Coperta: Vasile Socoliue Tustratia copertei Vermeer ~ Concert Redactor: Diana Balew ‘Toate drepturile asup apartin Edltur 79739 Bucuresti, Pat MILAN KUNDERA INSUPORTABILA USURATATE A FIINTEI Traducere de JEAN GROSU4-0635-X Cuprins PARTEA INTHE: Usuritatea si preutatea PARTEA A DOUA: Trupul si sufletul PARTEA A TREIA: Cusinte neintelese PARTEA A PATRA: Trupul si sufletul PARTEA A CINCEA: Usuratatea si greutatea PARTEA A SASEA: Marele mars PARTEA A SAPTEA: Surisul lui KareninPARTEA iNTiI Usuratatea si greutatea 1. Eterna reintoare jetzsche i-a pus ca, intro buna zi fe € 0 idee misterioasd cu care incurcdturd pe multi filosofi: a gindi toate se vor repeta asa cum le-am trait, ca pind si aceasta repetare se va repeta la nesfirsit! Ce vrea si. spund acest mit uluitor? Mitul eternei reintoarceri afirma, prin negatie, c4 via- ta care dispare o data pentru totdeauna, care nu mai re- vine, se aseamind cu o umbra, ¢ lipsiti de greutate, e dinainte moarta si daca a fost atroce. frumoasa, splendi- aceasta atrocitate, aceasta splendoare sau frumusete nu seamna_nimic. Nu trebuie si tinem seama de ele mai mult decit de un razboi intre doua tari africane din. se- colul al paisprezecelea, care n-a schimbat cu nimic fata lumii. in ciuda faptului ca in ef si-au gist’ moartea, in chinuri de nedescris, tvei sute de mii de negri Se va schimba cu ceva fata rizhoiului dintre cele dows tari africane din secolul al paisprezecelea, daci el se va repeta de nenumarate ori in eterna intoarcere? mba: va deveni un bloc, care se ¥% iar stupiditatea lui va fi iremediabila Daci Revolutia francez av trebui sa se repete Ia ne- sfirsit, istoriografia francezi ar fi mai putin mindra de Robespierre, Dar, intrucit aceasta vorbeste de un lueru iterosi n-au rimas decit simple au devenit mai usori ca fulgul, si-nu mai stirmese teama niménui. Eo diferent inco- ce nu mai revine, 7‘mensurabila intre un Robespierre care a aparut in istorie © singura data si un Rohespierre care ar reveni mereu ca si reteze capetele francezilor. Sa spunem, asadar, ci ideea eternei intoarceri indie © anumita perspectiva, din eare lucrurile ni se infitiseazd altfel decit le cunoastem: ele ne apar fara circumstanta atenuanti’a_efemeritatii lor. far aceasta circumstanta ate- noanti ne impiedicd. de fapt, si pronuntim un verdict Cum poate fi condamnat efemerul? Roseata amurgului humineazd totul cu farmecul nostalgic: chiar si ghilotina, Mam surprins. nu de mult, prada unei senzatii ins eredihile: rasfoind o carte despre Hitler. team. trezit vmotionat in fata citorva fotografi ale acestuia: i aminteau de ani copilaviei mele, pe care cam trait in fimpul ravboiului: mai multi membri ai familici mele Siu dasit” moartea in lagarele de concentrare naziste star ce onsemna moartea lor pe ling’ fotografia ui Hitler, ‘wre Imi evoca o vreme apusa 4 vietii mele, 0 vreme eo Accasta impacire cu Hitler tradeaza profunda_perver: stune morala, inerenta nei lumi intemeiate esential pe inesistemta intoarcerii, caci in aceasta lume. totul e inainte iertat. si, in conseeinta, totale ingaduit. ew Paci fiecare secunda a vietii noastre trebuie sa se ree pete la nesfirsit. inseamna ca suntem rastigniti (tintuiti> in eternitate ca lisus Hristos pe cruce. Cumplita imagine. in lumea eternei reveniri, fiecare gest poarld greutaten unei_poveri_insuportabile. Acesta este motivul care ba Ucterminat pe Nietzsche sa spund ci ideea eternci re- veniri este cea mai grea povara (das schwerste Gewicht), Dacé eterna revenire este povara cea mai grea, atun vielile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aparea in wdoarea usuralatii lor, Dar este. frumoas: Povara cea mai grea ne striveste, ne face si ne inco- voiem suh ea. ne lipeste de pamint. Dar. in poezia de dragoste a tuturor veacurilor. femeia doreste si fie im. povarata de greutatea trupului harhitese. Asadar, cea mai grea povard este, in acelasi timp. imaginea celei mai intense implinivi vitale. Cu eit mai grea e povara, cu atit mai apropiata de pamint € viata noastra, sic atit © mai reala si mai adevarata, in schimb. ahsenta totala a poverii face ca fiinta umana si devina mai usoara ca aerul, si zhoare spre inaltimi. excluderea dragostei din viata hi In liga in ere ar fi incaleat aceasta conventie, celelalte amante s-ar fi trezit intr-o pozitie inferioara si s-ar fi revoltat. De aceea ii ficu rost Terezei de 0 cameri cu chiie unde trebui si-si duca valiza aceea nespus de grea. Voia S90 gupraveghere, 0 poker, sf se bucre de prezela dar nu simfea deloc neois ssi schimbe modal de viatd, Totodaté, nu voia si se stie c& Tereza dormea la el, cick somnul impreuns era socotit corpul delict al dragostei. ; — s niciodats. Cind se ducea la ele, era usor, putea si plece cind poftea. Mai complicat era cind veneau ele la el si trebuia si le spu- 1 ci dupi miezul noptii va trebui si le conducs acass, Intrucit suferea de insomnie si nu era in stare si adoar- mi Tingi 0 altd persoand. Povestea nu era departe de adevir, dar motivul principal era mai réu si nu se incumeta sil mirturiseasca nimanui: in clipa_urmatoare actului amoros, il incerea o dorinté insurmontabils. de a Famine sing, Nii pica se trezease i tial sont alituri de o fiinta straini: desteptatul matinal al_cuplului i dezgusta: n-avea chef si fie auzit cum isi periaz’ i in camera de baie, si nu-l ispitea deloc intimitatea micului dejun in doi. . ,rrt—~—”—C—CizCLCzaCidss= trezit si Tereza ii stringea mina cu atita putere! Se vita Wo fx aie ihain a8 nlengh ce to nimple: [si amintea ‘de ceasuile care tocmai se seursesert si avea senzatia eé inhala din ele parfumul unei femei ne cunoscute. 7De atunci au inceput sé se bucure si unul si altul, asteptind cu neribdare somnul in doi. Ag fi aproape ten. {at si spun ed, pentru ei, scopul actului amoros nu era voluptatea, ci somnul care-i urma. Ea, mai cu seami, mu Putea si doarma fir el. Daci se intimpla, uneori. st vimind singurd in garsoniera ei (care devenea, din ce in ce mai mult, un simplu alibi), nu izbutea si ine ochii toati noaptea. in bratele lui adormea intotdeauna, oricit de tulburat’ ar fi fost. El ii spunea in soapti Povesti de tot felul, inventate, anume pentru ea, nimicuri, cuvinte linistitoare sau hazoase, pe care le repela cu o voce monotond. fn mintea Terezei cuvintele acestea se transformau in viziuni confuze, care o transportau in bratele primului vis. Tomas era intotdeauna stipin pe somnul ei, si ea adormea in secunda aleasa de el. dormeau, Tereza il tinea de mind ca in noaptea stringea cu putere pumnul, un deget sau cotul, Cind voia si se indeparteze de ea, fard s-o trezeasch, trebuia si procedeze cu viclenie. isi elibera incet degetul (pumnul sau cotul) din strinsoarea ei; asta avea darul S-0 trezeascd, intotdeauma, pe jumatate, céei pin si somn il supraveghea cu strisnicie. Ca s-o linisteased, strecura in ‘min’, in locul pumnului, un obiect (0 haind de pijama facuti sul, un pantof, o ‘carte) pe care ea il stringea apoi cu energie, de parca ar fi fost 0 pirticics din trupul tui Intr-o zi, cind tocmai 0 adormise si ea se afla in an- ticamera primului somn, de unde mai putea si raspunda la intrebirile tui, Tomas ii spuse: — Bine, acum am plecat! — Unde? il intrebi ea. — Departe, ii raspunse cu o voce aspri. — Merg cu tine! rosti ea, silfindu-se in capul oa- selor. — Nu se poate. Plec pentru totdeauna, relua el, pe acelasi ton, pirdsind camera. lesi in vestiar, 18 Se dadu jos din pat si porni dupa el, clipind din ochi, Purta pe ea doar 0 cimésutd scurtd, sub care i se vedea goliciunea trupului. Avea o faté rigid’, firs ex- presie, dar migcirile ei erau energice. Din vestiar Tomas iesi pe culoar (culoarul comun al unui bloc de locuinte) si trase usa dupi el. Tereza o deschise cu 0 miscare violents sil urma, incredintati, in buimaceala somnului i injumatitt, cX el voia si plece pentru totdeauna, si ea trebuia sil retins. ‘Tomas cobori un etaj, se_opri_pe palier si acolo o astepti. Tereza ajunse ling el, il Ius de ‘mind sil trase inapoi in pat, ling’ ea. Si Tomas isi spuse in sinea lui: s& faci d © femeie si si dormi cu ea in acelasi pat pasiuni nu numai diferite, ci aproape contradictorii. Dra- fostea nu se manifesti prin dorinta de a face dragoste faceasti dorinta se aplicé la un numar nesfirsit de fe- mei), ci prin dorinta somnului in doi (dorinta ce se eur femeie). referd lao s .optii_incepu si geama in somn. Tomas o i chipul, Tereza spuse cu uri: Pleacat sndot und i fi povesti ce visase: erau amindoi undeva cu Sal i intro incdipere imensi, in mijlocul céreia se afla tun pat ce aducea cu 0 sceni de teatru. Tomas ii po- runcise 88 stea intr-un colt, iar el facea dragoste cu Sa- bina. Privea acest spectacol infiorstor, care-i pric suferinti insuportabilé. Vrind sé inabuse durere tului cu durerea fizicd, isi infigea ace sub unghi — Ma durea ingrozitor, spuse ea inclestindu-si pum- nii, ca si cind miinile i-ar fi fost intr-adevar ranite. © imbratisa. si, incet-incet (neincetind 8 tremure), Tereza adormi in bratele lui. . ‘A doua zi, gindindu-se la acest vis, Tomas isi aduse aminte de ceva. Deschise sertarul biroului siu si scoase sufle- 19de acolo un pachet cu scrisori primite recent de la Sabina. Curind descoperi pasajul cu pricina: As vrea si fac dragoste cu tine, in atelierul meu, ca peo sceni de teatru, in fata unor spectatori, cirora nu le-ar fi ingiduit 3% se apropie de noi. Dar nici si ne scape din priviti near putea..." Partea mai proasti era ci scrisoarea purta o dati... Era o scrisoare recenti, scrisi pe vremea cind Tereza lo. cuia de mult la Tomas. — Ai cotrobait prin scrisorile mele! se ratoi la ea. — Asa e, riposta, fard a incerca si tigiduiased. Go- neste-ma daci vrei Dar n-o goni. O vedea lipiti de perete in atelierul Sabinei, infigindu-si acele sub unghii. fi lui degetele in le duse la buzele sale si le siruta, amas pe ele urme de singe ce mina lui, le mingi de parc’ ar mai trebuiau sterse. Din ipa aceea insa, totul parea a fi un complot im- Nu trecea aproape nici o zi fir ca ea si afle despre aventurile sale clandestine. a negat totul. Cind dovezile erau prea evi dente, se striduia sa demonstreze ci nu exista nici o contradictie intre viata lui poligama si dragostea lui pen- tru Tereza. Nu era consecvent: 0 dati isi tigiduia infidelitatea, alté data o justifica. intr-o zi, ii telefona unei prietene spre a stabili o in- tilnire cu ea. Cind termina convorbirea, auzi din camera aliturata un zgomot ciudat aidoma unui clintinit 2go- motos de dinti inclestati. intimplarea a facut ca ea sd vind spre el, fara stirea lui, Tinea in mina o sticluti cu un calmant lichid, so bea din el cu licomie si, cum mina ii tremura, gitul st clutei i se izbea de dinti provocind zgomotul cu pricina. Se ndpusti asupra ei, de parca ar fi vrut s-o salveze de la inec. Sticluta cu valeriand cazu pe jos, ficind o pati mare pe covor, Tereza se zbitea, incercind si se smulgi din strinsoarea lui, dar Tomas o tinu un sfert 20 de ord lipits de el, ca intr-o chmasi de fort’, pind se init didea seama ci se afla intr-o cali, ce se intemeia pe o totala inegalitate. Inainte ca ea si fi descoperit corespondenta fusesera intr-un cabaret impreund cu citiva prieteni sirbatoreau avansarea Terezei, care pardsise laboratorul fotografic si devenise fotografa oficiala a revistei. Cum lui nu-i plicea si danseze, unul dintre tinerii sai colegi de spital avea griji de Tereza. Alunecau pe parchet nespus de frumos si Tereza ise parea mai frumoasi ca oricind. Urmirea, de-a dreptul uimit, cu citd precizie si cu cita docilitate devansa ea, intr-o fractiune de secunds, intentia parte- nerului sau... Dansul acela proclama, parca, faptul ci abnegatia ei, dorinta ei arzitoare de a face tot ceea ce vedea in ochii lui Tomas nu erau legate de persoana lui Tomas, ci erau gata si réspundi la chemarea oricirui alt barbat pe care I-ar fi intilnit in mai usor decit si si-o inchipui tindrului siu_coleg. Pink si facilitatea acestei avu darul si-l raneasci. Isi didea seama ci trupul Terezei putea fi imaginat, fari nici o dificultate, inty-o impreunare amoroasé cu trupul oricdrui birbat si asta il ficu si-si piardi buna dispozitie. Abia noaptea, tirzi cind au ajuns acasi, i-a mirturisit ci e gelos. Aceasti gelozie absurdi, nascuti dintr-o po: Pur teoretica, era dovada ci el considera fidelitatea ei drept 0 conditie sine qua non. Si-atunci, cum putea si-i ia in nume de rau faptul de a fi geloasi pe amantele lui absolut reale? uafie nejustifi- lea ei. Nimic nu era pe Tereza amanta 8. Ziua se striduia (chiar daci nu reusea decit in parte) ‘sX creada in spusele lui Tomas sisi fie veseld, asa cum fusese pini acum. Dar gelozia, imblinzita peste zi, se ‘manifesta tot mai satbatic in visele ei, care se termi 2‘intotdeauna cu un geamat violent ciruia, spre a-i pune apat, Tomas trebuia s-o trezeasci din somn, Visele se repetau ca niste teme cu variatiuni, sau ca te episoade dintr-un serial de televiziune. Adeseori fi revenea, de pild’, un vis cu nist infigeau ghearele in obrajii ei. La drept vorbind, acest vis poate fi explicat cu usurinté: in limba cehi, pisica este o expresie argotics, semnificind o femeie foarte tinara si frumoasi. Tereza se simtea amenintati de femei, de toate femeile, Toate femeile eau, potential, amantele lui Tomas, si ea se temea de ele. in alt ciclu de vise, era trimisi la moarte. intr-o noapte, dupi ce o trezise din somn in timp ce urla de froazi, ji povestise ce visase: — Se intimpla intr-o piscina “mare, acoperits. Bram acolo vreo doudzeci. Numai femei. Toate in pielea goala, trebuia si mirséluim asa in jurul bazinul pla- fon atirna un cos mare si in el se afla un harbat, Purla © palirie cu borul lat, care-i ascundea fata, dar eu stiam cera fe comenzi. Tipai. lar ni trebuia sa cintim mirsiluind si sa executim genuflexi- uni. Dacd una gresea genuflexiunea, trigeai in ea cu pistolul si'ea cddea moarta in bazin. in momentul acela, toate celelalte izbueneau in hohote de ris, si incepeau si cinte si mai tare. far tu nu ne scipai din ochi, si daca vreuna ficea din nou o miscare gresiti, impuscai. Ba: Zinul era plin de cadavre, care pluteau usor, la micd distanti, sub luciul apei. Eu stiam ci nu voi mai avea Putere si fac urmatoarea genuflexiune situ ma vei impusca! Al treilea ciclu de vise povestea despre ce se intimpla dupa moartea intr-un dric mare cit un camion de mutat_mo- bili. In jurul ei nu se aflau decit cadavre de femei, Erau atit de multe, incit usa din spate trebuia si rimini deschisa si picioarele citorva dintre ele atirnau in afar, i care sireau pe 22 Dar eu nu sunt moarté! ricnea Tereza. De vreme ce strat toate simturile! Si noi ne-am pistrat toate simturile de ea cadavrele. : Aveais exact acelasi ris ca femeile vii care-i spuneau. odinioari, cu vadita placere, c& si ea va avea odata dintii stricati, ovarele bolnave si fata zbircité, c& acest lucru € cit se poate de normal, intrucit si ele au dintii strc ovarele bolnave si fata zbircita, Cu acelagi ris batjo- coritor, ii explicau ele c& acum era moarti si ci totul era in perfect ordine! 