MG I – limba română

Seminarul 18 – săptămâna 16-20 martie 2020

MIOLOGIE. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL MUSCULAR

A. T. Ispas, Anatomia şi fiziologia omului cu aplicaţii practice,
Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, pg. 94-116
Partea II
PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI SOMATICI ŞI ACŢIUNILE LOR

Muşchii trunchiului. Muşchii peretelui anterolateral al toracelui se împart după origine,

acţiune şi aşezare în 2 planuri: superficial şi profund.
Planul superficial este format de muşchii ce leagă membrul superior de trunchi.
a) Pectoralul mare: are originea pe jumătatea medială a marginii anterioare a claviculei, faţa
anterioară a sternului în dreptul primelor 6 cartilaje costale şi pe teaca muşchiului drept abdominal.
b) Pectoralul mic: are originea pe feţele anterolaterale ale coastelor 3-5. Acţiune: intervine în
mişcarea de basculă laterală a scapulei.
c) Subclavicular: are originea pe faţa superioară a primei coaste, iar inserţia pe faţa inferioară a
claviculei.

somatic, -ă, -ci, -ce = care aparţine sau se referă la corpul organismelor vii
torace = cavitate cuprinsă între gât şi abdomen; coşul pieptului
toracic, -ă, -ci, -ce = toracal, -ă, -li, -le = referitor la torace
pectoral, -ă, -i, -e = referitor la piept
a bascula = a roti parţial; a balansa; a clătina, a oscila, a pendula

Muşchii spatelui se împart în muşchii migraţi şi muşchii erectori. Muşchii migraţi sunt
dispuşi superficial, reprezentaţi de: trapez, latissimus dorsi, romboid mare, romboid mic şi ridicător
al scapulei. Muşchii erectori spinali se împart în 2 grupe: superficiali şi profunzi.

a migra = a (se) deplasa

romboid, -ă, -izi, -ide = rombiform = romboidal = în formă de romb
erector, -oare, -ori, -oare = care serveşte la ridicarea organelor
spinal, -ă, -i, -e = care aparţine coloanei vertebrale sau spinării

Muşchii abdomenului. Pentru fiecare jumătate de abdomen există câte 6 muşchi, împărţiţi
astfel: muşchii laţi ai abdomenului reprezentaţi de oblicul extern, oblicul intern şi transversul
abdominal, precum şi muşchiul drept abdominal, piramidal şi pătrat al lombelor.

hemi-, semi- = prefix cu sensul de jumătate (ex: hemitorace, semilună)

lombe (numai plural) = regiune lombară situată între cea de-a douăsprezecea coastă şi osul
iliac; şale
transvers, -ă, -şi, -se = transversal

Perineul este alcătuit din totalitatea părţilor moi ce închid strâmtoarea inferioară a bazinului.
În ansamblu, perineul are forma unui romb cu diagonala mare cuprinsă între pubis şi coccis.

perineu, perinee = regiune anatomică cuprinsă între organele genitale externe şi anus
perineal, -ă, -i, -e = referitor la perineu
pubis, -uri = os pereche care formează partea anterioară a bazinului
pubian, -ă, -ieni, -iene = referitor la pubis
 coccis, -uri = os triunghiular de la extremitatea inferioară a sacrului
coccigian, -ă, -ieni, -iene = referitor la coccis

Diafragma este un sept musculomembranos ce separă cavitatea toracică de cavitatea

abdominală. Ea are o formă de boltă şi cuprinde 2 cupole: una dreaptă, mai înaltă (datorită ficatului)
şi una stângă, mai joasă. Diafragma este alcătuită din 2 părţi distincte: una centrală numită centrul
tendinos, şi una periferică sau musculară. Partea musculară are 3 componente, denumite după
originea fasciculelor musculare: parte lombară, costală şi sternală.

diafragmă, diafragme = organ muscular care separă toracele de abdomen

diafragmatic, -ă, -i, -e = referitor la diafragmă
freno - = formă combinatorie cu sensul de: diafragmă (ex: frenotomie = secţionare
chirurgicală a diafragmei); minte (ex: frenopatie = formă de alienaţie mentală)
boltă = arcadă, cupolă
centrul tendinos al diafragmei = centru frenic

Muşchii capului şi gâtului. Muşchii masticatori alcătuiesc un grup din care fac parte 4
muşchi, caracterizaţi prin: inserţia lor pe mandibulă, inervaţia provenind din nervul mandibular şi
acţiunea lor asupra articulaţiei temporomandibulare.
Exemple: muşchiul temporal, muşchiul maseter, muşchiul pterigoidian medial şi muşchiul
pterigoidian lateral.

