MG I – limba română

Seminarul 17 – săptămâna 9-13 martie 2020

MIOLOGIE. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL MUSCULAR

A. T. Ispas, Anatomia şi fiziologia omului cu aplicaţii practice,
Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, pg. 94-116

Partea I
Muşchii sunt alcătuiţi dintr-un corp, numit pântece sau venter, şi două extremităţi ce se
continuă cu tendoane prin care se prind de oase. După dimensiuni şi direcţia fibrelor există: muşchi
lungi (ce se găsesc mai ales la nivelul extremităţilor, se contractă repede şi produc mişcări ample),
muşchi laţi (se află de obicei în pereţii cavităţilor trunchiului, de exemplu muşchii laţi ai
abdomenului), muşchi scurţi (sunt muşchi de efort cu forţă de contracţie mare), muşchi circulari
(ce se dispun în jurul orificiilor, formând sfinctere, de exemplu sfincterul anal).

pântece, pântece = abdomen, burtă

celio -, laparo - = forme combinatorii pentru burtă, abdomen (ex: celiotomie, laparotomie =
incizia abdomenului)
ventru (< lat.) venter, burtă, abdomen, uter
amplu, -ă, -i, -e = vast, -ă, -şti, -e = extins, -ă, -şi, e
sfincterian, -ă, -eni, -ene = referitor la sfincter
muşchi lungi – ex. muşchiul lung extensor radial al carpului; muşchiul flexor lung al
halucelui
muşchi scurţi - ex. muşchiul abductor scurt al policelui; muşchiul scurt extensor radial al
carpului

Fiecare muşchi scheletic prezintă câte un capăt de origine şi altul de inserţie. Capătul de
origine este acela ce se fixează pe osul ce rămâne nemişcat (şi reprezintă punctul fix al muşchiului),
iar capătul de inserţie este acela ce se fixează pe osul ce se deplasează în timpul contracţiei (şi
reprezintă punctul mobil al osului). Există muşchi ce au un singur capăt de inserţie şi 2, 3 sau chiar
4 capete de origine (cum sunt muşchii biceps brahial, triceps brahial, sau cvadricepsul femural).

origine = punct de plecare; provenienţă, sursă; cauză

originar, -ă, -i, -e (adj.) = care provine din; iniţial, primitiv, primordial
original, -ă, -i, -e = autentic, -ă, -i, -e
a fi originar din = a proveni din
inserţie = inserare, fixare
a (se) deplasa = a (se) mişca; a se duce, a umbla
biceps, -şi = muşchi cu extremitatea superioară despărţită în două ligamente; bi- = doi
triceps, -şi = muşchi cu trei capete de inserţie; tri- = trei
cvadriceps, -şi = muşchi cu patru capete de inserţie; cvadri = patru
muşchi cvadriceps femural = muşchi cvadriceps crural

STRUCTURA MUŞCHIULUI SCHELETIC

Corpul muscular este alcătuit din fibre musculare striate, ţesut conjunctiv în care se găsesc
vase şi nervi. Fiecare fibră musculară este învelită într-o teacă de ţesut conjunctiv, formând o reţea
ce solidarizează fibrele musculare între ele. În grosimea muşchiului, fibrele musculare se grupează
în fascicule primare, secundare, sau terţiare (dacă muşchiul este mai gros).
 reticular, -ă, -i, -e = reticulat, în reţea = referitor la reţea
reticulo- = formă combinatorie cu sensul de reţea (ex: reticulocite = eritrocite imature)
striat, -ă, -ţi, -te = care prezintă striaţii, dungi transversale
a solidariza = a manifesta solidaritate = a fi solidar
solidar, -ă, -i, -e (adj.) = împreună cu = alături de
solidaritate = coeziune, legătură, unitate
fascicul = mănunchi

TIPURI DE CONTRACŢIE MUSCULARĂ

Există două tipuri de contracţie musculară: contracţia izotonică, în care muşchiul se

scurtează sub o tensiune pasivă constantă, producând diferite forme de mişcare; şi contracţia
izometrică, în care muşchiul îşi modifică doar starea de tensiune, nu şi dimensiunile.

izotonic, -ă, -i, -e (adj.) = izoosmotic, -ă, -i, -e = cu aceeaşi presiune

izometric, -ă, -i, -e (adj.) = de aceeaşi mărime = de aceeaşi dimensiune

Contracţia musculară simplă (numită secusă) este precedată de o perioadă de latenţă, căreia
îi urmează faza de contracţie şi apoi faza de relaxare. Secusele musculare se produc foarte rar în
organism (de exemplu, frisonul şi clipitul).

secusă= zguduitură, oscilaţie

secusă musculară = contracţie musculară provocată de un stimul electic
latenţă = o stare latentă, două stări latente
latent, -ă, -ţi, -e = inactiv, care există şi stă ascuns, dar care poate izbucni oricând
frisoane = friguri; tremur

Tonusul muscular este o proprietate fundamentală a muşchiului cu inervaţia păstrată. El

reprezintă starea de contracţie uşoară şi permanentă a muşchiului în repaus. Tonusul variază în
funcţie de activitatea nervoasă, scade în somn şi creşte la emoţii şi frig.
tonus, -uri = energie, vigoare
tonus muscular = stare permanentă de uşoară încordare a muşchilor
a tonifia = a tonifica = a obţine un bun tonus muscular; a (se) fortifica, a (se) întrema
tonifiere = acţiunea de a tonifia; fortificare, întremare
tonifiat, -ă, -ţi, -e = care are un bun tonus muscular; fortificat, întremat
atonie = lipsa tonusului muscular, lipsă de energie, de putere
atonic, -ă, -i, -e = aton = fără tonus muscular
repaus, -uri = stare de întrerupere temporară, odihnă, inactivitate; răgaz; pauză; linişte