7 a —hLrmrts—O—sOS imi vine si fac pipi! Asta-i dovada ci nu sunt isi bateau joc vin si faci pipi! Senzatiile astea iti vor imine multi vreme de-acum incolo. E ea atunci cind i se amputeaza cuiva o mind si bietul om o mai simte mult vreme dupd aceea, Noi nu mai avem urind si totusi ne vine mereu sa facem pipi". ipindu-se cu. putere de trupul i continua — Si toate mi tutuiau, de parci m-ar fi cunoscut de cind lumea, de parc’ ar fi fost prietenele mele, iar ew ma gindeam ca voi fi obligata si rdmin cu ele pentru totdeauna! Tomas, Tereza Toate u ul compasiune din prefixul come" si ridacina passio", care, la origine, inseamni ..suferinti*. In alte pildi in cehi, polonezd, germand sau suedezi, cuv acesta se traduce printr-un substantiv aleétuitdintr-un prefix echivalent, urmat de cuvintul .sentiment™ (in cehi sou-cit: in polonezd wspol-czuzie: in germana: Mit-gefil: jn suedeza: med-kinslo). 23___In limbile ce se trag din lating cuvintul compasiune inseamni a nu putea privi cu singe rece suferinta altuia: altfel spus: pa . frantu- v, in italiana pieta etc., ete.). sugereazd chiar un fel de indulgent fati de fiinta ferind’, Avoir de la pitié pour une femme (ati fi mili de o femeie) inseamna a fi mai favorizat decit ea, a te lina in fata ei, a cobori pind la ea. Acesta-i_ motivul pentru care cuvintul compassion sau vitié inspiri, in general, neincrederea, sugerind, se pare, uun sentiment de ordin secundar, ce nu are aproape nici © legitura cu dragostea. A iubi pe cineva din compasiune inseamna a nu-l iubi cu adevarat, In limbile ce aleituiese cuvintul compasiune nicide- cum din ridacina .passio ~ suferinti", ci din substan- tivul sentiment”, acesta e folosit aproape in acelasi sensi cur toate acestea nu se poate spune ci ar sugera un sentiment urit, sau de ordin secundar. Puterea sale scaldi cuvintul intr-o alta tu conferindu-i o semnificatie mai largi: a avea com: pasiune (co-sentiment) inseamnd a trii cu cineva neno- rocirea lui, dar, totodat sentiment a impartisi cu el orice alt bucuria, spaima, fericirea, durerea, Aceasta ne (cu sensul de soucit, wspolezucie. fo) determina, asadar, capacitatea ma imaginatiei afective. arta telepatiei emotionale. in ie wentelor. acesta e sentimentul suprem, Atunei cind Tereza a visat cé-si infige ace sub un. ghii, ea s-a tradat, dezvaluindu-i lui Tomas faptul de a fi cotrobait in tain’ prin sertarele sale. Daca aceasta isprava ar fi facut-o oricare alta femeie, Tomas n-ar mai fi vorbit niciodata cu ea. Tereza stia acest Iucru si, de aceea, i-a spus: Hai, di-ma afara! Dar el, in loc’ s-0 dea afara. a apucat-o de mini si i-a sirutat virfurile de- getelor, céci i aceea simtea el insusi durerea de 24 sub unghiile ei, ca si cind nervii degetelor Tere fost legati direct de propria-i scoarta cerebrali. Cel care nu-i inzestrat cu darul diabolical com- pasiunii (co-sentitnent), nu poate decit si condamne, cu raceali, comportamentul Terezei. cici viata intima a altuia e sfinti si mu se cade si-i deschizi sertarele in care el isi pastreaz’ corespondenta personal’. Dar. intrucit com- pasiunea devenise destinul (sau blestemul) lui Tomas. acestuia i se pirea ci el insusi ingenuncheazd in fata sertarului deschis al biroului siu. simu era in stare si-si desprind’ ochii de pe frazele serise de Sabina. O intelegea pe Tereza si nu se simtea doar incapabil si se supere pe ea, ci, dimpotriva. din clipa aceea a inceput s-0 indrageasca sii mai mult. 10. Gesturile ei deveneau tot mai violente si_mai incoe. rente, Trecusera doi ani de cind descoperise infidelitatile lui, si_treburile mergeau din rau in mai rau. Situatia parea fara iesire. ‘a?! Nu putea el sti renunte la priete sale erotice?! Nu, nu putea, Asta Lar fi dat peste cap. bar fi Nu avea puterea si-si stipineasc’ pofta de alte femei. Si-apoi, toati povestea i se pirea inutili, Nime: ia mai bine ca el cé aventurile sale n-o amenintau cu nimic pe Tereza. Si-atunci, ce rost avea si se lase de ele? Accasti eventualitate i se parea Ia fel de absurdi ca aceea de a renunta la meciurile de fotbal. Dar mai putea fi vorba acum de plicere? Nicidecum. Din clipa in care pleca si se vadi cu una dintre me- tresele lui, il incerca dezgustul faté de ea si se jura sinea lui cd aceasta va fi ultima lor intilnire. Avea mereu in fata ochilor chipul Terezei si trebuia si se imbete repede ca si nu se mai gindeasca la ea. De cind © cunostea, nu mai era in stare sé se culce cu alte femei fra ajutorul alcoolului! Numai ci résuflarea lui, 25marcati de alcool, era semnul dup care Tereza descoperea, cu mai mult usurintd, infidelitatea lui, Capcana se inchisese deasupra lui: de indati ce se ducea si le intilneascd, nu mai avea nici un chef de ele, dar era de-ajuns si le ducd ipsa o singurd zi si, gata, forma un numar de telefon spre a stabili o intilnire. Cel mai bine se simtea tot cu Sabina, ea era o femeie discreti si nu trebuia si-i fie teama ci va fi descoperit. Atelierul ei il intimpina ca o amintire plicuti sale de odinioar’, a vietii idilice de tindr celi- putea ca nici ea, nici el si nu-si fi dat seama cit de mult se schimbase: se temea si se intoarca tirziu acasi, flinded Tereza il astepta. O dati, Sabina a obser- vat ci, in timp ce faceau dragoste, Tomas se uita la ceas si se striduia si pund capit cit mai repede actului amoros, Apoi, goali-puseS, s-a plimbat alene prin tot atelierul, sis in cele din urma, oprindu-se in fata unei pinze neterminate, prinsi pe un sevalet, a tras cu coada ochiu- lui spre Tomas, care se imbrica in mare grab; Curind fu gata imbracat, dar un picior ii rimisese descull. Se its citeva clipe in jurul lui, pe urma se lis jn patru labe si incepu si caute ceva sub mass. Sabina ii spuse: — Cind ma uit la tine, am impresia e& esti pe cale 8a te transformi in tema eterna tablourilor mele. In- {ilnirea dintre doud lumi. O dublé expunere. in spatele siluetet tui Tomas — libertinul, transpate chipul incredibil al indrigostitului romantic. Sau, poate, contrariul: prin silueta lui Tristan, care nu se gindeste decit la Tereza lui, se intrevede frumosul univers, tridat, al libertinului Tomas se ridicase si asculta absent vorbele Sabinei. — Ce cauti? il intreba. — Un ciorap. Cercetara impreuna incdperea, apoi el se Lisi din nou in patru labe si se apucd iar si caute sub masé. 26 — Nu vad nici un ciorap aici, spuse Sabina, Cu si- guranta ai venit fara el 7 ; : — Dam sol erad 8 seul ck am vent cu on sla: wr ciorap! strigi- Tomas, uitindu-se la ceas. oer eeExclus war fe ultima wreme esti alt de im- pristiat! Vesnic grabit, te uiti mereu Ia ceas, si nu e de mirare ci ai uitat si-ti pui un ciorap. Era hotirit si-si traga pantoful pe — E frig afard, ii spuse Sabin ciorap de-al meu. Ti intinse un ciorap lung de culoare alba, crosetat cu mari, dupa ultima moda. isi didea seama foarte bine ed era vorba de un act de razbunare, pentru faptul de a se fi uitat la ceas in timp ce ficeau dragoste, sii ascunsese ciorapul intr-un Joc unde nu putea si-l giseascd. Afara era intr-adevar frig, asa ci nui raminea altceva de facut, decit si i se supuni si, astfel, porni spre casi intr-un picior cu un ciorap barbatese, iar in celilalt cu_un ciorap femeiese de cculoare albi, rulat deasupra glezne Ajunsese intr-o situatie fara iesive: amantelor (era marcat cu pecetea infamanté a dragostei sale pentru Tereza, iar in ochii Terezei cu pecetea infamanti a aventurilor sale amoroase. i imprumut un MOON Ion Ca (in sfirsit, au putut si renunte fa garsoniera in care, de fapt, ea nu mai Tocuia de mult), sii fScu rost de un aitel, : Era o corcituré, a cirui mami era céteaua Saint-Ber- nard a unui coleg de-al lui Tomas, iar tatal, al vecinului acestuia, Nimeninuci dorea pe si aleagi unul dintre ei, stiind ci pe care nu-i va alege aveau si moari, Se ceilalti_puiso a7simfea in postura unui presedinte de republic’ avind in fata sa patru condamnati la moarte, dar n-avea puterea 8a gratieze decit unul. in cele din urmi se hotari pentru © citelusi al cArei trup pirea a fi de ciine-lup si al cirei cap ii amintea de céfeaua Saint-Bernard a colegului sau. Lo aduse Terezei. O lua in brate si-o strinse la. pieptul ¢i, iar micutul animal ii umezi pe loc bluza cu pipi. Apoi incepura si-i caute un nume. Tomas tinea mor- tis sa se tinea Ia subsuoara in ziua cind venise la Praga fara sil anunte, si propuse 84 i se spuni Tolstoi — Cum 0 sa-i spunem Tolstoi unei fetite? obiect’ ‘Tereza. Putem si-i spunem Anna Karenit — Nici vorbi. De unde pin’ unde Anna Karenina, ri- Posté Tomas. 0 femeie nu poate avea niciodaté un botic atit de nostim. E mai curind Karenin. Da, Karei Exact asa mi lam imaginat ew intotdeauna. — Si nu i se va perturba sexualitatea daci 0 s nem Kareni = Exclus n-ar fi, spuse Tomas, ca 0 citelusa careia stipinii i se adreseazi mereu cu un nume de citel si iba inclinatii lesbiene. stipin decit de stipina lor, dar la Karenin se intimpla contrariul. Hotari si se indragosteasca de Tereza, si Tomas ii era pentru asta indatoritor. fl mingiia pe cap sii spunea: Bine faci, Karenin. Ai dreptate. E tocmai ce asteptam de la tine. Trebuie si mi ajuti, céci singur nu sunt in stare si mA descure cu ea. Dar nici cu ajutorul tui Karenin nu izbutea s-0 fact fericité. A inteles acest lucru zece zile mai tirziu, dupa ccuparea tari sale de tancurile rusesti. Era in august 1968, directorul unei clinici din Ziirich. pe care Tomas il cunoscuse cu prilejul unui colocviu international, ii 28 ic, interesindu-se de soarta lui, Se oferea un post. telefona de acolo temea pentru el si 12. Dacé Tomas refuza_mereu, fir’ si ezite, oferta me cului elvetian, asta se intimpla din cauza Terezei, crezind cd ea nu va fi dispusi si plece. De altfel, Tereza isi pe- trecuse primele sapte zile ale ocupatiei intr-o stare euforics, vecind cu fericirea. A stat in stradi cu aparatul de fotografiat sia distribuit peliculele sale jurnalistilor strdini care se imbulzeau care mai de care, bitindu-se si le obtina. Intr-o zi, cind s-a ardtat prea cutezatoare. fotografiind un ofiter cu revolverul indreptat spre mat festanti, a fost inhitata si tinutt peste noapte la coman- damentul rusese. Au amenintat-o c& va fi impuscata, dar de indata ce i s-a dat drumul, s-a dus inapoi in strada sia inceput din now sa fotogratieze. De aceea, cu atit mai mare a fost surpriza lui Tomas ind, in a zecea zi de ocupatie, La intreba — In fond, de ce nu vrei tu si pleci in Elvetia? — Si de ce-ar trebui si plec? — Aici, ai avea multe de platit. — Si cine n-ar avea? replici Tomas, cu o miscare a miinii ce trdda resemnarea. Dar ia spune: tu ai putea si traiesti in strainatate? se grabi si adauge. — De ce nu? — Dupa ce team vizut gata siti sacrifici viata pen- tru aceasta tari, ma intreh cum ai putea s-o pirisesti, — De la intoarcerea lui Dubéek totul s-a schimbat, spuse Tereza. Acesta era adevirul: euforia generala tinuse doar in primele sapte zile ale ocupatiei. Oamenii de stat cehi au fost dusi cu forta de armata rusi, ca niste criminali, nimeni nu stia unde. Toati lumea tremura pentru viata lor, iar ura impotriva rusilor fi ametea ca un alcool. Era betia sirbitoreasci a urii. Orasele Cehiei se impodobeau 29cu mii de afise pictate de min, incircate cu inscriptii, epigrame si versuri baljocoritoare la adresa lui Brejnev, cu caricaturi ale acestuia si ale armatei sale, de care foati lumea ridea ca de o trupa de cire a analfabetilor. Dar ni Sarbatoare nu poate dura 0 vesnicie. in acest timp rusii ii silisera pe oamenii de stat arestati si semneze Ia Moscova un compromis. Cu acest compromis Dubéek s-a intors la Praga, unde si-a citit cumplitul siu discurs la posturile de radio. Cele sase zile de seches- trare il distrusesera in asemenea hal, abia era in stare si vorbeasc’, se bilbiia, respira din greu, iar frazele lui_erau intrerupte de pauze interminabile, ce durau aproape o jumitate de minut. Compromisul a salvat tara de tot ce putea fi mi rau: de executii si deportiri in masi in Siberia, de care toti_erau inspaimintati. Un lucru ins devenise cit se poate de clar: Cehia va trebui, de-acum incolo, si se ple- ce in fata cuceritorului.. Sa se bilbiie, si giffie, si-si piard’ risuflarea, si respire din greu, ca Alexandru Dubéek. Sarbatoarea se sfirsise. Urmau zilele umilintei ‘Toate astea i le-a spus Tereza lui Tomas, si el stia ci acesta era adevirul, dar mai stia ci sub acest adevar se ascundea un alt motiv, mai fundamental, care deter- mina dorinta Terezei de a parisi Praga: viata ei aici era nefericitd. Cele mai frumoase zile ale vietii sale le traise in fotografia pe strazile pragheze pe soldatii tusi si se expunea primejdiei. Au fost singurele ile in care serialul televizat al viselor ei se intrerupsese si ei fusesera linistite. Odati cu carele lor blindate, iduseserd seninitatea. Acum, cind sirbitoarea se sfirsise, incepuse din now si se teami de noptile ei, i voia si fuga de ele. Descoperise cé existau circumstante in care putea si se simté puternicd si multumita si, de aceea, dorea sa plece in lume, cu speranta ci va regi acolo circumstante aseminatoare. Si nu-ti pas c& Sabina a emigrat si ea in Elve- intrebs Tomas. 30 — Geneva nu ¢ Ziirich, spuse Tereza. sunt sigur c& acolo mi va deranja mai putin decit la Praga. Cel care doreste si-si pirdseascs locul in care triieste nu e un om fericit. Asa se face ci Tomas a acceptat do- rrinta Terezei de a emigra, asa cum accept’ un vinovat verdictul judecdtoresc. I se supuse si, astfel, se trezi in- tr-o bund zi, cu Tereza si Karenin, in cel mai mare oras al Eletiei. 13. Cumpira un pat, ca si amenajeze 0 locuints goali (pentru alt mobili n-aveau deocamdats bani) si se avin- t& in muncd cu toati frenezia omului ce incepe o viati nou la patruzeci de ani trecu fi telefond de citeva ori Sabinei la Geneva. Spre no- rocul ei, deschisese acolo, cu opt zile inaintea invaziei rusesti in Cehia, 0 expozitie, si amatorii de arti elvetieni, animati de valul de simpatie pentru tirisoara ei, ii cumparasera toate tablourile. — Datorita rusilor am devenit o femeie bogati, bueni ea in hohote de ris la telefon, dupi care il inv 8 vind sii vada noul atelier, care, il asigura ea, nu se deosebeste cu nimic de cel pe care Tomas il cunostea la Praga. Scar fi dus cu plicere si-i faci o vizits, dar nu gisea tun pretext penru a justifica in fata Terezei necesitatea acestei cilitorii. Asa se face ci veni Sabina la Ziirich. Trase la un hotel, si Tomas se duse s-o vada dupa pro- gramul de lucru. O suni de la receptie, apoi urcé spre camera ei. fi deschise si se posta in fata lui pe fru- moasele sale picioare lungi, despletita, avind pe ea doar chilotii si sutienul. Pe cap igi indesase o gambeti nea Sri. Il privi pe Tomas indelung, fara si miste, fra si-i spund ceva, Tomas statea si el neclintit si ticut. Dupa tun timp isi didu seama ci era foarte emotionat. 