masticaţie = mestecare
masticator, -oare, -ori, -oare = referitor la masticaţie
temporo- = formă combinatorie referitoare la tâmplă (ex: temporomandibular = care se
referă la tâmplă şi mandibulă)
pterigo- = formă combinatorie însemnând pană, aripă (ex: pterigoidian = de forma unei
aripi)

Muşchii mimicii au următoarele caracteristici: sunt aşezaţi subcutanat, au un capăt fix care
se inseră pe oasele feţei şi altul mobil ce se inseră în stratul profund al dermului. Se grupează în
jurul orificiilor orbitale, nazal, bucal, auditiv, fiind dilatatori sau constrictori ai acestora. Inervaţia
lor este dată de nervul facial, secundar aceşti muşchi au rol în masticaţie, deglutiţie şi fonaţie.

mimică= expresie a feţei

subcutanat = hipodermic
orbital, -ă,-i,-e = referitor la orbite; orbitar
dilatator, -oare, -ori, -oare = care dilatează
a (se) dilata = a (se) lărgi, a (se) mări; a se umfla
constrictor, -oare, -ori, -oare = care îngustează
deglutiţie = înghiţire
fonaţie = ansamblul fenomenelor care produc vocea

Muşchii gâtului sunt dispuşi simetric faţă de planul medio-sagital şi dinspre superficial spre
profunzime sunt: platysma, sternocleidomastoidian, infrahioidieni, suprahioidieni, scaleni, muşchiul
lung al gâtului şi spleniusul gâtului.

splenius, -uri = muşchi la partea posterioară a gâtului

sternocleidomastoidian = muşchi pereche lung, care determină flectarea şi înclinarea
laterală a capului.
 Muşchii membrului superior se împart, din punct de vedere anatomic, în: muşchii
umărului, muşchii braţului, muşchii antebraţului şi muşchii mâinii.
Muşchii umărului sunt reprezentaţi de: muşchiul deltoid, supraspinos, infraspinos, rotundul
mic, rotundul mare şi subscapularul.
Muşchii braţului se împart, din punct de vedere anatomic în: muşchi ai lojei anterioare
(biceps brahial, brahial şi coracobrahial) şi muşchi ai lojei posterioare (tricepsul brahial).
Muşchii antebraţului sunt dispuşi în 3 grupe: anteriori, laterali şi posteriori.

deltoid, -ă, -izi, -ide = în forma literei greceşti delta = de formă triunghiulară
subscapular, -ă, -i, -e = infrascapular = care este aşezat sub scapulă sau omoplat
lojă, -e = loc ocupat de un organ
brahial, -ă, -i, -e = referitor la braţe
coraco - = formă combinatorie cu sensul de „cioc de corb” (ex: coracoid = care seamănă cu
un cioc de corb

Muşchii membrului inferior. Muşchii regiunii fesiere sunt reprezentaţi, dinspre superficial
spre profunzime, de: muşchiul fesier mare, muşchiul fesier mijlociu, muşchiul fesier mic, muşchiul
piriform, muşchiul obturator intern, muşchiul gemen superior, muşchiul gemen inferior, muşchiul
pătrat femural şi muşchiul obturator extern.

piriform, -ă, -i, -e = în formă de pară

femur = os al coapsei
femural, -ă, -i, -e (adj.) = referitor la femur

Muşchii coapsei se împart în muşchii regiunii anterioare, regiunii mediale şi regiunii

posterioare. Muşchii regiunii anterioare a coapsei sunt reprezentaţi de muşchiul tensor al fasciei
lată, muşchiul croitor, muşchiul cvadriceps şi de muşchiul articular al genunchiului. Muşchii
regiunii mediale a coapsei sunt reprezentaţi de: muşchiul pectineu, muşchiul adductor lung,
muşchiul adductor scurt, muşchiul adductor mare şi muşchiul gracilis. Muşchii regiunii posterioare
a coapsei sunt reprezentaţi de muşchiul biceps femural, muşchiul semitendinos şi muşchiul
semimembranos.

coapsă = parte a piciorului cuprinsă între şold şi genunchi

tensor, -oare, -i, -oare = muşchi care produce o întindere
muşchi croitor = sartorius
adducţie = aducere, apropiere
adductor, -oare, -ori, -oare = care se apropie
abducţie = îndepărtare
abductor, -oare, -ori, -oare = care se îndepărtează