Forţa de contracţie a muşchiului este în raport cu numărul fibrelor musculare şi cu

intensitatea stimulilor. Contracţia musculară are ca urmare producerea şi eliberarea unei cantităţi
variabile de căldură, muşchiul fiind principalul furnizor de căldură al organismului. În condiţii de
inactivitate, căldura produsă se numeşte căldură de repaus. Termogeneza reprezintă mecanismul de
acomodare a organismului la scăderea temperaturii mediului. La frig, prin contracţia izometrică a
muşchiului, creşte temperatura, energia consumată fiind eliberată sub formă de căldură. Dacă astfel
nu se poate menţine temperatura, apar frisoanele caracterizate prin contracţii repetate ale
musculaturii striate ce produc o cantitate şi mai mare de căldură.

termogeneză = funcţia organismului animal de a produce căldură

termo- = formă combinatorie referitoare la căldură (ex: termoreglare = reglarea temperaturii
corpului uman)
energie = dinamism, vitalitate
 energo- = formă combinatorie referitoare la energie (ex: energofag = care consumă energie)
musculatură = totalitatea muşchilor

Oboseala musculară reprezintă reducerea temporară a capacităţii funcţionale a muşchiului,

datorită intoxicaţiei fibrelor musculare prin acumularea de acid lactic. Manifestările oboselii
musculare sunt: scăderea forţei musculare, a excitabilităţii, contractură fiziologică însoţită de dureri.

intoxicaţie = otrăvire, introducere în organism a unor substanţe toxice

a intoxica = a otrăvi, a introduce substanţe toxice în organism
excitabilitate = capacitate de a reacţiona la o excitaţie
contractură = contracţie musculară involuntară şi persistentă

Reţineţi următoarele antonime!

activ # pasiv anterior # posterior

central # periferic contracţie # relaxare
fix # mobil fiziologic # patologic
frontal # dorsal permanent # temporar
superficial # profund superior # inferior

Reţineţi următoarele forme combinatorii!

Formă combinatorie Sens/ referire la

CEFALO- cap
MIO- muşchi
NEFRO- ficat
TERMO- căldură

Exerciţiul 1. Potriviţi următoarele cuvinte cu definiţiile corespunzătoare:

1. miocard a. alt termen pentru hernia musculară

2. miocardită b. aparat pentru măsurarea contracţiei musculare
3. miocardiopatie c. boală care se manifestă prin inflamarea miocardului
4. miocel d. boală cronică a sistemului muscular, manifestată prin atrofii musculare
5. miocit e. care se referă la miologie
6. mioclonie f. celulă musculară
7. miocrom g. contracţie musculară bruscă (cel mai des simptom al crizelor de epilepsie)
8. miodinie h. denumire generică pentru orice boală care afectează miocardul
9. miograf i. durere musculară care apare în cazul reumatismului
10. miografie j. inflamaţie a unui muşchi striat
11. miologic k. înregistrarea grafică a contracţiilor musculare
12. miologie l. muşchiul inimii
13. miom m. pigment roşu ce se regăseşte în ţesutul muscular
14. miopatie n. ramură a anatomiei care studiază structura şi funcţiile muşchilor
15. mioscleroză o. scleroza ţesutului muscular
16. miozită p. tumoră benignă a ţesutului muscular
Exerciţiul 2. Completaţi tabelul de mai jos cu termenii potriviţi:

Cuvânt Origine Semnificaţie

izocron de aceeaşi durată
gr. isos - egal, morphe - formă cu aceeaşi formă
izometric gr. isos - egal, metron - măsură
gr. isos - egal, tonos - tensiune

Exerciţiul 3. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Din ce sunt alcătuiţi muşchii?

2. Ce este tonusul muscular?
3. Care sunt manifestările oboselii musculare?
4. În câte categorii se împart muşchii spatelui?
5. Care sunt organele pasive ale mişcării şi care sunt organele active ale mişcării?
6. Care sunt rolurile muşchilor?
7. Câte capete are un muşchi scheletic şi care sunt acestea?
8. Din ce este alcătuit corpul muscular scheletic?
9. Ce este diafragma şi ce formă are ea?
10. Care sunt organele care ne ajută să ne deplasăm?

Exerciţiul 4. Potriviţi tipurile de mişcări cu definiţia lor: flexie, extensie, adducţie, abducţie,
circumducţie, pronaţie, supinaţie.

1. o mişcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie între ele
2. o micare de rotaţie a antebraţului care apropie mâna de axul median al corpului
3. o mişcare care duce un segment al corpului spre linia mediană
4. o mişcare de rotaţie pe care mâna şi antebraţul le execută din afară către interior
5. o mişcare care îndepărtează un segment al corpului de linia mediană
6. o mişcare de rotaţie în jurul unei axe sau al unui punct central
7. o mişcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul

Exerciţiul 9. Care dintre cuvintele enumerate mai jos NU fac parte din familia de cuvinte a
cuvântului muşchi? Explicaţi termenii care aparţin familiei lexicale a cuvântului muşchi.
muscal, muscular, musculatură, musculiţă, musculocutaneu, musculos, musculozitate, musculus.

Exerciţiul 10. Explicaţi sensul prefixelor din următorii termeni medicali:

Ex. cardiopatie – Cardi/o – referitor la inimă

1. acromegalie
2. nefrolog
3. oftalmoscop
4. colposcopie
5. endocrin
6. melanocit
7. pneumonie
8. histerectomie
9. gastralgie
10. paratiroide