31fi trase gambeta de pe cap si o asezd pe misuta de Apoi ficuré dragoste fra si-si spund 0 vorba. Plecind de ta hotel spre noul siu cémin din Ziirich (unde mai adusese, de curind, o masi, citeva scaune, citeva fotolii si un covor) isi spunea in sinea lui, cu un capi sentiment de fericire, ci purta cu el modul séu de viati, asa cum isi poarti ‘melcul cochilia sa, Tereza si reprezentau cei doi poli ai vietii sale; poli indepart ireconciliabili, frumosi insi, si unul si altul. Dar tocmai pentru faptul ei-si purta peste tot sis- emul vietii sale, ca pe un apendice al trupului siu, Tereza era coplesiti mereu de aceleasi vise. Se aflau la Ziirich de sase sau sapte saptimini, cind, tr-o seard, intorcindu-se tirziu acasi, Tomas gasi pe masa o scrisoare. Tereza il anunta ci plecase la Praga, Plecase fiinded n-avea taria si traiasca in striindtate, Stia cA aici ar fi trebuit si-i fie Iui Tomas un sprijin, dar mai stia ci nu-i in stare de asa ceva. Crezuse, in naivitatea iata in straindtate 0 va face si se schimbe. isi imaginase ci dupa cele traite in timpul zile- lor de invazie, nu va mai fi meschin’, se va maturiza, va deveni inteleapta, puternicé, dar se supraestimase. Era pentru elo povard si tocmai asta nu dorea si fie. Voin si-si asume toate consecintele, inainte de a fi prea tir iu. Si isi cerea iertare ci-l luase cu ea pe Kar inghiti citeva somnifere puternice, dar nu izbuti sa adoarma decit spre dimineata. Din fericire era simbata si putea sd riminé acasi. Pentru a o suta cincizecea oari recapitulé intreaga situatie: frontierele intre Cehia si restul lumii nu mai erau deschise cum erau in momen- tul plecarii lor. Nici telegramele, nici apelurile telefonice nar mai putea s-o faci pe Tereza si vind inapoi, Autoritatile nu i-ar mai ingidui si iasi in striinatate, Nuri venea si ereads, dar plecarea Terezei era definitiva, 14. Constiinta totalei sale neputinte avea asupra lui efec- tul_unei lovituri le maciucd in moalele capului, dar, in acelasi timp, avea darul si-1 linistease’. Nimeni nu-l silea si ia o hotarire. Nu era obligat si priveasci zidurile caselor din fata lui si si-si puna intrebarea daci vrea sau nu si traiascd impreund cu ea. Tereza hotarise totul de una singura, Se duse si ia prinzul intr-un restaura |. Se simtea trist ~ dar, in timp ce mincé, disperarea initiali parea ci slibeste, pierzindu-si parca vigoarea si lasind in urma ei doar melancolia. Arunci o privire inapoi spre ani petre- uti alituri de ea, si isi spuse, in sinea lui, ci povestea lor nu putea si se sfirseasci altfel: Tereza a venit la el. intr-o tot asa a plecat, intr-o alta Cu o valiza grea a plecat. Plati_ si, parisind restaurantul, porni si se plimbe pe strizile orasului, coplesit de 0 melancolie ce devenea din ce in ce mai plicuti. Avea in urma sa sapte ani de viata cu Tereza, si fécea acum constatarea ci acesti ani erau ‘mai frumosi in amintire decit in clipele in care i-a trait, Dragostea dintre el si Tereza era, fird doar si poate, frumoasi, dar, totodatd, obositoare: era nevoit mereu sa ascunda ceva, si tinuiase’, si simuleze, si repare, si ridice moralul, s-o consoleze, si-i mentin’ buna dispo- Zitie, si-i dovedeatc’ neincetat ca 0 iubeste, sa fie acuz de reprosurile geloziei sale, de suferinta sa, de sale, si se simta vinovat, sa se justifice si si-si ceara scuze. Acum, oboseala aceea disparea si nu riminea decit frumusetea. Se apropia seara de simbata si el se plimba pentru prima oaré singur pe strazile Ziirich-ului, trigind adinc in piept parfumul libertatii sale. Aventura pindea Ia fie- care colt de stradi. Viitorul redevenea un mister. Se intorcea inapoi la viata lui de celibatar, la acea viati fari sil anunte. Si, A venit cu o valizi grea. le 33céreia era incredintat, cindva, ci-i fusese destinat, cici era singura in care putea fi el asa cum era cu adevarat. Trdise sapte ani priponit de Tereza si fiecare pas al su era urmarit de ochii Terezei. Se simlea de parca i-ar fi atirnat de picioare niste bile grele de fier. Acum, pasul lui devenise, pe neasteptate, mult mai usor. Avea Senzatia ci pluteste. Ajunsese in cimpul magic al lui Parmenide: se bucura de dulcea usuritate a fiintei, (Avea chef si-i telefoneze Sabinei la Geneva? S& reia legatura cu vreuna dintre femeile pe care le cunoscuse la Ziirich in ultimele tuni? Citusi de putin, Avea sentimen- tul c& daci s-ar intilni, indiferent cu care dintre ele, amintirea Terezei i-ar pricinui pe loc o durere insuporta- 15. Aceast bizar incintare melancolicé n-a durat decit pind duminici seara, Luni dimineata total s-a schimbat, ‘Tereza diduse buzna val-virte} in mintea lui: simtea py ce trecuse in timp ce-i seria scrisoarea de despi simfea cum fi tremurau miinile; 0 vedea tinind int mini valiza grea si, in imagina cum risucea_chei pragheze, si simtea, in ini singuratatii care i-a sfc perete, In decursul celor doui minunate zile de melancolie, compasiunea Iui (acest blestem al apatiei sentimentale) se odihnise. Compasiunea dormea asa cum doarme mine- rul duminica, dup 0 siptimin’ de muncé grea, pentru a luni si poati cobori din nou in gut. Tocmai_ examina un bolnav, dar in’ locul acestuia o vedea pe Tereza. Si in sinea lui se dojenea spunindu-sit Nu te indi la ea! Nu te gindi la eal... sunt bolnav de compasiune, e bine cd a plecat, si nam s-o mai vid niciodata. Nu de ea trebuie si ma eliberez, ci de fr suflul dezolant al cind a dat usa de 34 ‘compasiunea mea, de aceasti maladie pe care n-am cu- noscut-o inainte si cu care m-a inoculat ea! Simbsta si duminicd simtise dulcea usuratate a fiintei venind spre el din adincul viitorului. Luni se simlea co- tropit de 0 povard pe care n-0 mai cunoscuse pind atunci. Toate tonele de fier ale tancurilor rusesti nu insemnau nimic fata de aceasta greutate. Nimic nu cinti- reste mai grew decit compasiunea. Nici propria noastra durere nu ne apasi atit de greu ca durerea impartisits cu altul, pentru altul, in focul altuia, multiplicati de imaginatie si prelungita in sute de ecouri, Se mustra, atrigindu-s si nu cedeze in fata compasiunii, si compasiunea il asculta cu capul nlecat de arc’ sar fi si ci facea a © tinea _mortis plecarea Terezei, si, astfel, in a cincea zi duj Tomas il anunti pe directorul clinicii (acelasi care telefonase zi de zi la Praga, dupa invazia rusi), ci trebuie 88 se intoarca acasi imediat. fi era rusine. Isi didea seama ci directorul vedea in comportamentul lui un act iresponsabil side neiertat. Avea un chef nebun si i se destiinuie si si-i povesteascd totul despre Tereza si despre scrisoarea pe care i-o lisase pe masi inainte de a pleca, Dar n-o facea, Un medic elvetian n-ar fi in stare si vada, jn felul de a actiona al Terezei, nimic altceva decit 0 dezagreabilé manifestare de isterie. lar Tomas nu putea ‘ngidui ca cineva si gindeased ceva urit despre Tereza, Directorul se simtea intr-adevar ofensat. Tomas ridici din umeri si spuse: — Es muss sein, Es muss sei Era o aluzie. Ultima miscare din ultimul cvartet de Beethoven e compusi pe aceste dou’. motive: Mass es sin? (Trobe?)Ps muss sein! Es muss sel! (Tree!) Pentru ca semnificatia acestor cuvinte si fie cit se poate de clara, Beethoven a intitulat ultima miscare cu urmatoarele cuvinte: Der schwer gefasste Entschluss“ — decizie Iwata cu grew, Prin aceasta aluzie la Beethoven, Tomas se si afla in preajma Terezei, cici ea fusese aceea care-I silise si cumpere discurile cu cvartetul si sonata lui Beethoven. De altfel, aceasta aluzie se dovedi a fi mai mult de- oportuna, cici directorul era un mare iubitor al mu- ici. Cu un zimbet senin, spuse, imitind, cu 0 voce domoali, melodia lui Beethow — Muss es sein? (Trebuie?) Si Tomas mai repetd 0 daté: — Da, trebuie! Ja, es muss. sein! 16. Spre deosebire de Parmenide, greul era pentru Beethoven, de bund seami, un lucra, posi. be, schwer gefasste Entschluss™, decizia Iuati cu greutate © asociati cu vocea Destinului (es muss sein!"); greuta- tea, necesitatea si valoarea sunt trei notiuni legate intre ele, intrinsee: tot ce valoros ¢ tot ce are greutat _ Aceasti convingere s-a nascut din muzica lui Beethoven si, in ciuda faptului ca e posibil (daci nu probabil), ca responsabilitateas-o poarte mai curind exegetii lui Beethoven decit compozitorul insusi, astizi o impartasim, ‘mai mult sau mai putin, cu totii: miretia omului consti, pentru noi, in faptul cd-si poarta destinul asa cum purta 36 Atlas, pe umerii_ sai, bolta cereased. Eroul lui Beethoven e un halterofil ridicétor de greutati_metafizice. Tomas gonea cu masina spre frontiera elvetian’, si ew imi imaginéz cum insusi pletosul si posacul Beethoven dirijeazi fanfara pompierilor locali_cintindu-i, la despirtirea de emigratie, un mars intitulat Es muss sein! Mai tirziu insi, dup ce trecu frontiera ceh’, se tre nas in_nas cu un sir de tancuri rusesti. opreasci masina la o intretaiere de drumuri si si astepte © jumatate de ord pind cind avea si se scurgi toati co- loana. Un tanchist infioritor, in uniforma neagri, stitea protipit in mijlocul intersectiei si dirija circulatia, de parc toate drumurile Cehiei ar (i fost proprietatea lu Es muss sein! Trebuie! repeti Tomas in sinea lui dar peste putin timp incepu. si se indoiascé: a trebuit, intr-adevar? Da, a trebuit ~ nar fi suportat si rimina la Ziirich, imaginindu-si cum traieste Tereza singuri la Praga. Dar cit timp va mai fi chinuit de compasiune? Toati. viata? Un an intreg? O luna? Sau numai o siptamina? Cum putea si stie? Cum putea sav in orele de fizici, orice elev poate si facd experiente spre a verifica exactitatea unei ipoteze stiintifice. Omul insi, Pentru faptul ci dispune doar de o singuri viati, nu are nici posibilitate si verifice ipoteza prin experienti, drept care nu va afla niciodati dacd a gresit sau daci a facut bine dind ascultare sentimentelor sale. Cu aceste reflectii deschise usa apartamentului sau. Karenin ii sari in brate si asta avu darul sii usureze clipa revederii. Dorintei de a se arunca in bratele Terezei (dorinta_ aceasta il incercase din momentul in care se urease in masina la Ziirich) dispiruse cu desivirsire. e prea ci stiteau fata in fatd, in mijlocul unei pil inzapezite, si tremurau amindoi de frig. 3717. Din prima zi a ocupatiei, avioanele militare rusesti brazdau noapte de noapte cerul Pragai. Tomas isi pierdu- Se ohisnuinta acestui zgomot si nu izbutea si adoarma. Se risucea de pe o parte pe alta, lingi Tereza ador- mité, ‘si isi aducea aminte ce-i spusese ea cu mult timp urma, in toiul unei discutii nesemnificative. Vorbeau despre prietenul lui Z. si ea ii declarase: Daca nu te-a$ i i pe tine, m-as fi indragostit de el, fird doar si poate", De pe atunci ined, aceste cuvinte avurd darul sil arunce pe Tomas in bratele unei bizare melancolii, Intelesese, pe neasteptate, ca Tereza se indrigostise lator de el sinu de prietenul siu Z. Ci in afara sale ealizate cu Tomas, mai exista. in imensul posibilului un numsr infinit de iubiri, nerealizate, cu alti barbati. Suntem cu totii ineredintati ci e de neinchipuit ca marea dragoste a vietii noastre si fie ceva usor, ceva lipsit de orice greutate: ne imagis insusi_posacul Beethoven, ‘cu pletele sale cumplite, cinté al sau E's * spre a cinsti marea noastri dragoste, Tomas isi amintea de observatia Terezei cu privire la ietenul Z. si constata ca din povestea dragostei viel und nici un WES muss sein”, ci, mai curind, vEs konnte auch anders sein”, adici, putea fi'si altfel... Cu sapte an spitalul orasului in care locuia Tereza fusese declarat, intimplitor, un caz grav de meningita si seful lui Tomas fusese chemat acolo pentru © consultatie de urgenta. Dar, intimplitor, seful ficuse atunci 0 crizd de sciatica, nu era in stare si se miste drept_urmare, il trimisese in locul lui pe Tomas la spitalul acela de provincie. Orasul avea cinci hotelu dar, intimplitor, Tomas trasese la hotelul unde lucra Tereza. Intimplator, ii mai prisosea un pic de timp pink {a plecarea trenului si se dusese si si-l petreacd in braserie. Tereza era, intimplitor. de serviciu si. 38 intimplitor, masa la care se asezase Tomas se afla in raionul ei. A fost nevoie, agadar, de sase intimpliri ca sil impingé pe Tomas spre Tereza, ca si cind el insusi near fi_avut chef te asa ceva, -_— Se intorsese in Cehia pentru ea. O decizie atit de fa- ali se intemeia pe o dragoste atit de intimplitoare, care, de fapt, nici n-ar fi existat dacé seful lui n-ar fi facut o ceriza de sciatica, in urma cu sapte ani... Tar aceasta femeie, aceasta intrupare a unei intimpliri absolute, stitea acum intinsi ling el, si respira din adine in som- nul ei linistit. . Se ficuse tirziu de tot. Tomas simtea cA incepeau Si gupere durerile de stomac, aga cum i se intimpla intotdeauna in momentele sale de depresie psihics Rasuflarea Terezei se transforma o dati sau de dows trun sfordit usor. Pe Tomas nu-l mai incerca acum un fel de compasiune. Tot ce simtea era o apisare in cavitatea abdominali. si disperarea pentru faptul de a se fi intors.PARTEA A DOUA Trupul si sufletul ie din partea autorului, daci ar incerca cititor si creadé ci personajele sale au vealitate, Acestea nu s-au niscut din trupul e. ci_din citeva fraze sugestive, sau dintr-o situatie-cheie, Tomas s-a nascut din fraza einmal. ist Keinmal: Te din chiorditul maruntaiclor. Cind a trecut pentru intiia oar pragul locuintel tui Tomas, au inceput si-i chiordie matele. Faptul nu. tre. huie si ne mire - nu luase masa de pring, nici masa de sear, multumindu-se doar cu un sandvis pe eare-1 min, case dimineata, in mare grabi, pe peronul gi de a se urea in tren, Concentrata temerarei sale cilatorii, uitase sim care nu are griji de trupul sau devi ima a acestuia. Ce chin. pentru taiele Iuind cuvintul, exact in momentul cind se afla fi in fata cu Tomas! i venea si pling. Din fericire, peste ce secunde, Tomas o cuprinse in bratele sale si, astfel, uti si uite de vocile plingirete ale burt inte tregime asupra manince. Dar cel mult mai usor 0 2. Asadar, Tereza s-a nascut dintr-o iveala, cu brutalitate, dualitatea de neimpacat a trupului sia sufletului — experient’ umana fundamentala. ,_Cindva, omul asculta cu uimire batiile ritmate ale ciror ecouri rizbeau din adincul pieptului siu si se ine treba ce pot fi. Nu se putea identifica, el insusi, cu ceva ituatie ce scoate la 40 atit de striin si de necunoscut cum ¢ trupul omenesc. Trupul era o cused s se afla ceva ce privea, asculta, se temea, gindea si se minuna: acest acest rest, rezultat dup sciderea trupului, era trupul a incetat si_mai fie un mister: acum stim ci batiile din piept inseamna inima, si nasul nu-i altceva decit capitul unui tub ce risare din trup ca si aduci oxigenul in plimini. far fata nui decit un tablou de bord toate_mecanismele trupului: