Bazele Contabilităţii: Basic Accounting

Seminar: 9 Version: 9
Basic Accounting Page:

To:
1 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
F:\Facultate\...\BC_S9_V9.doc
BAZELE CONTABILITĂŢII
SEMINAR 9
ABORDAREA CONCEPTUALĂ
ŞI PRACTICĂ A CONTULUI
SERIA 1 / SERIA 4
Alin Ienciu / Vasile Cardoş / Victor Muller

Nicoleta Ienciu / Beattrice Vladu
Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

nicoleta.ienciu@econ.ubbcluj.ro / beattrice.vladu@econ.ubbcluj.ro
To:
2 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
OBIECTIVELE SEMINARULUI
OBIECTIVE GENERALE:
 Studiul problematicii dublei înregistrări a operaţiilor economice, cu ajutorul contului
 Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice care afectează structura capitalurilor proprii
OBIECTIVE INTERMEDIARE:
 Cunoaşterea elementelor definitorii ale procesului de reflectare în contabilitate a operaţiilor
economice.

OBIECTIVE SPECIFICE: EVALUARE:

 Cunoaşterea şi identificarea elementelor contului
 Cunoaşterea modului de simbolizare a conturilor
 Cunoaşterea şi aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
 Realizarea unei analize contabile
 Aplicaţii practice


Notificare:
1. Obiectivul a fost predat 2. Obiectivul nu a fost predat 3. Obiectivul rămâne sau trebuie introdus
4. Obiectivul trebuie exclus.
Seminarul ___ a fost predat la grupa: _______________ în data ____ / ____ / ______ .
Observaţii:
Referinţe bibliografice:
1. Matiş D., Bazele contabilităţii. Fundamente şi premise pentru un raţionament profesional autentic,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010

To:
3 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
ABORDAREA CONCEPTUALĂ
ŞI PRACTICĂ A CONTULUI
ABORDAREA CONCEPTUALĂ A CONTULUI
Consecinţa dublei reprezentări a elementelor patrimoniale este reprezentată de către dubla înregistrare a acestora şi se
realizează prin intermediul contului.
Dacă ne propunem să definim contul, putem afirmă că aceasta reprezintă un instrument al metodei contabilităţii,
conceput de realitatea practicii contabile utilizat pentru a reflecta înregistrarea în contabilitatea entităţii a existenţei,
mişcării, transformării şi stării la un moment dat a elementelor patrimoniale.
Legătura dublei înregistrări cu dubla reprezentare este dată de legătura dintre bilanţ şi cont, în sensul că ambele reflectă
existenţele de elemente patrimoniale. Conturile preiau existenţele din bilanţ, reflectă modificările determinate de
operaţiunile economice realizate şi apoi transmit în bilanţ existenţele în urma acestor modificări.
ELEMENTELE CONTULUI
Sub aspect didactic, contul poate fi reprezentat grafic astfel:
D Denumire cont C
Simbol cifric al contului
SId SIc
SA
(nr. op) Suma U Suma (nr. op)
debitoare creditoare
Rd Rc
TSd TSc
SA
SFd SFc
U
OBSERVAŢIE:
Niciodată nu putem avea, în acelaşi timp, la acelaşi cont sold iniţial debitor şi sold iniţial creditor,
respectiv sold final debitor şi sold final creditor.

To:
4 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
SIMBOLIZAREA CONTURILOR ÎN PLANUL DE CONTURI

Conturile sunt grupate conform Planului general de conturi în:
o clase de conturi – simbolizate cu o singură cifră;
o grupe de conturi – simbolizate cu două cifre;
Conturile – după sfera de cuprindere - pot fi:

o conturi sintetice de gradul I (simbolizate cu trei cifre) şi de gradul II (simbolizate cu patru cifre);
o conturi analitice – deschise în funcţie de nevoia de informaţii existentă la nivelul fiecărei unităţi
patrimoniale.
Simbolizarea conturilor în Planul de conturi respectă anumite reguli şi anume:
 Cifra 9 în poziţia a treia a simbolului arată faptul că acel cont are o funcţie contabilă diferită de cea a
majorităţii conturilor din aceeaşi grupă.
De exemplu contul 419 „Clienţi – creditori” după funcţia contabilă este un cont de pasiv spre deosebire
de celelalte conturi din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” care după funcţia contabilă sunt conturi de
activ.
 Cifra 9 în poziţia a doua a simbolului conturilor din clasele 2 – 5 arată faptul că acele conturi reflectă ajustări
pentru deprecieri aferente activelor din clasa respectivă.
 Simbolizarea conturilor de amortizări aferente imobilizărilor presupune înlocuirea primei cifre (care este 2) a
conturilor de imobilizări corespunzătoare cu cifrele 28.
De exemplu cheltuielile de constituire sunt reflectate cu ajutorul contului 201 „Cheltuieli de constituire”
iar amortizarea aferentă cu ajutorul contului 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire”.
 În marea majoritate a cazurilor în care operaţiunile economice pot genera atât venituri cât şi cheltuieli
simbolizarea conturilor corespunzătoare de venituri respectiv cheltuieli este aceeaşi cu excepţia primei cifre
care pentru conturile de cheltuieli este 6, iar pentru conturile de venituri 7.
De exemplu cheltuielile cu dobânzile sunt reflectate cu ajutorul contului 666 „Cheltuieli privind
dobânzile” respectiv veniturile din dobânzi sunt reflectate cu ajutorul contului 766 „Venituri din
dobânzi”.

To:
5 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
REGULILE GENERALE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR

Din cele patru reguli parţiale rezultă două reguli generale de funcţionare a conturilor:
1. Conturile de ACTIV:
 încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale de active, preluate din
activul bilanţului iniţial;
 se mai debitează cu creşterile de active şi cheltuieli, determinate de operaţiile economice,
consemnate în documentele justificative;
 se creditează cu micşorările de active şi cheltuieli, determinate de operaţiile economice,
 pot prezenta numai sold debitor şi reprezintă existenţe de active la un moment dat.
2. Conturile de PASIV:
 încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu existenţele iniţiale de pasive, preluate din
pasivul bilanţului;
 se mai creditează cu creşterile de pasive şi venituri, determinate de operaţiile economice,
 se debitează cu micşorările de pasive şi venituri, determinate de operaţiile economice, consemnate
în documentele justificative;
 pot prezenta numai sold creditor, care reprezintă existenţe de pasive la un moment dat.
ANALIZA CONTABILĂ
În cadrul analizei contabile se porneşte de la cercetarea documentelor justificative în care sunt consemnate operaţiunile
economice şi se încheie la stabilirea formulei contabile aferente, parcurgând o serie de etape distincte şi succesive.
Analiza contabilă presupune parcurgerea unor etape strict succesive:
1. Determinarea naturii operaţiei economice
Această etapă presupune studierea documentelor justificative aferente operaţiunii economice realizate şi identificarea
tipului de operaţiune realizat, în funcţie de specificul activităţii realizate.
2. Determinarea influenţei operaţiei economice asupra patrimoniului şi rezultatului
Această etapă presupune identificarea elementelor patrimoniale care sunt modificate de operaţiunea economică
realizată, sensul modificării (creştere sau descreştere) precum şi sumele cu care se modifică elementele respective.
3. Stabilirea conturilor corespondente
Această etapă presupune identificarea conturilor din Planul de conturi care reflectă elementele patrimoniale afectate de
operaţiunea economică realizată.
4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
Această etapă presupune identificarea, în baza regulilor de funcţionare a conturilor, a părţii conturilor - identificate în

To:
6 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
etapa anterioară (debit sau credit) - în care vor fi reflectate sumele ce reprezintă modificările generate de operaţiunea
economică realizată.
5. Întocmirea formulei contabile
Această etapă presupune scrierea formulei contabile în baza constatărilor din etapele anterioare folosind una din
categoriile de formule contabile prezentate anterior (în principal cele simple şi complexe).
EXEMPLU PRACTIC DE ANALIZĂ CONTABILĂ

