Tema 5: Funcţiile organelor electorale. Competențele organelor electorale.

1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale.

Alegerile au un caracter multifuncţional, prin natura lor, de oarece ele doar în sens
restrîns se reduce la selectarea unuia sau mai multor personae care vor intra în
componenţa organului reprezentativ, iar în sens larg:
1. permite electoratului, prin intermediului votului universal, secret şi liber
exprimat, să-şi exercite dreptul de a participa la guvernare, la administrarea
interselor publice, fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor aleşi;
2. conferă legitimitate sistemului politic, sistemului guvernamental, partidului sau
partidelor de guvernămînt;
3. selectează un lider, o autoritate de guvernare, de administrare pentru
colectivitate naţională;
4. fiind multiple manifestări de voinţă în ansamblu, constituie un act colectiv în
urma căruia se aprobă o echipă;
5. permite electoratului să participle nemijlocit la viaţa social poilitică a societăţii,
prin votarea programelor electorale ale candidaţilor, ale formaţiunilor politice;
6. permite electoratului să-şi expună opinia referitor la activitatea formaţiunilor
politice aflate la putere şi la direcţiile de activitate în perspectivă;
7. confirmă sau infirmă activitatea celor aleşi dîndu-le mandate de acţiune sau
înlocuindu-l cu alţii.
Art. 5 din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că democraţia se exercită în
condiţiile pluralismului politic incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. Prin
pluralism politic într-un sens larg trebuie să înţelegem posibilitatea cetăţenilor într-
un singur stat de a-şi realize dreptul la libertatea de opinii politice prin intermediul
formaţiunilor politice în care se pot asocial. În sens restrîns, pluralismul politic este
o confruntare liberă în lupta electorală pentru cucerirea şi exercitarea puterii între
partidele şi formaţiunile politice. Alternativa pluralismului politic o constituie
sistemul partidului unic în care puterea este concentrată la un pol al societăţii şi în
care se instituie o doctrină şi o idelogie dominante. Într-o societate construită pe
modelul partidului unic, dreptul de asociere este afectat.
2.Funcţia cu titlu principal.
Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă
majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ. Comisia Electorală Centrală
adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.
Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei
acesteia, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi
organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii
socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii. Hotărîrile
Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe
site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 3 zile, în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Funcțiile principale ale CEC sunt
reglementate de Codul Electoral
3.Funcţii secundare.
Funcțiile secundare pot fi atribuite Consiliul electoral de circumscripţie cum
ar fi:
- exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor
legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;
- constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează
activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă
procedura votării şi importanţa votului;
- distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
- examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
sosite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de
întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
- exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor
electorale;
 - asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu
formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot
etc.;
- înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea
partidelor
- şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă
publică informaţii despre aceştia;
- decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor
consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa
acestora;
- totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei
Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a
rezultatelor votării;
- adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind
prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale
alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;
- examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor
electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
- exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
4, Sistemul organelor electorale
(1) În scopul organizării şi desfăşurări alegerilor se constituie:
a) Comisia Electorală Centrală;
b) consiliile electorale de circumscripţie;
c) birourile electorale ale secţiilor de votare.
5, Reprezentarea în organele electorale
(1) Concurenţii electorali pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, în
organele electorale care i-au înregistrat, precum şi în organele electorale ierarhic
inferioare, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ. Partidele, alte
organizaţii social-politice şi blocurile electorale care iau parte la scrutin pot
desemna, pentru perioada campaniei electorale, cîte un reprezentant cu drept de vot
consultativ şi în Comisia Electorală Centrală. Reprezentantul desemnat în
conformitate cu prevederile prezentului alineat poate apăra interesele concurentului
electoral în litigiile cu caracter electoral şi în instanţa de judecată.
(2) Reprezentanţii concurenţilor electorali sînt confirmaţi de organele electorale
respective în termen de 3 zile. Candidaturile propuse trebuie să fie persoane care
au dreptul de a alege şi de a fi aleşi.
(3) Drepturile şi obligaţiile generale ale reprezentanţilor concurenţilor electorali
sînt stabilite prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către
concurenţii electorali care îi desemnează.