digestia, vazul, auzul, respiratia, gindirea. De cind a invatat si denumeased toate pirtile trupu- lui, acesta il nelinisteste mai putin pe om, Tot de atunci a inceput sd stie ci sufletul nu-i decit activitatea teriei cenusii a scoartei cerebrale. Dualitatea trupului si a sufletului s-a ascuns in spatele unor termeni stiintifi si astizi nu mai e decit o prejudecata de modi veche, ‘care ne face sa zimbim, Dar, ¢ de-ajuns si iubesti la nebunie sisi auzi chio- raitul_matelor, pentru ca unitatea dintre trup si suflet, aceasta iluzie lirica a erei stiintifice, si se destrame pe loc. 3. Incerca sa se vadé prin trupul «i De aceea zibovea adeseori in fata oglinzii. Si, intrucit se temea si nu fie surprinsi in aceasta postura de mama ei, aceste priviri oglinds aveau caracterul unui viciu secret. ‘u vanitatea 0 atrigea spre oglindi, ci uimirea de asi descoperi propriul eu. Uita cd in fata ochilor sii se afla_tabloul de bord al mecanismelor trupesti. Credea cé-si vede sufletul, ce i se infatisa sub trisiturile chipu- lui ei. Uita c& nasul nui decit capitul unui tub ce conduce aerul in plimini, Vedea in oglind’ expresia fi- deli a firii sale. alSe contempla indelung si, din cind in cind, 0 deranj faptul ca descoperea pe chipul ei trasaturile mamei atunci incepea si se cerceteze cu o indirjire inversunali, striduindu-se, din rasputeri, si steargi, si facd si. dis para fizionomia materna, in asa fel incit pe chipul ei si ‘nu ramina decit ea insisi. Cind reusea, era cuprinsi. de © incintare euforica: sufletul tisnea pe suprafata trupului, asemenea unui echipaj ce se avinta din pintecele unei nave, invadind puntea si cintind cu bratele inaltate spre cer. {in afara faptului e& se asemina cu mama ei din punet de vedere fizic, am uneori impresia ci viata ei nea fost decit 0 prelungire a vietii_mamei sale, asa cum traseul unei bile de biliard nu-i decit 0 prelungire a mis- cirii executate de bratul jucétorului, Unde si cind a Iuat nastere aceasti miscare, ce s-a transformat mai tirziu in viata Terezei? Fara indoiala, in clipa in care bunicul ei, un negus- tor din Praga, a inceput si laude in gura mare frumu- i sale (mama Terezei). Aceasta avea pe-atunci tei sau patru ani si el le spunea tuturor ed seamind cu madona lui Rafael, Pustoaica a retinut acest lucru si, mai tirziu, cind se afla pe bincile liceului, in loc si-] asculte pe profesor, isi punea intrebarea cu ce tablouri se aseamini, La vremea miritisului avea noui_pretendenti, ingenuncheau facind roaté in jurul ei. Statea in mijlocul lor ca o printesa, nestiind pe care si-1 aleaga: primul era mai frumos, al doilea mai spiritual, al treilea mai bogat, al patrulea mai sportiv, al cincilea se trigea dintr-o fami lie mai bund, al saselea ii recita versuri, al saptelea stri- batuse toatd lumea, al optulea cinta la vioard. si al nouilea era cel mai viril. Dar toti, fird deosebire, stateau enunchi, si toti aveau genunchii la fel de basicati, 42 urmi, pe al noudlea, nu pentru cel mai viril, ci pentru ca in timpul ea ii soptea la ureche: ,,Fii atent! i el renunta dinadins la prudenti, drept voitd sil ia repede de barbat, fiinded mu izbu- tise si giseased [a timp un medic care si-i fac raclajul. Asa s-a niscut Tereza. Numeroasa familie se aduna din supra ciruciorului si ‘Tacea. Se gindea la ceilalti ise pireau acum a fi mai buni La ales, in cele ch era, dintre tot actului_amoros, opt_pretendenti decit al nouilea. ; La fel ca fiicei sale, ii_plicea si se priveased in oglinds. Intr-o zi, constati ca e plina de riduri in jurul ochilor. spuse, cu amariciune, ¢& menajul ei era 0 prostie. Intilni un barbat mai putin viril, care avea in spate citeva fraude si dowd divorturi. Detesta amantii cu enunchii plini de basici si avea un chef nebun si inge- nuncheze la rindul ei. Cazu in genunchi in fata escro- sului si isi soful si odrasla, set mai irl birbat devent cel mai tist bithat. Bra atit de trist incit nu-i mai pisa de Spunea peste tot, in gura mare, tot ce gindea, si politia comunista, socati de declaratile lui, ba arestat, Ia condamnat si ka bagat in pusedrie. Scoasd cu forta din locuinta si Tereza a fost dusi la mama ei. 7 Peste putin timp, cel mai trist barat muri in pused: rie, si mama, imbolditi de Tereza si de escrocul i accept si se mute intr-un ordsel de provincie aflat la poalele unui masiv muntos, Tatil vitreg lucra ca func- tionar de birou, iar mama era vinzdtoare intr-un_ magazin. A mai niscut trei copii: apoi. intro zi, uitindu-se din nou in oglinda, a constatat ci imbatrinise si se uri dc pierduse totul. ciuta un vinovat. Toti erau vinovati: vinovat era primul sot, cel viril si neiubit, 43care ‘nui diduse ascultare atunci cind ea fi soptea Ia uureche sa fie atent: vinovat era al doilea sot, mai putin viril, dar iubit, care o tirise departe de Praga, intr-un orisel de provincie, unde se tinea dupa toate fustele si ea nu mai contenea cu gelozia. in fata amindurora se simtea_neputincioasi. Singura fiinti umana care-i par. tinea Scape. ostaticul care putea si pliteasca pentru toti ceilalti, era Tereza. De altfel. nu era exclus ca tocmai ea si fi fost res- Ponsabila de soarta’ mamei sale. Ea, adicd absurda ntilnire a unui spermatozoid al celui mai viril barbat cu un ovul al celei mai frumoase femei. In secunda accea fatidicd. numita Tereza a inceput, de fapt, maratonul ratate a mamei Ti explica in permanenta Terezei ci a fi mama ine totul. Cuvintele ei sunau convingitor, intrucit_exprimau experienta unei femei care pierduse totul din pricina copilului, Tereza asculta si credea ea valoarea supremi a vietit este maternitatea, cd materni fatea_inseamna un mare saerificiu, Dacdmaternitates reprezinta intruchiparea sacrificiului, atunci destinul fiicei intruchipeazd Vinovatia, pe eare nimeni si nimie n-o va putea rascumpara vreodata, Fireste, Tereza nu cunostea episodul noptii in care mama ii soptise la ureche celui mai viril hirbat sa fie atent. Vinovitia pe care o resimtea era neclari, capi. catul originar. Facea totul ca si-l riscumpere. Mama a retras-o din licew cind avea paisprezece ani, si de atunci a lucrat ca picolita, si tot cistigul i-l aducea mamei. Era dispusi, sa faci orice, ca si merite dragostea ei. Se ocupa de gospodirie, avea griji de fratii si surorile sale. isi petrecea toate duminicile dereticind si spilind. Pacat, cici la liceu era cea mai inzestrati din intreaga clasi, Voia si se ridice, tintea mai sus, dar in micutul orasel 44 yovincie nu exista pentru ea nici un mai sus. Spila fete ss in tnpol sta, Tinga endd or asezati intot- deauna o carte, Intorcea filele si pe carte cideau picaturi Bree erie eee eee peters ena prin toati casa doar in furou, uneori fara. sutien, alteor in zilele de vara, chiar goali-pusc’. Tatal vitreg nu se plimba despuiat pind la piele, in schimb, astepta intot- deauna momentul in care Tereza se afla in cada, ca si dea buzna peste ea. Intr-o zi, pentru faptul de a se fi ‘ncuiat in camera de baie, mama i-a ficut o scens cum- i: wCe-s mofturile astea’ " Tie teama co si-ti muste frumusetea?! (Aceasti. situatie demonstreazi, cu claritate, ci ura puternica decit gelozia pe cei era fii mar- Cine te crezi in baie ~ era, pen- un eventual interes tru mama, mai putin acceptabil de sexual al sotului pentru Tereza.) 7 Intr-o zi de iarn’, mama se plimba goala-pused intr-o camer cu lumina aprinsa. Tereza sa repezit si tra jaluzelete ca mama si nu poaté fi vizuti din casa de peste drum. O auzi rizind in spatele ei. In ziua urma- toare, mama primi in vizita citeva prietene. O vecina, 0 colegi din magazinul unde lucra, 0 institutoare din car- tier si ined dowd sau trei femei, care obisnuiau si se su regularitate. Tereza veni si petreaca in com- pans lor cites clipe nso de Tal uneiaditee doam- ne, un baiat de paisprezece ani. Mama profita numaidecit de’ acest pre) pentru 0 povestt cum incercase Tereza i uudoarca in ziua precedents. Ridea, si celelalte ie altorard tn cor. Chol se Unite, tama relat Tereza nu vrea sii se impace cu gindul cd trupul_ ome- nese se pisi si trage pirtu fata. dar mama_insista:7. Mama isi sufli nasul zgomotos, le povesteste oame- nilor, in gura mare, despre viata ei sexual, le arati pro- teza dentard. Se pricepe s-o scoati din gura cu dexte- ritatea uimitoare a unei_miscari a limbii, astfel c& un zimbet mai larg face si-i cada maxilarul superior peste dintii de jos si chipul ei capita, pe loc, o infatisare de-a dreptul infioratoare. Tot comportamentul ei nu-i decit un gest violent, unieul prin care se descotoroseste de tineretea si de fru: musetea sa. La vremea cind cei noua pretendenti in- Menunchiau roata in jurul ei isi pazea cu mare grij huditatea, socotind, de buna seami, e& misura pudorii exprima adevarata valoare a trupului sau. Acum, devenind impudicd, face acest lucru la modul radical, ca si cind ar vrea, prin lipsa de pudoare, si tragi o linie solemna in urma vietii sale trecute si si prociame, strigind in gura Mare, ca tineretea si frumusetea pe care le-a supra- estimat n-au de fapt nici 0 valoare. Am impresia ci Tereza este prelungirea acelui gest prin care mama azvirlea, departe de ea, viata ei de feme- ie frumoasi. _ (Si dacd Tereza are, la rindul ei, atitudini nervoase, daca gesturile ei sunt lipsite de gingisie si gratie, faptul nu trebuie si ne mire: acel gest miret al mamei, violent si autodistructiv, a ramas in Tereza, ¢ insdsi Tereza.) 8. Mama pretinde si i se facd dreptate si vrea ca vino- vatul si fie pedepsit. Insist’ ca fica ei si rimina cu ea in lumea lipsiti de pudoare, in care tineretea si fru- 46 muselea nu inseamna nimic, in care intregul univers nu-i decit un urias lagér de concentrare al unor trupuri ‘ee se aseamini intre ele ca dou picaturi de apd, si ale ciror suflete sunt invizibile. ‘Acum putem intelege mai bine semnificatia viciului secret al Terezei, a indelungatelor si repetatelor sale pri- viri in oglind’. Era o lupté cu mama ei. Era dorinta de a nu fi un trup — precum celelalte trupuri -, ci de a ve- dea pe suprafata chipului ei echipajul sufletului_ tisnind din cala navei, Nu era usor, céci sufletul, trist, timid si timorat, se ascundea in adincul maruntaielor ei, sfiindu- se si se arate. Exact asa s-a intimplat in ziua cind La intilnit pe Tomas pentru intiia oard. Se strecura printre betivii din cu trupul incovoiat sub greutatea halbelor de bere pe care le ducea pe o tavi, si sufletul ei se afla un- li sau in panereas. Si tocmai ‘Tomas. Aceasti chemare era deva in cavitatea abdo in clipa aceea auzi vocea | importants, fiindea venea de la o persoana care nu-i cu- nostea mama, nu-i cunostea nici pe betivit din gurile ca- Tora auzea mereu tot soiul de expresii obscene. Statutul de necunoscut il ridica pe Tomas deasupra celorlalti. Dar mai era si alfceva, ce avea darul sé-1 inalte peste ceilalfi: pe masa lui se afla o carte deschiss. in aceasta circiuma nimeni nu mai deschisese vreodata 0 carte pe masa lui. Pentru Tereza, cartea_ era semnul de recunoas- tere al unei conirerii secrete. Impotriva lumii grosolane care 0 inconjura, nu dispunea, de fapt, decit deo sin- guri arma: cirtile, pe care le imprumuta de la biblioteca municipal; cu predilectie, romane; citise 0 multime ~ in- cepind cu Fielding si sfirsind cu Thomas Mann. Aceste cirti ii ofereau sansa unei evadari imaginare, care 0 smulgea dintr-o viaté ce nu-i aducea nici 0 satisfactie; dar mai avea pentru ea si o alt semnificatie, si anume, de simplu obiect: ii plicea si se plimbe pe strada cu 0 carte Ia subsuoari. Pentru ea aceasti carte avea aceeasi aimportanta pe care 0 avea bastonul elegant pentru un dandy din secolul trecut. Pe scurt, o deosebea de ceilalt. (Comparatia cartii cu bastonul elegant al unui dandy ‘nu € cea mai pottivits. Bastonul era semnul distinctiv al dandy-ului, dar, in acelasi timp, facea din el un personaj modern si la moda. Cartea o deosebea pe Tereza de alte finere, dar facea din ea o fiints de moda veche. Fireste. ra prea tinird ca si-si dea seama ci avea caracteristicile uunei persoane demodate. Adolescentii care misunau prin Dreaima ei, cu tranzistoarele lor asurzitoare, niste prosti. fi seapa faptul ci erau moderni. Asadar, birhatul care tocmai o chemase era un nect- noscut si, deopotrivs, membru al unei confrerii secrete. Hi vorhea cu o voce plicuti, si Tereza isi simtea sufletul {isnind la suprafata, prin toate venele, prin toate vasele we si prin toti porii, spre a se face vizut de ochii se pareau lui. 9. Dupa intoarcerea sa din Elvetia, Tomas cizu_ prada indispozitii apasatoare, provocati de gindul ca in- filnirea lui cu Tereza fusese rezultatul a ase intimplari neverosimile, Dar, oare, un eveniment nue cu atit-mai important si mai incdrcat de semnificatii cu cit depinde de-un numar mai mare de intimpliri Numai intimplarea ne poate apirea ca un mesaj. Tot €e se petrece ca o necesitate, tot ce © de asteptat si se repeté zi de zi mui decit un tucru mut. Numai plarea ne spune ceva. far m ea, asa cum citese tigin cafelei pe fundul cestii, Aparitia lui Tomas in braserie fost pentru Tereza o manifestare a intimplirii absolute, Statea la masi, aplecat asupra unei cirti deschise. Si-a ridicat privirea spre Win coniae, vi rog tim ne straduim si citim in figurile desenate de zatul in clipa aceea se auzea la radio 0 melodie. Tereza se duse spre tejghea si ceari coniacul si, cu acest prilej, invirti butonul aparatului ca si amplifice volumul, Recu- noscuse muzica lui Beethoven. O cunostea de pe vremea cind venise in oriselul lor un cvartet din Praga. Tereza (care, asa cum stim, tintea mai sus”) a fost la concert. Sala era pustie. S-a trezit acolo singurd, in compania farmacistului si a sotiei acestuia. Asadar, se afla pe scena un cvartet_ de muzicieni, iar in sali un trio de auditori, dar muzicienii au fost atit de amabili, incit n-au contramandat concertul si au cintat toati seara, numai pentru ei, ultimele trei cvartete de Beethoven, Dupa aceea, farmacistul i-a invitat pe muzicieni la ci- ni si a rugat-o pe necunoscuta auditoare si vind cu i. De atune, Beethoven a devenit pentru ex inaginea lumi spre care tinjea. jimp ce revenea dinspre tejghea, aducind pe ta coniacul lui Tomas. se striduia sa citeasca in aceasta implare: cum © cu putinta ca tocmai in cind se pregatea sa-i serveascd un coniac acestui_necunoscut care-i placea, si-l audi la radio pe Beethoven? Plind de asemenea vraji e intimplarea, nicidecum ne- cesitatea. Cao dragoste si rimin’ de neuitat, intimpla- rile trebuie si se adui jural ei din prima clipa, ca pasarile, coborind din zbor, pe umerii Sfintului Francise de Assisi. 