va trece
posterior de pediculul pulmonar stâng și odată ajuns sub vertebra T7, se alătură flancului stâng al esofagului.

Sub pediculii pulmonari cei doi nervi vagi își schimbă progresiv așezarea, cel drept devenind posterior, iar cel
stâng, anterior.

În continuare, cei doi nervi vagi se ramifică plexiform în jurul părții inferioare a esofagului toracic, schimbă fibre
între ei și astfel formează plexul esofagian. Dispoziția aceasta plexiformă se poate păstra și după și după
trecerea prin diafragmă, până la nivelul stomacului, însă de obicei fibrele se concentrează în partea inferioară în
două trunchiuri:

• trunchiul vagal anterior, mai subțire  ambele vor trece prin orificiul esofagian al diafragmei în
• trunchiul vagal posterior, mai voluminos  cavitatea abdominală în raport intim cu fețele esofagului

În torace, nervii vagi dau mai multe ramuri:

1. Nervul laringeu recurent stâng 2. Ramuri cardiace toracice 3. Ramuri bronșice

Se desprinde din nervul vag stâng
și are un traiect ascendent către
regiunile gâtului.
Este așezat în unghiul format de
trahee (anterior) și esofag
(posterior), pe flancul lor stâng.
El dă ramuri:
• traheale
• esofagiene
• nervul laringeu inferior, iar
acesta:
 o comunicantă cu ramura
laringeană internă din
nervul laringeu superior
Conțin două tipuri de fibre: Se desprind din nervii vagi
• viscerale aferente: sunt acolo unde ei încrucișează
dendrite ale neuronilor din posterior pediculii pulmonari
ganglionul inferior al vagului și formează împreună cu
(fibre viscerosenzitive de la fibrele simpatice (vezi pagina 3
cord și vasele mari de la baza - ramurile pulmonare) plexul
sa) pulmonar.
• viscerale eferente: sunt fibre
preganglionare (fig. IV)
parasimpatice care merg în
plexul cardiac pentru a face
sinapsă cu neuronul
postganglionar care se va
distribui structurilor cordului
 A.M.C. Covalciuc Martie, 2017
N
NEERRVVUULL FFRREEN
NIICC ÎÎN
N TTO
ORRAACCEE

Nervii frenici pătrund în torace prin apertura toracică superioară, la baza gâtului aflându-se între artera
subclavie (posterior) și vena subclavie (anterior). Ei traversează mediastinul superior și ajung în mediastinul
mijlociu.

NERVUL FRENIC DREPT coboară anterior de artera toracică internă, lateral de vena brahiocefalică dreaptă și
posterior de vena cavă superioară. Își continuă traiectul descendent și merge împreună cu vasele pericardo-
frenice între pleura mediastinală și pericard, fiind situat anterior de pediculul pulmonar drept (față de nervul
vag drept, care se situa în traiectul lui posterior de pediculul pulmonar drept).

NERVUL FRENIC STÂNG coboară între artera carotidă comună stângă și artera subclavie stângă, posterior de
vena brahiocefalică stângă. Trece apoi lateral de arcul aortic și anterior de pediculul pulmonar stâng (față de
nervul vag stâng, care se situa în traiectul lui posterior de pediculul pulmonar stâng), urmând apoi același traiect
până la diafragmă, între pleura mediastinală stângă și pericard.

În torace, nervii frenici dau mai multe ramuri:

1. Câte o ramură pericardică

2. Inferior, deasupra diafragmei, dau ramurile frenico-abdominale care inervează motor diafragma

Prin ramurile lor, nervii frenici inervează:

 senzitiv: pericardul (cel fibros și foița parietală a pericardului seros) și pleura mediastinală
 motor: diafragma

(fig. V)
A.M.C. Covalciuc Martie, 2017

fig. V Traiectul, raporturile și ramurile nervilor frenici în torace