Să se realizeze analiza contabilă pentru următoarea operaţie economică, înregistrată în contabilitatea unei entităţi:
Se achiziţionează cu plata ulterioară materii prime la cost de achiziţie 3.000 lei, TVA 24%.
Etapa 1: Stabilirea naturii operaţiei economice
Natura operaţiei economice este: achiziţie de materii prime
Etapa 2: Stabilirea influenţelor operaţiei economice asupra elementelor patrimoniale
Operaţia economică „achiziţie de materii prime” produce următoarele modificări asupra elementelor patrimoniale:
o creşte valoarea activelor, determinată de creşterea stocului de materii prime cu 3.000 lei;
o creşte valoarea activelor, determinată de creşterea valorii creanţelor brute faţă de buget privind TVA
deductibilă cu 720 lei (24% x 3.000 lei)
o creşte valoarea datoriilor, determinată de creşterea datoriilor faţă de furnizori cu 3.720 lei (3.000 lei +
720 lei).
Etapa 3: Stabilirea conturilor corespondente
Această operaţie economică implică următoarele conturi corespondente:

o 301 „Materii prime”
o 4426 „TVA deductibilă”
o 401 „Furnizori”
Etape 4: Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor presupune:

o Contul 301 „Materii prime” după funcţia contabilă este un cont de activ; deoarece are loc o creştere a
valorii materiilor prime cu 3.000 lei, contul se debitează cu suma respectivă.
o Contul 4426 „TVA deductibilă” după funcţia contabilă este un cont de activ; deoarece are loc o
creştere a valorii creanţei brute faţă de buget privind TVA deductibilă cu 720 lei, contul se debitează
cu suma respectivă.
o Contul 401 „Furnizori” după funcţia contabilă este un cont de pasiv; deoarece are loc o creştere a
valorii datoriilor faţă de furnizori cu 3.720 lei, contul se creditează cu suma respectivă.
Etapa 5: Întocmirea formulei contabile
Pentru operaţia economică „achiziţie de materii prime cu plata ulterioară” formula contabilă este:
% = 401 „Furnizori” 3.720

301 „Materii prime” 3.000
4426 „TVA deductibilă” 720

To:
7 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
APLICAŢII PRACTICE
S9.1. O entitate înregistrează la începutul exerciţiului financiar următoarele elemente patrimoniale: mijloace de transport
8.000 lei, capital social 10.000 lei, produse finite 5.000, rezerve statutare 6.000 lei, creanţe - clienţi 2.000 lei, numerar în
casierie 3.000 lei, credite bancare pe termen scurt 2.000 lei, datorii faţă de furnizori 6.000 lei, disponibil la bancă 6.000 lei.
Să se reflecte în contabilitatea entităţii următoarele operaţii economice:

1. Se ridică de la bancă numerar în sumă de 500 lei.
2. Entitatea achizitioneaza de la un furnizor materii prime în valoarea de 2.000 lei, TVA 24%,
care vor fi decontate ulterior.
3. Se achită datoria faţă de furnizorul de materii prime (op.2) prin virament bancar.
4. Se dau în consum materii prime în valoare de 1000 lei;
5. Se facturează unui terţ servicii de curăţenie în valoare de 3000 lei, TVA 24%, încasarea având loc ulterior;
6. Se regularizează TVA – ul.
7. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
S9.2. O entitate înregistrează la începutul exerciţiului financiar următoarele elemente patrimoniale: construcţii 700 lei,
capital social 1.000 lei, produse finite 600, rezerve statutare 500 lei, creanţe - clienţi 300 lei, numerar în casierie 400
lei, credite bancare 200 lei, datorii faţă de furnizori 600 lei, disponibil la bancă 500 lei.
Să se reflecte în contabilitatea entităţii următoarele operaţii economice, utilizând evidenţa cronologică şi sistematică:
1. Se ridică de la bancă numerar în sumă de 50 lei;
2. Se achită prin bancă datoria faţă de furnizori, în sumă de 200 lei;
3. Se achită comisioane bancare în sumă de 10 lei;
4. Societatea primeşte de la un furnizor materii prime în valoarea de 200 lei, TVA 24%, care vor fi decontate
ulterior;
5. Se perfectează un contract de împrumut pe termen scurt cu banca, prin care entitatea achită datoria, în sumă de
100 lei, faţă de un furnizor;
6. Se primeşte factura aferentă consumului de energie electrică de la Electrica S.A. în valoare de 50 lei, TVA
24%;
7. Se facturează unui terţ servicii de curăţenie în valoare de 50 lei, TVA 24%;
8. Una din băncile de la care societatea a luat un credit acceptă ca în schimbul banilor pe care i-a împrumutat,
100 lei, să primească acţiuni;
9. Se decide majorarea capitalului social pe seama rezervelor existente cu suma de 250 lei.
10. Se regularizează TVA-ul.
11. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
Să se prezinte bilanţul iniţial şi final al entităţii, precum şi contul de profit şi pierdere final.
Studiu individual:
Aplicaţia S9.2. reprezintă studiu individual al studenţilor. Analiza contabilă pentru operaţiile menţionate
va fi realizată în scris.

To:
8 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
REGISTRUL JURNAL
Nr. Nr. Modificări Conturi corespondente
Op. Op. Explicaţia Bilanţ CPP Sume
Ec. Cont. A D Cp Ch V D C

To:
9 /6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
REGISTRUL JURNAL
Nr. Nr. Modificări Conturi corespondente
Op. Op. Explicaţia Bilanţ CPP Sume
Ec. Cont. A D Cp Ch V D C

To:
10/ 6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
NOTE DE CALCUL:

To:
11/ 6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
REGISTRUL CARTEA MARE

To:
12/ 6
Y1/S2
Date:
File:
22.04.2011
REGISTRUL CARTEA MARE


Bazele Contabilităţii: Basic Accounting

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilităţii: Basic Accounting

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar: 9 Version: 9

Basic Accounting Page:

Alin Ienciu / Vasile Cardoş / Victor Muller

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

OBIECTIVE SPECIFICE: EVALUARE:

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

ABORDAREA CONCEPTUALĂ A CONTULUI

Sub aspect didactic, contul poate fi reprezentat grafic astfel:

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

SIMBOLIZAREA CONTURILOR ÎN PLANUL DE CONTURI

Conturile – după sfera de cuprindere - pot fi:

Simbolizarea conturilor în Planul de conturi respectă anumite reguli şi anume:

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

REGULILE GENERALE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR

Analiza contabilă presupune parcurgerea unor etape strict succesive:

1. Determinarea naturii operaţiei economice

2. Determinarea influenţei operaţiei economice asupra patrimoniului şi rezultatului

3. Stabilirea conturilor corespondente

4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

5. Întocmirea formulei contabile

EXEMPLU PRACTIC DE ANALIZĂ CONTABILĂ

Etapa 1: Stabilirea naturii operaţiei economice

Natura operaţiei economice este: achiziţie de materii prime

Etapa 2: Stabilirea influenţelor operaţiei economice asupra elementelor patrimoniale

Etapa 3: Stabilirea conturilor corespondente

Această operaţie economică implică următoarele conturi corespondente:

Etape 4: Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor

Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor presupune:

Etapa 5: Întocmirea formulei contabile

% = 401 „Furnizori” 3.720

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

Să se reflecte în contabilitatea entităţii următoarele operaţii economice:

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

REGISTRUL CARTEA MARE

Email: alin.ienciu@econ.ubbcluj.ro / vasile.cardos@econ.ubbcluj.ro / victor.muller@econ.ubbcluj.ro /

REGISTRUL CARTEA MARE

S-ar putea să vă placă și