10. O chema sa-i faci nota de plata. Inchise cartea (acest semn de recunoastere al unei fratii secrete) si ea era dornicd sa afle ce citea. . ; — Puteti s-o treceti in contul camerei? intreba el. . — B iteles, raspunse ea, Ce numar de camera ave fi arata o cheie agatata de capatul unei placute de lemn, pe care era pictati, cu rosu, cifra sase. 49— Ce ciudat, spuse ea. Dumneavoastra sunteti la camera sase! — Si ce-i ciudat in asta? intrebi el, plin de curio- ritate. isi aduse aminte ci pe vremea cind stitea Ia Praga cu parint wainte ca acestia si divorteze, clidirea in care locuiau se afla la numarul sase. fi spuse ins cu totul altceva (iar noi nu putem decit si 0 admirim pen- tru vielenia ei — Dumneavoastra aveti camera cu numirul sase, si ett, la sase, termin programul. — lar eu plec cu trenul de sapte, spuse necunos- cutul. Nu stia ce si-i mai spuna: fi intinse nota ca s-o se- mneze si se duse s-o predea Ia receptie. Cind termind serviciul, steainul nu mai era la masa lui, Si fi inteles, ‘are, mesajul ei? esind din local, se simti tulburata. Peste drum, in ima acestui orisel murdar, se afla un pirculet, 0 ra- iste mohoriti care, pentru ea, fusese intotdeauna 0 oxzi a frumusetii: pajistea cu patru plopi, citeva bincute, 0 salcie plingitoare si citeva tufe de Forsythia. Necunoscutul stitea asezat pe 0 banc’ vopsita in gal- ben, de unde se putea vedea intrarea in braserie. Era aceeasi banca pe care sezuse ea, in ziua precedenti, cu o carte pe genunchi! in clipa accea a inteles (pisarile fimplirilor se adunau pe umerii ei) ci acest barbat ne- cunoscut ii era predestinat. O chem’ si-o invita si ia loe Ting el. (Tereza simtea echipajul sufletului siu nivilind pe puntea trupului.) Peste putin timp il conduse pe necunoscut la gard si, inainte de-a o pirisi, acesta ii intinse o carte de viziti cu numérul lui de telefon: — Dacé intimplitor veniti intr-o zi la Praga... 11. Malt mai mult decit acea carte de viziti, pe care ne- cunoscutul i-a inminat-o in ultimul moment, a insemnat acel impuls al intimplirilor (cartea, Beethoven, numirul sase, banca galbend din parc) care i-a insuflat Terezei curajul sa plece de acasa_ si si-si schimbe destinul. S-ar putea ca aceste citeva intimpliri (de altfel, destul de mo- deste si banale, demne, intr-adevar, de acel ordsel lip de important), s& fi pus in miscare dragostea ei si si fi devenit izvorul de energie din care se va adipa si nu-l va epuiza pina la sfirsitul vietii sale. Viata noastra de zi cu zi e bombardata de intimplari mai exact de int nimente, cdrora se spune coincidente. Coincidenta se produce atunci cind dou’ evenimente neasteptate apar in acelasi timp, si se intilnese: Tomas apare in braserie in momentul in care la radio se aude o muzici de Beethoven, in imensa lor majoritate, aceste evenimente tree absolut neobservate. Daci in braseria amintiti ar fi venit si se aseze la masi, in locul lui Tomas, macelarul din colt, Tereza nu si-ar fi dat seama cd la radio se a zea 0 muzicd de Beethoven (in ciuda faptului ed inti nirea dintre Beethoven si micelar este si ea 0c denta interesanta). Dar dragostea, pe cale si se infiripe, a avut darul sé stimuleze in sufletul ei simtul frumosului si ea nu va_mai_uita niciodati aceasta muzicS. Ori de cite ori ii va fi dat s-o audi, va fi nati. Tot ceea ce se va intimpla in jurul ei in asemenea momente va fi aureolat de strilucirea aces muzici si va fi frumos. La inceputul romanului pe care Tereza ill tinea la subsuoard cind venise pentru intia oard Ia Tomas, Anna il intitneste pe Vronsli in imprejuriri ciudate. Se afi amindoi pe peronul unei giri, unde, tocmai atunci, cineva se arunca ‘naintea trenului. Aceasta compozitie simetric3, in care acelasi_motiv apare la inceput si in final, poate kisa 0 impresie foarte romanesea. Da, sunt de acord, dar numai 51cu conditia ci acest ,romanese* nu semnificd pentru dum- Reavoastra un Iucru ,inventat™, artificial", fara aseminare cu viata", Céci tocmai asa sunt alcituite vielile omenesti. Da, sunt alcatuite intocmai ca o compozitie muzicala Omul, animat de simtul frumosului, transforma eveni- mentul imprevizibil (0 muzicd de Beethoven, moartea cuiva intr-o gard) intr-un motiv ce se inserie si ramine in aleatuirea vietii sale. Revine asupra lui, il repeta. il modifica sil dezvolta, asa cum face compozitorul cu te- ‘ma sonatei sale. Anna ar fi putut si-si puna capat zilelor cu totul altfel. Dar, in momentul disperarii, motivul garii si al mortii, acest motiv de neuitat, asociat cu infiriparea dragostei, o atragea cu frumusetea sa intu- necata. Omul. fara sé-si dea seama, isi compune viata potrivit tegilor frumosului, chiar si in clipele cele mai adinei ale disperarii, Asadar, romanului nu i se poate reprosa faptul ca ¢ fascinat de misterioasele intilniri ale intimplirilor (cum e. de pilda, intilnirea Vronsky-Anna cu peronul si moartea, sau intilnirea Beethoven-Tomas si coniacul). in schimb i se poate reprosa omului, pe bund dreptate, faptul cae orb la aceste intimplari cotidiene, pagubind in felul acesta viata de dimensiunile frumusetii sale. timplarilor care se adunaserd lua o saptamina de concediu si, fara sa-si anunte mama, ured in tren. in timpul calito. riei se ducea mereu la toaleti, si se priveases i implore sufletul si nu pariseasca in aceasta zi hotaritoare a vietii sale. \du-se asa, simti deodata o iritatie in git si se ingrozi. Si-i fie dat si se imbolniveasea tocmai in aceasta zi decisivi a vietii sale? Dar cale de intoarcere nu mai era. ii telefond din in momentul cind ii deschise usa, pintecele ei incepu si emita, ca din senin, niste chioraituri infio- ratoare. Se rusing. Era ca si cind ar fi avut-o in pintece pe mama ei care se hlizea, ca si-i strice intilnirea cu Toma La inceput crezu ci din pricfna acestor sunete dez- gustitoare avea s-0 dea afard, dar el o cuprinse in brate © strinse la pieptul ui. far ea, recunoscatoare pentru faptul ca_nu-i_pasa de chioriiturile i mai mult pasiune, si ochii i se incetosars de lacrimi Nu trecuse nici micar_un minut si faceau dragoste. in toiul actului amoros, Tereza i creases temperatura. Avea febra. Gripa se instalase. Capatul tubului care duce aerul in plimini era rosu si infundat. Apoi_veni pentru a doua oari, eu o valiza grea, in isi indesase toate lucrurile personale, hotariti simu se mai intoarca niciodaté in micul orisel de provincie. 0 inviti si vind la el in seara urmatoare. Isi petrecu noaptea intr-un hotel ieftin: dimineata isi depuse valiza la deporitul de bagaje al garii, dupa care hoinari toata ziua pe strazile Pragai, cu Anna Karenina la subsuoara, Seara suni la usa lui, el fi deschise si ea tinea in mind cartea, cu atita strisnicie, de pared aceasta ar fi fost bi- fetul de intrare in universul lui Tomas. isi dadea seama cA n-avea alt pasaport decit acest bilet amirit. si-i venea sa plinga. Ca si evite plinsul, deveni volubila, vorbea cu voce tare si rides. Dar n-apucase si treacd pragul si, la fel ca ultima oari, Tomas 0 lua in brate si ficura dragoste. lar ea patrunse intr-o ceati in care nu se ve- dea nimic, nu se auzea nimic, decit strigatul ei. 13. Nu era un oftat si nici un geamat nu era — era, tradevar, un strigat. Si strigitul ei era atit de puters cit Tomas isi indeparta capul de fata ei, de parci fost teami ca aceasti voce tipatoare sé nu-i spar impanul, Acest strigat nu era o expresie a senzualitati 33Senzualitatea reprezinté mobilizarea maxima a simturilor: un partener il urméreste cu incordare pe celilalt sii aude cele mai firave sunete pe care le emite. Strigitul Terezei voia tocmai contrariul: s& indbuse simturile spre a te impiedica si vada si sa audi. Cel care striga in adincul ei era idealismul naiv al dragostei sale, care voia si suprime toate contradictiile, s4 suprime dualitatea trupului sia sufletului, si suprime, eventual, existenta timpului Tinea ocl Nu, dar nu se ita cu ei nic fixau pustietatea plafonului, si ea isi risucea, din cind in ind, capul dintr-o parte in alta, cu 0 migcare ind strigitul ei amuti, Tereza adormi lings Tomas, si toatd noaptea il tinu de mini. Asa obisnuia si adoarma, de cind avea opt ani: isi stringea mini intr-alta, inchipuindu-si ci-I tine asa pe barbatul iubit, pe barbatul vietii sale. E lesne de inteles de ce stringea cu atita inversunare mina lui Tomas, in timp ce dormea: se pregitise si se antrenase pentru asta din ani copiliriei. i fata care. in loc sa tinjeascd spre ceva mai sus“, © nevoiti sa serveased here unor betivi si si-si petreaci duminica spalind rufele murdare ale fratilor si surorilor sale, acumuleazi in ea 0 imensi rezerva de vi- talitate, care nu poate fi conceputa de cei ce frecventeaz’ cursurile universitare si case aplecati asupra cirtilor. Tereza citise mai multe carti decit ei, si stia despre viati ‘mai mult decit ei, dar niciodata nu va fi constienta de acest lucru, Ceea ce il deosebeste pe autodidact de cel cu studii facute nu este amploarea cunostintelor, ci velul diferit al vitalitatii cu care s-a avintat Tereza in viata, odata sositi la Praga, era deopotriva vorace si fragili. De parcd s-ar fi asteptat ca, intr-o bund zi, si i se spund: ,Locul tiu nui. ai 54 Antoarce-te de unde ai venit!" Toaté pofta ei de viata atirna de un singur fir: vocea Iui Tomas, care facuse si urce spre indltimi sufletul ascuns cu sfialé in mirun- taiele Terezei Obtinuse un post in laboratordl fotografie al unei re- viste ilustrate, dar nu se multumi cu atit. Voia si fotografieze ea insisi. Prietena lui Tomas, Sabina, ii im- prumuté ea insisi citeva_ monografii_ale unor fotografi celebri, se intilni cu ea intr-o cafenea si se apuci si explice in fata cirtilor deschise ce anume i se pirea teresant in acele fotografii, Tereza o asculta intr-o concentrare muti, rareori intilniti de un profesor pe fetele elevilor sai. Datorité Sabinei a inteles inrudirea fotografied cu pi fe. Reusi, curind, si publice propriile sale fotografii in siptiminalul amintit si, intr-o bund zi, Iaboratorul, aliturindu-se fotografilor profesionisti ai reviste. in seara aceleiasi Sirbitorease’i_avansarea insistentele ei de a-i spune ce s-a intimplat, ii marturisi, abia cind au ajuns acasi, c& era gelos fiinded 0 vizuse dansind cu unul dintre colegit sii — E adevirat ef team facut gelos?! izbueni ea, si repeta aceste cuvinte de zece ori, de parcd i s-ar fi adus, Ta cunostinta ci i se decease premiul Nobel, si ei nu-i venea si creads, Pe urmé, il apuci de mijloc si incepu si danseze cu el prin toata casa, Nu mai era dansul acela monden pe care-1 prezentase, cu putin timp in urma, pe parchetul barului de noapte. Era un fel de dans popular, un sir de topaieli extravagante. isi ridica pe rind picioarele, tot mai sus, execulind cu stingcie niste salturi mari sil tragea pe Tomas dupa ea, prin toati inciperea. 55___ Din pacate, curind dup& aceea deveni si ea geloasi, iar gelozia ei nu era pentru Tomas un premiu Nobel, ci © povari de care nu avea si scape decit cu un an sau doi inainte de a muri 15. Defila goaki-pusca in jurul bazinului multime de alte femei despuiate. Tomas se afla sus, intr-un cos agitat de bolta piscinei acoperite. si urla de zor, poruncindu-le si cinte si si execute genuflexiuni. Cind una dintre femei ficea o miscare gresita, o dobora cu un foc de revolver. Vreau si mai revin 0 data asupra acestui vis: oroarea ‘nu incepea in clipa in care Tomas descarca primul glont. Visul era de la bun inceput inspaimintator. Si mirsilu: iesti_goali-puscd, in rind cu alte femei in pielea goals era pentru Tereza imaginea cea mai elementari a groa- zi. Pe vremea cind locuia la mama ei, i se interzicea si jin camera de baie. Prin asta, mama wea: trupul tau nu se deosebeste de celelalte tru- u dreptul la pudoare: si nici un motiv ca sa ascunzi ceva ce existi sub 0 forma identicd in milioane de alte exemplare, [n universul mamei sale toate trupu- rile erau la fel sii marsdluiau in sir, unul in spatele ce- luilalt. Goliciunea trupului era pentru Tereza, din copi- larie, semnul uniformititii obligatorii a lagarului de concentrare: semnul_umilintei. Dar mai era ined o oroare, si tot Ja inceputul acestui toate femeile trebuiau si cinte! in afara faptului cé uurile lor erau identice, depreciate si reduse la con- ditia de mecanisme sonore fara suflet, mai trebuia, pe deasupra, si se veseleascd, si se bucure! Era bucuria ce- lor fara suflet. Erau fericite ci se descotorosisera de povara sufletului — aceasta iluzie a unicitatii, aceasta tru- fie caraghioasi — se bucurau de perfecta lor aseminare. Tereza cinta in cor cu ele, dar nu se bucura, impreuna cu o 56 fiindcd se temea si nu fie ucisi de aceste femei daci nar fi cintat, Dar ce semnificatie avea faptul c& Tomas le dobora cu focuri de revolver si ele cddeau moarte, una cite una, in bazinul de inot? : Femeile care se bucuré de aseminarea si_nediferen- tierea lor isi sirbitorese, de fapt, viitoarea lor moarte, care va face ca aseminarea lor si fie absoluta. Focul de revolver nu era, deci, pentru ele, nimic altceva de ricita implinire a marsului lor macabru. De aceea dupit fiecare impuscitura si risul lor era plin de v ind cadavrul se_cufunda sub oglinda apei. cintau cu si mai multi insufletire. Si de ce tocmai Tomas era cel care trigea, si de ce voia s-o impuste si pe ea? Pentru ci el eva cel ce o trimisese printre aceste fe- meit Si tocmai asta era ceea ce voia sii transmita lui Tomas acest vis, intrucit Tereza nu stia cum s8 i-0 spu- ni, Venise Ia el, cas scape de universul_mamei, in care toate trupurile erau_egale. Venise la el pentru trupul ei si devina unie si den . Si iat ci, acum, desena si el un semn al egalitstii dintre ea si celelalte: le siruta pe toate la fel, le mingiia la fel si nu facea nici o deosehire, dar absolut nici_una, intre trupul Terezei si alte trupuri. in felul acesta o expediase inapoi in lumea din care credea ci seapase. O expediase. ca si mirsiluiased, goali-pusci, alituri de alte femei in pielea soala. 16. Avea, cu alternanté, trei seri de vise: primul, in care isi faceau de cap niste pisici, ti aducea aminte de toate suferintele vietii; al doilea ii dezvalu nenumarate variante, imaginile executiei sale: al treilea ii vorbea despre viata ei de apoi, unde umilinta devenise o stare Permanenti. 