Muşchii gambei se împart în muşchi ai regiunii anterioare, laterale şi posterioare. Muşchii

regiunii anterioare a gambei sunt reprezentaţi de muşchiul tibial anterior, muşchiul lung extensor al
degetelor, muşchiul lung extensor al halucelui şi muşchiul al III-lea peronier. Muşchii regiunii
laterale sunt reprezentaţi de muşchiul peronier lung şi muşchiul peronier scurt. Muşchiul regiunii
posterioare a gambei sunt reprezentaţi de marele triceps sural, muşchiul plantar, muşchiul flexor
lung al degetelor, muşchiul flexor lung al halucelui şi muşchiul tibial posterior.

haluce = halux = degetul mare de la picior

peroneu, -e = fibulă
peronier, -ă, -i, -e = fibular = referitor la peroneu
sural, -ă, -i, -e = referitor la gambă
flexie = flexare, flectare, îndoire
 a flexa = a flecta, a îndoi
flexor, -oare, -ori, -oare = care ajută la flexie
flexat, -ă, -ţi, -e = îndoit, -ă, -ţi, -e

Muşchii piciorului se împart în muşchi ai regiunii dorsale şi muşchi ai regiunii plantare.

Muşchii regiunii dorsale sunt reprezentaţi de muşchiul scurt extensor al degetelor şi muşchiul scurt
extensor al halucelui. Muşchii regiunii plantare se împart la rândul lor în muşchii lojei mediale, ai
lojei mijlocii şi ai lojei laterale a plantei.

plantă, plante = faţa inferioară a labei piciorului, talpă

plantar, -ă, -i, -e = referitor la plantă
extensie = acţiunea de a se extinde
extensor, -oare, -ori, -oare = care ajută la extensie
extins, -ă, -şi, -e = lărgit, sporit

Exerciţiul 1. Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte:

1. contracţie _______________ 2. frisoane _______________

3. rotaţie _______________ 4. deplasare _______________
5. simetric _______________ 6. tonus _______________
7. oboseală _______________ 8. fascicul _______________
9. teacă _______________ 10. secusă _______________

Exerciţiul 2. Formaţi adjective de la următoarele substantive:

1. peroneu _______________ 2. gambă _______________

3. diafragmă _______________ 4. coapsă _______________
5. braţ _______________ 6. epiderm _______________
7. ombilic _______________ 8. reţea _______________
9. celulă _______________ 10. muşchi _______________

Exerciţiul 3. Potriviţi cele două jumătăţi (1-10 şi a-j) pentru a forma propoziţii.

1. Extensibilitatea este proprietatea muşchilor

2. Starea de tensiune permanentă a muşchiului
3. Febra musculară apare în urma
4. Întinderea musculară este o leziune a muşchilor sau tendoanelor
5. Tricepsul brahial
6. Când vorbim
7. Muşchii au nevoie de calciu, oxigen şi glucoză
8. Diafragma se află
9. Unitatea morfo-funcţională a muşchiului
10. Muşchii alcătuiesc

a) suprasolicitării muşchilor.
b) folosim 72 de muşchi ai feţei şi limbii.
c) în care fibrele musculare se rup sau se fisurează din cauza suprautilizării.
d) de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe externe.
e) pentru a se putea contacta.
f) 40% din greutatea corpului.
g) se numeşte fibră musculară.
h) este muşchiul extensor al antebraţului.
i) între torace şi abdomen.
j) se numeşte tonus muscular.

Exerciţiul 4. Folosind formele combinatorii, formaţi cuvinte pornind de la următoarele

definiţii:

a. mio-
1. muşchiul inimii - __________________
2. scădere patologică a volumului unui muşchi - __________________
3. tumoră malignă a ţesutului muscular - __________________
4. inflamaţia unui muşchi (striat) - __________________
5. celulă musculară - __________________
6. durere musculară - __________________
b. termo-
7. capacitatea organismelor vii de a produce căldură - __________________
8. reglarea automată a temperaturii corpului indiferent de factorii externi - __________________
9. cauter care funcţionează cu ajutorul căldurii - __________________
10. fenomen fiziologic de pierdere a căldurii de către organism; termodispersie - ______________

Exerciţiul 5. La ce se referă următoarele prefixe şi forme combinatorii? Daţi câte un exemplu

de cuvânt compus cu fiecare dintre ele.

1. somato -
2. mio-
3. brahio -
4. femuro -
5. semi -
6. cvadri -
7. supra -
8. infra-
9. tri-
10.bi –