37in aceste vise nu era nimic de descifrat. Acuzi pe care aceste vise i le adresau lui Tomas erau atit de clare, incit nu-i rminea nimic-m tacd_mile si, cu capul plecat, si mingiie mina Terez fn afara faptului cé erau atit de elocvente, aceste erau frumoase. E un aspect care i-a scipat lui Freud a sa teorie a viselor. Visul nu e doar o comunicare (eventual 0 comunicare e, totodata, 0 activitate esteticé, un joc al imaginatiei, iar acest joc este, el i susi, 0 valoare. Visul reprezinti dovada ci a-ti ima, visa despre ceva ce nu s-a intimplat, cons! tre cele mai profunde nevoi ale omului. Aici ridicina perfidi a primejdiei ce se ascunde in adincul_visului Daci visul n-ar fi frumos, ar putea fi repede Tereza revenea_mereu la visele ei, le repeta in gind fransformindu-le in legende, lar Tomas traia sub vraja hipnoticd a sfisietoarei frumuseti a viselor ei. — Tereza, Tereza, unde mi te pierzi, scumpa mea? Unde vrei si ajungi? Visele tale, sears de seari, numai despre moarte, mi fac si cred ci vrei, intradevir, si dispari... ii spuse el, intr-o zi, cind stiteau fata in fata lao masi, intr-o cafenea. Era ziua in amiaza mare, ra- fiunea si vointa erau, din nou, la putere. O picaturad de vin rosu se prelingea, incet, pe sticla paharului si Tereza spunea: © vina, dragi Tomas. inteleg totul. Stiu ca infidelit Se uita la el cu drag, dar se temea de venirea noplii. se temea de visele sale. Viala ei era tiiati in doud. Noaptea si ziua isi disputau puterea asupra ci, 17. Cel ce tinde si urce mereu mai sus", trebuie si se astepte ca, intr-o bund zi, si-t cuprind’ ameteala, Ce in- seamna ameteala? Teama de a cidea? Dar cum se face 58 4 ne cuprinde ameteala chiar si atunci cind ne aflim pe © belvedere previzutd cu 0 balustrad’ solids? Ameteala e altceva decit teama de a cidea. E vocea golului de sub noi, care ne atrage, ne ispiteste, trezind in noi dorinta cdderii, cireia ne impotrivim apoi cu team’. Defilarea femeilor goale in jurul bazinului, cadavrele din carul mortuar, care se bucurau ci Tereza era moarta ca si ele, erau acel inspiimintator ,.in jos" din care evadase 0 dat, dar care continua s-o atrags in taina. Aceasta era ameteala ei: auzea o chemare foarte caldi (aproape_vesela) care o indemna si renunte la destinul si la sufletul ei, Era un apel la solidaritate cu cei fara suflet si, in momentele de slibiciune, ii venea si ras pundi, si dea ascultare acestui apel, si si se intoarci inapoi la mama ei. Ti venea si recheme echipajul sufle- tului de pe puntea trupului: si coboare, si se aseze prin- tre prietenele mamei si si rida cind una dintre ele va_sl bozi un pirt zgomotos, sa defileze cu ele, goale-pusci. jurul bazinului. sisi cinte. 18. E adevarat 3, inainte de a-si pirisi familia, Tereza se lupta mereu cu mama ei, dar si nu uitim cd, in ace- Iasi timp, nutrea pentru ea o dragoste bolnivicioas’. Ar fi fost in stare si faci orice pentru ea daci i-ar fi cerut acest lucru cu vocea duioasi a dragostei. Numai datorita faptului ci n-a auzit niciodats aceasta voce a izbutit iseasci in ea acea forts de a pleca de acast Cind mama a inteles cA agresivitatea ei nu mai avea (© putere asupra fiicei, a inceput si-i scrie la Praga scrisori lacrimogene. Se plingea de sotul ei, de patronul ei, de copiii ei. sici spunea Terezei ca ea nt apropiat’ pe care o mai avea pe lumea vocea dragostei, mat- erne, Ia care rivnise cu nostalgie douizeci de ani, si o cuprinse deodati dorinta si se intoarcé la ea, Dorinta ei era singura asta, Tereza crezu c& aude in sfirsit 39devenea cu atit mai mare, cu cit mai slab se simtea. Infidelitatile lui Tomas ii dezvaluirs curind neputinta ei iar acest sentiment al neputintei didea nastere acelui vertij, acelei imense dorinte de a cidea. © data, mama telefonat. Zicea cd a facut un cancer. Ci mai avea de trait doar citeva luni. Vestea aceasta avu darul si. transforme nuit de infidelititile lui Tomas, in revolt, si incepu si- si faci reprosuri tridase mama pentru un. birbat care n-o iubea. Acum, era dispusi pe care i le pricinuise mama ei leaga. in fond, erau ar ei, prici aceeasi situatie: mama iubea sotul. asa cum il iuhea Tereza pe Tomas, iar infidelitatile tatalui vitreg 0 ficeau pe mama ei si sufere, asa cum suferea Tereza pentru infidelititile lui Tomas. Daci_ mama era riuticioasi cu Tere: . asta se intimpla simtea atit de nefericiti, Tomas despre boala mam spuse ci-si ia 0 séptamina de concediu ca si meargi s-o vada, Vocea ei trada 0 incapatinare inversunata. Presimtind pared, in adincul sufletulai su. ei firul care o atrigea pe Tereza spre mama ei era vertijul, Tomas se impotrivi acestei calatorii. Telefond la spitalul din micutul ordsel, si lua legatura cu fisierul. in Cehia, evidenta dosarelor cu privire la examenele oncologice € foarte temeinicd si nu-i fu grew sa afle ci mama Terezei nu fusese de vreun simptom canceros, ba, mai mult, de mai bine de un an nu mai fusese exa- minata de nici un medic. Tereza ii didu ascultare si nu se duse si-si ma. Dar, in aceeasi zi, cizu in plini strada Mersul ei deveni nesigur si se lovea de ceva sau, jectul pe care-I tinea in mina. cerca acea insurmontabili dorinti de a cidea. intr-o permanenta stare de ameteals. vada ma- zdreli aproape in fiecare cel mai bun caz, Cel care cade, spune: ‘Tomas o ridica. Si, cu rabdare, 19. wAs vrea si fac dragoste cu tine in atelierul meu, ca pe © scena de teatru in fata unor spectatori cdrora’nu it si se apropie de noi, dar nici si ne scape din priviri n-ar putes Cu trecerea timpului, aceasta imagine isi pierdea din initial, si incepea s-o tulbure, iteva ori, in toiul actujui amoros, ii sopt la ureche, evocind aceasta situatie. isi spunea, in sinea ei, c& exist 0 modalitate de a scdipa de condamnarea pe care o citea in infidelititile s-o ia cu el! Si meargi impreund la amantele I Aceasti intorsitura ar putea face ca trupul iar unicul si primul dintre toate, Trupul ei ar Tomas un alter ego, aghiotantul si asistentul lui. Se stringeau, lipiti unul de altul, si ea ii, murmura la ureche: .Bu le voi dezbraca, eu le voi biga in cada si ti le voi aduce gata imbaiate..."" Isi dorea sa se transforme amindoi in fiinte hermafrodite, si trupurile altor femei si deviné pentru ei o juedrie comuni. si devin’ serveasei de alter ego in viata sa_poligamat Tomas refuza s-o inteleagi, dar ea nu se putea debarasa de aceast incerci o apropiere de Sabina. Propuse si-i faci niste fotoportrete. Sabina o invits in atelierul ei si Tereza descoper sfirsit, spatioasa incdpere in mijlocul cireia trona un van mare si lat, in forma patrata, aducind cu o estrada. Mai mare rusinea cA n-ai fost pind acum niciodata la mine, ii spuse Sabina, in timp ce-i arita tablourile insirate de-a lungul peretelui. 61in cele din urma, scoase dintr-un ungher o pinzi veche, pictata de ea inci in anii studentiei, Infitisa un santier cu furnale inalte in constructie. O lucrare de pe vremea cind Institutul de arte plastice impunea cel mai lism (arta nerealista era considerata la vremea mai riguroas decit profesorii. Cu maniera sa de a picta in anii aceia, tri- situra penelului era imperceptibilé si, astfel, pinzele sale se aseminau cu niste fotografii in cul — Tabloul Asta lam stricat, Mi s.a vopseaua rosie. La inceput am fost nefericita, pe urma ins, pata asta a inceput si-mi placa, fiinded aducea cu © fisura, iar santierul pare’ n-ar fi fost un santier ade- varat, ciun vechi decor de teatru coscov santierul era pictat doar asa, ca si insele od uite asa, am inceput si mi distrez cu fisura asta, s-0 largese si si-mi imaginez cam ce s-ar putea vedea in spatele ei. ae am pictat primul meu ciclu de tablouri, pe care am intitulat ,Decoruri. Fireste, nnimeni nu trebuia sa le vada. Altfel mar fi dat afard din scoala. In fata, era intotdeauna o lume perfect realista, iar in spate, adiea in spatele pinzei desirate a decorului de teatru, se vedea altceva, ceva enigmatic sau abstract. Amuti o clipa, apoi se grabi si adaug. — In fati era minciuna inteligibila, iar in spate adevarul neinteligibi Tereza o asculta din nou cu acea incredibili concen- trare pe care, rareori, 0 poate surprinde un profesor pe chipul unui student, si constata ci toate tablourile Sabinei, dinainte si de acum, vorbeau, de fapt, despre uunul si acelasi lucru, ¢& toate sugerau intilnirea simul- tani a dows teme, a doud lumi, ci aduceau cu niste fotografi néscute dintr-o dubla expunere. Un peisaj, in spatele ciruia se intrezireste o lampa de cépitii aprinsi. relins pe el e © mini, ce rupe din spate pinza, 0 idilied natura moarta cu mere, cu nuci si cu un pom de Criciun iluminat. Deodatd 0 cuprinse un sentiment de admiratie pentru Sabina si, intrucit comportamentul artistei era foarte aceasti admiratie nu era-insotits de team’ sau de neincredere, transformindu-se, incet-incet, in simpati Uitase aproape cA venise aici si faci niste fotogral si Sabina trebui si-i aminteased acest lucru. Desprin- zindu-si_privirea de pe tablouri, Tereza revizu divanul cao estrada. si, pe aceasta noptier’, era asezat un soclu avind’ forma unui cap omenese aidoma acelor calapoade folosite de coafori spre a-si expune perucile. La Sabina, falsul cap nu purta peruci, ci o palarie melon. — Aceasti gambetd, spuse mas de la bunicul meu. ‘Asemenea palirii, negre, rotunde si tari, Tereza nu vizuse decit in filme. Nelipsita palirie a tui Charlie Chaplin. Lui gambeta de pe calapod, o cerceti indelung, apoi, zimbind la rindul ei, spuse: — Vrei s8 te fotografiez cu ea pe cap? in loc de réspuns, Sabina izbucni intr-un hohot de ris nestaviit. Tereza lis gambeta pe masé si, Iuind apa- ratul, incepu si fotografieze de zor. Trecuse aproape 0 ord cind, deodatd, o intrel — Ceri zice sa te fotografiez in pielea goala? — In pielea goals?! se mira Sabina, — Da, spuse Tereza, repetind cu bravuré propunerea sa. — Pentru asta, trebuie mai intii si bem ceva, relua Sabina, si se duse si desfunde o sticla de vin. Pe Tereza 0 incerca un fel de slibiciune trupeascs. ‘Ticea mile, in timp ce Sabina, cu paharul de vin in ‘a zimbind, mi-a rie 63.mini, batea incdperea in lung sien lat, si vorbea despre bunicul ei care fusese primar intr-un mic orisel de Provincie: nut vizuse niciodaté, tot ce rimisese de pe urma lui era aceasté pilirie melon si 0 fotograt care se vedeau insirate una Ting alta pe o tribuns imponderabila, niste notabilititi provi una. dintre aceste notabilititi era bunicul Sat nu se deslusea prea bine ce faceau pe tribuna aceea, participay, poate, la desfasurarea unei serbari, sau la dezvelirea unui mont- ment pentru cinstirea altei_notabilit palarie melon Ia ceremoniile solemne. Sabina vorbi indelung despre pi i. care purta 0 ria melon si despre in camera de baie. pe ea, Tereza apucd aparatul de fotografiat si-l duse la ochi, in clipa aceea, Sabina isi desficu halatul. 22. vea drept v si-si ascunda fata inaintea Sabinei ii trebui un timp pin se hotiti si-si scoata halatul. Situat care se trezise era, totusi dificil decit isi inchipuise. Dupa ce poz’ citeva minute, se apropie de Tereza sii spuse: -— Acum 0 sa te fotogratiez eu pe Cuvintele dezbraca-te" le auzise Sabina de multe ori din gura lui Tomas, si au rimas intipirite in mintea ei. Era, asadar. porunca lui Tomas pe care amanta i-o adre- sa acum sotiei sale, in felul acesta, cele dow’ femei erau legate intre ele de aceeasi frazi magic’. Era un procedeu folosit de el pentru a face si fisneasca, pe neasteptate, dintr-o conversatie inofensivi, 0 situatie eroticé: nu cu mingiieri, cu atingeri usoare. cu miguliri sau cu rugi- cu 0 porunca rostité, ca din senin, cu 0 voce ine. Dezbrac-te! fizicd; niciodata, in asemenea momente, nu se atingea de femeia cireia i se adresa. Chiar si Terezei, adeseori, pe acelasi ton: ,,Dezbraca-te! Si indiferent daci spunea asta cu o voce caldi sau if soapta, era un ordin, si ea se simtea intotdeauna excitats de faptul ci-i didea ascultare. Auzise, cu clipa in urmé, aceleasi cuvinte si pofta ei de a i se supune era, poate, si mai mare, cici a da ascultare unui strain e 0 nebunie neobism cazul de fata o nebunie cu atit mai frumoasi, cu cit or- dinul nu era rostit de un barbat, ci de o femeie. Sabina ii lua aparatul din mina si Tereza se dezbra- ci. Stitea in fata Sabinei goala-pused si dezarmati, Literalmente dezarmata, cici era lipsiti de aparatul de care se folosise ca si-si ascundi fata, si-l tinea atintit asupra Sabinei cao armi. Cizuse acum prad’ bunului plac al amantei lui Tomas, Aceasti frumoasd supunere avea darul s-o ameteascd. Lsi dorea ca aceste secunde, cind stitea despuiata Cred ci Sal situatii, in care o avea inaintea ei pe sotia amantului iudat de docila si sfielnica. Apasa de doua sau de ii parc de aceasta ei, trei ori pe declansator, apoi, speri vrajé si_vrind s-o risipeased cit mai repede, izbucni in hohote de tis. Tereza incepu si ea si rida, si cele dows femei se imbricara. 23. Toate crimele anterioare ale imperiului rus s-au_pe- trecut la adapostul unei umbre discrete. Deportarea unei jumatiti de milion de lituanieni, asasinarea sutelor de mii de polonezi, lichidarea tatarilor din Crimeca, toate acestea au rimas in memorie, fird probe fotografice, cu alte cuvinte, ca un fucru nedemonstrabil ce va fi decla- rat, devreme sau mai tirziu, drept o mistificare. 65,Invazia Cehoslovaciei in 1968 a fost, dimpotriva, fotogra- fiati, filmata, iar documentele au fost depuse in arhivele din intreaga lume, Fotografii si cameramanii cel dat seama de ocazia ce li se oferea, de a face si lucru care se mai putea face, de 2 pastra, pentru viitorul indeprtat, imaginea actului de violenté. Sapte zile in sir sia petrecut Tereza pe strizile orasului, fotografiindu pe soldatii si ofiterii rusi in tot felul de_situatii com- promitatoare. Rusii nu stiau ce si faci. Erau luati pe nepregitite Fuseserd instruiti, cu precizie, ce atitudine trebuiau si adopte in cazul in care s-ar fi tras asupra lor focuri sau ar fi fost atacati cu proiectile, dar nimeni ddicase cum anume trebuiau si reactioneze atunci cind cineva ar indrepta spre ei obiectivul aparatului de fotografiat. Tereza a facut numeroase fotografii, consumind sute de filme. A distribuit aproape jumitate din ele, ca nega- tive nedevelopate, jurnalistilor straini (frontierele conti- nuau si fie deschise, jurnalistii se repezeau din straina- tate pentru un simplu dus-intors, si accepta recunostinté, orice document). Multe dintre fotograt au aparut in publicatiile cele mai diferite ale strainitat Se vedeau pe ele tancuri, pumni amenintatori, imobile deteriorate, morti acoperiti cu un steag tricolor insig- nifiant, tineri pe motociclete, gonind cu toati viteza in preajma carelor blindate si agitind drapele in culorile nationale, prinse la capatul unor bete lungi, si fete foarte tinere, cu niste fuste mini incredibil de scurte, provocindu-i pe nefericiti soldati rusi, infometati sexual, si sarutindu-se, sub privirile acestora, cu niste trecdtori necunoscuti. Invazia rusi - s-0 mai spunem o dati — n-a fost doar o tragedie, ci, totodata, 0 sirbitoare a urii, @ cirei ciudati euforie n-o va intelege nimeni, niciodata. 66 24, Adusese in Elvetia vreo cincizeci de fotografi, deve- lopate de ea insisi cu toati grija si cu toaté arta de care dispunea. S-a dus si le ofere unei reviste ilustrate de mare tiraj. Redactorul-sef 0 primi cu amabilitate (toti cehii purtau atunei, in jurul capului, aureola nenorocirii care avea darul sii induioseze pe bunii elvetieni), 0 pofti si ia loc intr-un fotoliu, examind cu atentie foto- grafiile, avu pentru ele cuvinte de laud’, ca in cele di explice c& n-aveau nici o sansi de a fi publi ciuda faptului ci sunt atit de frumoase!"), intrucit evenimentul era, de acum, prea indepartat. — Dar la Praga nimic nu s-a terminat! riposté Te- \dignare, straduindu-se si-i explice, intr-o ger- i, cd, in_ciuda tuturor impedimentelor, in fara ei ocupata iau fiinta tocmai acum, in numeroase intreprinderi, consilii muncitoresti, c& studentii se aflé in revi pentru a protesta impotriva ocupatiei, si intreaga taré continua si trdiascd in legea ei. Acesta e, intr-a- devir, un fenomen incredibil! Si'nimeni nu se mai in- tereseazi de Redactorul-sef avu un sentiment de usurare in clipa in care o femeie energicd isi ficu aparitia in incapere, intrerupind astfel discutia lor. fi intinse un dosar si spuse: i-am adus reportajul despre plaja nudistilor. Redactorul-sef era un om delicat si se temea ca nu. cumya aceasti tiniré cehi, care fotografiase tancuri, si socoteasci frivoli imaginea unor oameni lafaindu-se pe plaja in pielea goala. De aceea, impinse dosarul cit mai departe spre marginea biroului, si se grabi si-ispund nou-venit — iti prezint 0 colegs din Praga. Mi-a adus niste fotografi superbe. Femeia ii strinse mina Terezei lus fotografiile. 67— intre timp, uitativé dumneavoastri la ale mele! Tereza se apleci asupra dosarului, si scoase din el fotografiile cu pricina, Usor iritat, redactorul-sef se adresi Terezei, si cun tele lui sunard aproape ca 0 scuzi: — Sunt exact contrariul ima; dumneavoastr’. — Da’ de unde, replicé Tereza! sunt unul si acelasi lucru. lor fotografiate de imeni nua inteles semnificatia acestor cuvinte si, vi si mie mi-e destul de grew si-mi_ exp ia s4 spund Tereza comparind o plaja de nudisti cu invazia rusi. Cerceti imaginile cu atentie si se opri, indelung, asupra uneia dintre ele, care infatisa o fa de patru persoane aleatuind un cere: mama, goals-puss viauta din fata, stitea aplecata spre copii ei, si titele atirnau in jos, asa cum atirna titele caprei sau ale vaci, iar, din spate. aplecat in aceeasi pozitie, se vedea sotul, ale cérui boase aduceau cu niste ugere miniaturale. — Nu va plac? intrebs, cu oarecare sfiai, redactorul-sef. — Mai curind o socheazé subiectul, interveni foto- frafa. Se vede pe chipul dumneavoastri c& nu v-ati duce pe o plajé de nudisti, nici in ruptul capului. — Asa e, Categorie nu, 0 asiguré Tereza. — Niste trupuri goale. cu asta? E un lucru se gribi si adauge normal! Tot ce-i normal e frumo: fotografa, cu o amal Tereza isi aduse aminte de mama ei care se plimba prin casi in pielea goals. Auzea si acum risul acela care © insotea in timp ce se repezea si tragi storurile, pentru ca mama ei si nu fie vizuta, de afard, goali-pusc’. 25. Fotografa o invita pe Tereza la 0 cafea intr-un bistrou, — Fotografiile dumneavoastra sunt foarte interesante. Am remarcat ci aveti un fantastic simt al trupului 68 feminin. Stiti Ia ce mi gindese! La fetele acelea tinere, in pozitii provocatoare. Va referiti la cuplurile care se sdruti in fata tan- fi o striluciti fotografi dg modi. Bine- fnteles, pentru asta ar trebui mai intii si luati legitura cu un model. De preferinta cu o tindra incepatoare, care vrea si se afirme intocmai ca dumneavoastri. Pe urmi ati putea face citeva poze spre a le prezenta unei age Fireste, va trebui si aveti putina rabdare, pind veti reusi si va lansati, Intre timp as putea si fac ceva pentru dumneavoastra: si va prezint redactorului care conduce rubrica Gridina Voastré. S-ar putea si aibé nevoie de fotografii cu cactusi, trandafiri, si alte chestii din astea. — Va multumese foarte mult, spuse Tereza cu sin- ceritate, dindu-si seama ci femeia din fata ei era pliné de bunivointé. Pe urmi, isi zise in sinea ei: de ce si fotografie, cactusi? Si, deodata, se simti cuprinsa de dezgust, la indul c& ar trebui si reinceapa ceea ce faeuse cindva ta Praga: si se bat pentru un post, pentru carierd, pentru fiecare fotografie publicati. Nu fusese niciodaté animata de vreo ambitie vanitoasa. Tot ce voia era si scape din Jumea mamei sale. Da. acum vedea totul cit se poate de limpede: a fotografiat cu mult zel, dar acest zel putea sal consacre oricirei alte activititi, cici fotografiatul n-a fost pentru ea decit un mijloc de ,a se ridica” si de a trai in preajma lui Tomas. — Stiti, incepu ea, sotul meu e medic si poate si ma intreting. N-am nevoie si fac fotografi — Nu inteleg cum puteti renunta la fotografiat, de vreme ce ati facut fotografii atit de frumoase! ii replica fotografa. Dar fotografiile din zilele invaziei au insemnat cu totul altceva, Nu le-a ficut pentru Tomas. Le-a ficut din pasiune. Dar nu din pasiunea de a fotografia, ci din 69nu se va repeta. De altfel. fotografiile pe care le ficuse din pasiune nu le mai voia nimeni, fiinded nu mai erau actuale, Numai cactusul era vesnic actual. lar cactusii n-o interesau, — Sunteti foarte driguts cu. mine, relud ea. fer s& rimin acasi, N-am nevoie si muncesc. — Si ati fi satistacuta stind acasa? intreba fotografa. — Mai curind decit si fotografiez cactusi, raspunse Tereza. — Chiar daci fotografiati cactusi, asta e viata dum- neavoastri. S& traiti numai de dragul sotului, asta nu e viata dumneavoastri, spuse fotografa. Tereza se simti deodati agasati. — Viata mea e sotul meu, nu cactusii, spuse cu 0 voce iritata. — Vreti si spuneti ci sunteti o femeie feri posta fotografa, ta fel de iritata. — Bineinteles ci sunt fer aceeasi voce iritata). — Asta poate s-0 spun numai o femeie foarte... incepu fotografa, dar preferd si nu-si rosteasca gindul pind ta capit. — Vreli si spuneti: foarte mirginiti, se grabi Tereza 5-0 completeze. Fotografa se stapini si spuse: — Nu mirginiti. Anacronicd. — Aveti dreptate, incuviints Tereza, ingindurata. E exact ce spune despre mine sotul meu. ar pre: . afirma Tereza (cu 26. Dar Tomas isi petrecea zile intregi la spital si ea stitea acasi singuré. Noroc cd-l avea pe Karenin, si iesea cu el si facd niste plimbari indelungate! Cind revenea, se aseza in fata unui manual de limba german’ sau francezi. Dar era prost dispusé si nu izbutea si se con- 70 centreze. Adeseori se gindea Ia discursul rostit de Dubéek la posturile de radio, dupa intoarcerea sa de la Moscova. Nu-si mai amintea nimic din spusele lui, dar ii mai risuna si acum in ureche vocea aceea tremuritoare. Se indea la soarta lui: niste soldati striini Lau arestat jn propria sa tard, pe el, seful unui stat suveran, lau ridicat, Lau tinut sechestrat timp de patru zile, undeva in muntii Ucrainei, Iau facut si inteleagi ci va fi i puscat, asa cum fusese impuscat, cu doisprezece ani ‘urmd, precursorul siu__maghiar, Imre Nagy. apoi Lau transferat la Moscova, i s-a poruncit si se imbaieze, si se barbiereascd, si se imbrace, si-si pun’ cravata, Lau anuntat ci nu mai era destinatplutonului de executis c& trebuia si se considere in continuare seful statului, Tau asezat la 0 masa faté in fata cu Brejnev si Lau constrins si negocieze. S-a intors acasi umilit, si se adresa unui popor umilit, Era umilit in asemenea hal incit abia mai put si vorbeasca. Tereza nu va uita niciodat acele pauze it grozitoare pe care le ficea in frazelor. Era la capatul puterilor? Bolnay? Fusese drogat? Sau la mijloc nu era decit disperarea? Dacd nu va ramine nimic de pe urma lui Dubéek, vor imine, totusi, taceri infioritoare in timpul cérora sufletul in fata unui popor intreg, ce statea ratele de radio. In aceste ticeri se regisea toati oroarea care se abatuse peste tari. Era in a saptea zi a invaz in redactia unui ziar care, in acele zile, devenise purti- torul de cuvint al rezistentei, In clipele acelea, toti cei de fata, care! ascultauy, il detestau pe Dubéek. Ti luau in nume de rau compromisul la care consimtise, se simteau i de umilintele lui, iar slabiciunea lui avea darul Sici jigneasci, ‘Acum, la Ziirich, gindindu-se la acele clipe, n-o mai incerca nici_un sentiment de dispret fata de Dubéek. ascultase acest discurs 1ful slébiciune nu mai suna ca un verdict. Suntem intotdeauna slabi atunci cind ne confruntim cu o forti superioar’, chiar daci avem un trup de atlet, ca Alexander Dubéek. Aceasta slabiciune ce i se parea la vremeg_aceea insuportabili, respingitoare, si care 0 izgo- nise din fara ei, incepu deodati s-o atragi. Tsi didea seama ci apartinea categoriei celor slabi, ci ficea parte din tabira celor slabi, ci era dintr-o tari a celor slabi, si trebuia sé le fie credincioasd, tocmai pentru faptul ca erau slabi, si se cizneau si-si tragi sufletul la mijlocul frazelor. Era atrasi de aceasté slabiciune ca de un vert atrasi_ fiindea ea insisi se simtea slabs, cepura din nou sii tremure. Tomas observa acest lucru facu_acel gest, pentru ea atit de familiar: miinile in miinile lui, vrind si le calmeze cu presiunea degetelor le. dar ea se smulse din st — Ceci cu tine? — Nimie. Ce vrei sé fac pentru tine? — Vreau sa fii batrin, Cu zece ani mai batrin. Cu douizeci... Prin asta voia sd spun: vreau si fii slab, fel de slab ca mine, fii ta 27. Karenin n-a vazut Elvetia. Karenin detesta scl se desfisoard . Timpul ciinelui nu linie dreapta, cursul tui nu e 0 miscare inainte, de fa un lucru la altul. irculara, Ia fel ca timpul acelor i ceasornic. Cici acele nu merg nici ele nebuneste te, ci fac zi de zi roata in jurul cadranului, potrivi aceleiasi traiectorii. La Praga, era de ajuns ca stapinii si cumpere un fotoliu nou sau si mute un vas de flori de la tocul tui, ca si-l facd pe Karenin si-simanifeste indignarea. Sensul timpului siu era perturbat. E cea ce EI desctie 0 miscare 2 s-ar intimpla si cu acele ceasornicului, dacé li s-ar schimba mereu cifrele de pe cadran. Cu toate acestea, Karenin reusi curind si restabi- leased, in apartamentul din Ziirich, vechea folosire a timpului si a vechilor obisnuinte. Dimineata, intocmai ca la Praga, sirea in patul lor, pentru a intimpina ziua preuna. apoio insotea pe Tereza ta primele cumpiraturi ‘matinale si, tot ca la Praga, isi revendiea plimbarea coti- dian’. i Karenin era orologiul vietii lor. in momentele de dis- perare, Tereza isi spunea in sinea ei ci trebuie si reziste din pricina ciinelui, pentru ci el era mult mai slab decit ea, poate chiar mai slab decit Dubéek si decit patria ei abandonata. Se intorceau de la plimbare si tocmai atunci se auzi ahirniitul telefonului. Ridicd receptorul si intrebi cine € la aparat. Era o voce de femeie care vorhea nemteste si-l cerea pe Tomas. Vocea deveni nerabdatoare. si Terezei i se paru ca se desprinde din ea o nota de dispret. Cind spu- se ci Tomas nu-i acasé si nu stie cind se intoarce, fe- meia de la celalalt capat al firului izbueni in hohote de ris, dupa care isi receptorul in ured, fari si mai rosteased un cuvint de politete. Tereza stia ci nu trebuia si dea important acestui fapt. Putea si fie o infirmiera de la spital, 0 bolnava, 0 secretara, indiferent cine. Cu toate acestea, era tulburata simu izbutea si se concentreze, Atunci si-a dat seama ca pierduse si putinul acela de putere pe care-l mai avu- sese cindva la Praga, si era absolut incapabila si. suporte acest incident lipsit de orice semnificatie. Cel ce traieste printre stréini se mised intr-un spatiu . deasupra pamintului, fairs acea plasa de protectic pe care i-o intinde oriirei finte umane prieteni face lesne inteles in limba pe care 0 cunoaste din copi- larie, La Praga, Tereza depindea de Tomas, dar numai cu 3i, depindea de el cu totul. Dac& ar piri s-ar intimpla cu ea aici? Trebuia si triiascé toati terorizaté de ideea ci-l va pierde? isi spuse ci intilnirea lor s-a intemeiat, de la bun inceput, pe o eroare. Anna Karenina, pe care 0 stringea la subsuoard in ziua cu pri- cina, a fost o falsi carte de identitate, de care s-a folosit pentru al picali pe Tomas. Si-au faurit unul altuia un infern, ida faptului cd se iubeau. Se iubeau cu ade- virat si asta era dovada ci eroarea nu silisluia in ei, comportamentul lor sau in simtimintele lor labile, ci incompatibilitatea lor, fiinded el era tare si ea slaba. era ca Dubéek, care ficea 0 pauzi de o jumatate de mi- nut in mijlocul unei fraze, ea era ca patria ei, care se bilbiia, ahia tragindu-si sufletul. simu putea si vor- beasca. Dar tocmai cel slab trebuie si atunci cind cel tare © prea stat slab. Asa gindea ea si, lipindu-si fata de caput paros al lui Karenin, spuse: iata tare sisi plece ca sil poata rani pe cel Nu te supara, Karenin, dar va trebui si te mai muti o dati. 28. Sedea inghesuiti intr-un colt al compartimentului cu valiza grea asezaté in raft deasupra capului, cu Karenin ghemuit la picioarele ei. Se gindea la bucitarul localului unde fusese angajati pe vremea cind locuia la mama ei Acesta nu scipa nici o ocazie de a-i da o palma peste fund, si, nu o data, i-a propus de fati cu toats lumea si se culce cu el. Era ciudat 3 tocmai la el se gindea. Bucatarul intruchipa pentru ea tot ceea ce o dezgusta. Acum insi, n-avea in minte decit un singur gind: si-1 regiseascd si si-i spuna: .Spuneai ci vrei si te culei cu mine. Jati-ma, aici sunt! m4 Avea chef si facd ceva care si-i taie calea de in- toarcere. Avea chef si distrugi cu brutalitate tot trecutul ultimilor sapte ani. Acesta era vertijul. Dorinta ame- i de a cadea. ‘Am mai putea numi vertijul ,betia ddim seama de slabiciunea noastra si nu vrem sii opu- nem rezistents, ci, dimpotrivi, si ne predim. Ne imbatim de propria sta fim si mai slabi, si cédem in plind. stra ile tuturor, vrem s& fim pe jos si chiar mai jos decit jos. Ciuta. si se convinga si nu mai revina la Praga si si renunte la profesia de fotograf. Se va intoarce in mi- cutul orasel de unde o smulsese, cindva, glasul lui Tomas. Dar, odat’ ajunsi ta Praga, se vizu nevoita si-si mai petreaci un timp acolo, ca si pun’ la punct niste treburi practice. Drept care isi amind plecarea. Se scurseré asa cinci zile, la capitul cirora Tomas facu aparitia acasi. pe neasteptate. Karenin nu mai contenea si sard pe el scutindu-i astfel pe amindoi, pret de citeva minute indelungate, de nevoia de a-si vorbi. Se simteau de parci ar fi stat fata in fata in mijlo- cul unei cimpii inzipezite si tremurau de frig. — Ai ajuns cu bine? Totul e in regula? intreba el. — Da, rispunse ea. i fost Ia redactie? — Am telefonat. sub pri ic. Asteptam, = Ce Nui raspunse. Nu putea si-i spuna ca-l astepla pe el.29. $5 ne intoarcem un pic la acea clips pe care o cu- noastem deja. Tomas era disperat si-l durea stomacul. A adormit foarte tirziu. La ‘citeva clipe dup aceea, Tereza s-a trezit (avioa- nele rusesti continuau si se invirteascd pe cerul Pragii si, in zgomotul lor asurzitor, somnul era anev Primal ei gind fu: s-a intors din pricina ei. Din pricina i sia schimbat destinul. De-acum incolo nu va mai fi el responsabil de soarta ei, ci ea va fi responsabili de soarta lui. Aceasta responsabilitate i se pirea peste puterile ei. Apoi, deodats, isi aduse aminte ci, in ziua_prece- denta, la citeva clipe dupa aparitia Iui in pragul apar- tamentului, orologiul unei biserici din Praga batuse orele sase. Cind s-au infilnit pentru prima oara, ea terminase serviciul la ora sase. Il vedea in fata ei, si in acest timp auzea rasunind clopotele din turnul orasului Nu, nu superstitia, ci simtul frumosului o elibera, pe neasteptate, de spaima ce 0 apisa ula dorinta de a trai o viaté noua. O data in plus, pasérile intimplarilor coborau_din zbor si se asezau pe umerii inecau in lacrimi si ea era nespus de fericita si-l auda respirind in preajma PARTEA A TREIA Cuvinte neintelese 1. Geneva e un oras al havuzurilor si al fintinilor arte- tiene. Mai pot fi vizute si azi in gradinile publice chioscurile in care cintau, odinioari, fanfarele. Pin’ si universitatea se pierde printre coroanele bogate ale arbo- x. Franz, care tocmai isi terminase cursul de di neat, parisi clidirea. Apa pulverizata tismea din fur- tunuri improscind pajistea, iar el era intr-o dispozitie de zile mari. De la universitate se duse direct la prietena lui, care locuia cu citeva strizi mai incolo. Se oprea adeseori la ea, dar, intotdeauna caun prie- niiciodsta ca amant. Daci ar fii facut dragoste atelierul ei din Geneva, ar fi insemnat si rile, de la o femeie la alta, a amanta si viceversa, si intrucit, la Geneva, si sotiile dorm, dup: moda francezi, in acelasi pat, ar fi insemnat si treaci, in decursul citorva ceasuri, din patul unei femei in patul alteia. 1 se pirea cd in felul acesta si-ar fi umilit deopotrivi amanta si sotia si, in cele din urma, s-ar fi umilit pe el insusi. lubirea lui pentru femeia de care se indragostise in urma cu citeva luni era pentru el un lucru alit de pretios, incit se striduia si-i ffureased in viata lui_un spatiu autonom, un teritoriu de puritate inaccesibil. Era it adeseori si tind conferinte in diverse universitati din strainatate si acum accepta, plin de zel, toate in- vitat Si cum acestea nu erau suficiente, le completa cu niste congrese si colocvii imaginare, ca si-si poata 7justifica plecérile in fata sotiei tui punea la discretie de timpul ei, il insotea. in felul aces- ta, i-a inlesnit si cunoascd, intr-o perioada de tee lativ scurté, multe orase europene si un oras american. — Peste zece zile, daci n-ai nimi putem pleca la Palermo, incepu el. — Prefer Geneva, ii replic ea, postati in fata seva- letului si cercetind, cu atentie, 0 pinzi neterminat — Cum poti trai fart si cunosti Palermo? incerca Franz s& glumeascé. ~= Cunose Palermo, spuse ea. — Cum asa? intreba el, pe un ton tridind aproape Kelozia, 0 prietend mi-a trimis de acolo o carte postal ilustrata. N-ai vazut-o? Am lipit-o cu scotch pe usa clo- Prietena sa, care dis- ‘impotrivi Asculta povestea unui poet de la inceputul se- imbatrinise de tot si seeretarul lui il scotea la plimbare. intr-o zi acesta i-a spus: Uitati-vi in sus, maestre! Astizi zboard deasupra orasului nostru primul aeroplan!” Mi-l pot imaginal" i-a raspuns maestrul secretarului sau, fara si-si ridice privirea. Precum vezi, imaginez cum arati Palermo. Aceleasi hoteluri, aceleasi masini, ca in toate orasele. in atelierul meu, cel putin, tablourile sunt mereu altele. Franz se intrista. Bra atit de obisnuit cu aceasti legaturd intre viata sa amoroasa si cilitoriile in straina- fate, incit investise in propunerea »Plecim ta Palermo!" un mesaj erotic fird echivoc. “Réspuns »Prefer Geneva" nu putea si aibi pentru el decit o sin- urd semnificatie: prietena lui nu-l mai dorea ca amant. Cum e cu putinta sa fie atit de nesigur in fata ei? N-avea nici un motiv de indoiali, in ceea ce-1 privea! In definitiv nu el, ci ea facuse primele avansuri erotice, la putin timp dupi ce se cunoscusera; era un barbat frumos, in culmea carierei sale stiintifice, temut chiar de 78 colegii sti, pentru orgoliul si incapatinarea de care dadea dovadi in timpul discutiilor polemice dintre specialisti Si-atunci, de ce isi repeta el, in fiecare zi, ci prietena lui ala parasi? in ceea ce ma priveste, nu pot gasi pentru asta decit o singura explicatie, si anume ca dragostea nu era pentru elo prelungire a vietii sale publice, ci antipodul acesteia. Dragostea era pentru el dorinta de a se lisa pradi bunului plac al femeii iubite, de a fi la cheremul . Cel ce se predi altuia, soldatul care devine prizonier fe dator, mai tirziu, si arunce toate armele de care dis- virindu-se lipsit de apirare, nu se poate sa nu intrebe cind anume se va produce lovitura. Pot spune, asadar, ci dragostea era, pentru Franz, 0 asteptare neincetati a loviturii In timp ce el se lisa prada ingrijorarié sale, prietena lui depusese penelul si pi atelierul. Reveni curind, cu o sticlé cu vin. O deschise fard si-i adreseze 0 vorbi umplu doua pahare. Simti cum i se ia 0 piatré grea de pe inima si venea si ridi de el insusi. Cuvintele ei Prefer Geneva’ ‘nu insemnau cA ea nu voia si faci dragoste cu el, ci tocmai contrariul: c& n-o mai amuza. c& s-a_siturat sa limiteze momentele lor de intimitate ta niste scurte virite in orase strane. Ridicd paharul si-l goli_pind la fund. Franz il ridica pe al lui, si trase si el o inghititurd. Era, de bund sea- mi, foarte bucuros s& constate cd refuzul ei de a pleca la Palermo nu era de fapt decit 0 invitatie de a face dra- goste, dar, in clipa urmitoare, il incerci o mica pirere de rau: prietena lui se hotérise si incalce prescriptiile purititii pe care el le introdusese in relatia lor: n-a inteles stridania lui grijulie de a feri dragostea de bana- litate side ao izola intru totul de ciminul conjugal. Abtinerea de a nu face dragoste cu iubita sala Ge- neva era, in fond, 0 pedeapsi pe care si-o aplica lui insusi, pentru faptul de a fi cisatorit cu alts femeie. 79ituatie cu sentimentul culpabilitatii sau al unei defectiuni. Despre viata amoroas cu sotia lui n-a- yea, practic, mare lucra de spus, dar, oricum, dormeau jin acelasi pat, se trezeau noaptea unul pe celilalt cu suflarea lor hiriita si respirau mirosul trupului celuilalt. Fireste, ar fi preferat si doarma singur, numai ci patul conjugal riminea simbolul cisniciei, iar simbolurile, precum stim, sunt intangibile. : De fiecare data cind se intindea ling’ ea, ii venea in minte a iubita lui il vedea lungindu-se in pat alituri de sotia sa. Si, de fiecare data, acest gind il ficea si se ru- i focmai de aceea voia si intinda cit mai mult cu putinta spatiul ce despirtea patul in care dormea cu sotia de patul in care facea dragoste cu amanta sa. Pictorita umplu din nou paharul cu vin, biu un pic, fari si scoati o vorba, incepu incet-incet, cu o indiferenta, de parcd Franz nu s-ar fi aflat acolo, strani si-si scoata bluza de pe ea. Se comporta asa cum se comporti, in timpul unui exercitiu de improvizatie, un student la Conservatorul de arti teatraki, care vrea si demonstreze ce poate, atunci cind e singur si nu-l vede nimeni. Avea pe_ea numai fusta i sutienul. Pe urma (ca si cind si-ar fi adus aminte ci in incdpere se mai afla ci- neva) il fixé pe Franz cu o privire Aceasti privire il stinjenea, nefiind in stare s- leaga. Intre toti amantii se stabilese, cu rapiditate, niste reguli de joc, de care nu-si dau seama, dar care au pu- tere de lege. si nu pot fi incaleate cu nici un pret. Pri virea cu_care il misura acum ocolea insi aceste regulis ie comun cu actul lor amoros. Nu se regisea Provocarea, nici cochetaria, ci, mai curind, un anume gen de intrebare. Dar Franz habar n-avea la ce se referea aceasta intrebare. [si scoase fusta si, apucindu-l de mina, il rasuci directia unei oglinzi mari sprijinite de perete, la pasi de ei. Pari sii elibereze mina, se uita in oglinds, 80 cu aceeasi privire indelungata. si intrebitoare, indreptati ind spre ea, cind spre el. Pe jos, in dreptul oglinzii, se afla un calapod pe care stitea infipt 0 palarie-melon de culoare neagri. Se aplecé, 0 ridicd si si-o puse pe cap. Imaginea din oglind’ se schimba ca prin farmec: acum se vedea acolo 0 fe- mele in lenjerie de corp, o femeie frumoasi, inaccesibils, ferent’, purtind pe cap o pilirie-melon nepotrivita, de-a dreptul necuviincioasi. Tinea de mini un birbat intr-un costum gri si cu cravata la git. . din nou se minund cit de putin 0 intelegea pe amanta sa. Pictorita nu se dezbracase ca si-l imbie la actu amoros, ci pentru ai prezenta o ciudaté. farsi zburdarnicé, un happening intim pentru doi. li zimbi cw tun aer ce trada intelegerea si ingiduinta. Astepta sé-i zimbeasca la rindul ei, dar asteptarea tui fu dezamagita. il tinea mereu de mina, si privirea ei se plimba in oglind’ de la unul la altul. Durata happening-ului depasea limitele. Franz socotea aceasta farsa (chiar daca era dispus s-0 considere fer- mecatoare) se prelungea prea mult. Apucd usor, cu doud degete, piliria-melon, o trase cu delicatete de pe capul pictoritei si, zimbind, 0 aseza inapoi pe calapodul ei. Bra ind ar fi sters cu radiera mustata desenata de un copil neastimpirat pe imaginea Sfintei Fecioare. Mai ramase nemiscati citeva secunde, contemplindu-se jn oglind’. Pe urma, Franz 0 coplesi cu sérutiri duioa- ‘© ruga, inci 0 data, si-l insoteasca zece zile ta Palermo. De data asta fi fagidui, firs ocolisuri, si Franz pleca satisfacut. Era, din nou, intr-o dispozitie excelenti. Geneva, pe care o blestemase toatd viata ca pe 0 metropola a plic- tisului, i se parea acum frumoasa si plina de aventuri reconfortante. Ajuns in stradi, isi intoarse privirea in sus, spre fereastra larg deschisi a atelierului. Erau ulti- mele zile de primavaré, cilduré mare, si toate vitrinele erau umbrite cu storuri din pinz& reiata. Franz ajunse in 81dreptul unui pare deasupra ciruia pluteau, in departare, cupolele bisericii ortodoxe, aducind cu niste ghiulele de tun aurite, pe care o fortd invizibils le-ar fi oprit cu putin timp inainte de impact ca si rimini infipte in aer. Frumpasa priveliste. Franz cobori spre tarm, pentru a se imbarca pe vaporasul transportului ordsenese, care avea sil ducd pe malul opus al lacului, unde locuia. 2. Sabina rimase singura. Se posti din nou in fata oglinzii, asa cum era, in chiloti si sutien, isi puse pe cap paliria-melon si se cerceté indelung. Se minuna cd dupa atita amar de ani, mai urmarea una si aceeasi clip’ pierduta. Cindva, cu multi ani in urma, Tomas venise la ea si se aratase captivat de aceasta palirie. Si-o pusese pe cap se contemplase intr-o oglind’ mare, sprijiniti, casi aici, de un perete al atelierului ei din Praga. Voia si ce figura ar fi facut ca primar al unui mic orasel secolul trecut. Pe urmi, cind Sabina incepu si se dezbrace cu incetinitorul, isi scoase paliria si o puse pe capul ei, Stiteau amindoi in picioare inaintea oglinzii (asa stiteau intotdeauna in timp ce ea se dezbrica) si se examinau. Fa era numai in lenjerie de corp si cu. me- Jonul pe cap. Apoi. deodata, Sabina isi didu seama ci aceasti imagine ii excita pe amindoi deopotriva. Cum era cu putinté acest lucru? fnainte cu citeva clipe, palaria-melon de pe capul ei i se paruse o glumi. De la comic Ia excitant si nu fie decit un pas? Da. Privindu-se in oglinda, nu vazuse la inceput decit © situatie caraghioas. Dar. imediat dups aceea, comicul fu inecat de valul excitantului: pildria-melon nu mai era © glumi, ci semnifica violenta; violenta exercitata asupra Sabinei, asupra demnitatii sale de femeie. Sabina se vedea cu picioarele dezgolite, in chilotii subtiri prin care i se intrezirea pubisul. Lenjeria sublinia farmecul 82 feminitatii sale, iar piléria barbateascd, din fetru tare, o tagiduia, 0 viola, o ridiculiza. Tomas stitea linga ea im- bracat din cap pini-n picioare, de unde reiesea cé esenta celor vizute de ei nu era o gluma (in cazul acesta ar fi trebuit si fie si el numai in lenjerie de corp si cu melo- nul pe cap), ci umilinté, in loc si refuze aceasta umilinta, ea o etala, mindra si provocatoare, de parca s-ar fi lisat violaté de buna voie si in public, ca, in cele din urma, nemaiputind si continue, si-l insface pe Tomas si sil doboare la pi- mint. Pilaria-melon se rostogoli sub masa: trupurile lor $a mai revenim o data la palaria-meton. in primul rind, era o amintire neclara despre un bu- ic uitat, care fusese primarul unui mic orasel din Cehia secolului trecut. iin al doilea rind, era o amintire despre tatal Sabinei. Dupi inmormintare, fratele ei isi insusise toata averea pirinteasca si, din orgoliu, ea refuzase cu 0 incapitinare inversunata si se bata pentru drepturile sale, declarind, pe un ton sarcastic, c& va pistra piliria-melon ea un mostenire de la ti in al treilea rind, era un accesoriu al jo tice cu Tomas. in al patrulea rind, era un simbol al_originalitati sale, pe care ea 0 cultiva in mod deliberat. Multe lucruri n-a putut si ducd cu ea in emigratie, si, pentru a se ineirea cu acest obiect voluminos si inutilizabil, a trebuit, de bund seama, si renunte la alte lucruri mai folositoare. in al cincilea rind: paldvia-emelon devenise in strai natate un object sentimental. Cind se dusese si-l vada pe Tomas la Ziirich o luase cu ea si, inainte de a se iteau pe covor in dreptul oglinzii. rilor ero- duce si-i deschidi usa camerei sale de hotel, si-o pusese timplat atunci_un lucru la care nu se pilaria-melon s-a ai citanti — devenise un ve: fat anu fi hazlie, nici ex- iu al timpurilor trecute. 83Amindoi erau emotionati, induiosati. Au ficut dragoste, cum nu mai ficuseré niciodata pind atuncis nu mai era loc pentru jocuri obscene, cici intilnirea lor nu era o prelungire a jocurilor erotice, cind niscoceau de fiecare dati ceva nou, un mic viciu necunoscut, ci era o reca- pitulare a timpului, un cint inchinat trecutului lor co- mun, o recapitulare sentimentala a unei povesti nesen- timentale, ce se pierdea in departiri. ise motivul partiturii_muzicale care era viata Sabinei. Acest motiv revenea mereu, inci © data si inci o dati, capatind de fiecare dati o alta tie; toate aceste semnificatii treceau prin ‘melon ca apa prin albia unui riu, si pot spune cd ta albie era albia lui iu te scalzi de dous ori in apa_aceluiasi Patiria-melon era albia unui riu si Sabina vedea de fiecare dati curgind prin ea apa unui alt riu, a unui alt riu semantic: acelasi obiect sus cita de fiecare dati o alti semnificatie, dar aceasta semnificatie repercuta (ca un ecou, ca o inlintuire de ecouri) toate semnificatiile anterioare; fiecare traise, in parte, tradind 0 armonie din ce in ce mai bogati. La Ziirich, in camera de hotel, Tomas si Sabina erau indu- iosati de vederea melonului si se iubeau aproape plin- gind, cici acest obiect negru nu era un lucru ce le amintea doar de jocurile lor amoroase, ci era, totodati. tun semn rimas de la tatil Sabinei side la bunicul ei care traise pe vremea cind nu se stia de automobile si aeroplane, Acum putem intelege, fir indoials, pripastia care-i despirtea pe Sabina si Franz: el o asculta cu nesat po- vestindu-i despre viata ei si ea asculta, cu acelasi nesat, povestea vietii lui. Intelegeau amindoi, cu exactitate, semnificatia logici a cuvintelor pe care si le spuneau, fara si audi murmurul riului semantic ce curgea prin aceste cuvinte. ‘Asa se explici de ce atunci cind S: a pus pe cap piliria-melon de fata cu el, Franz s-a simtit jenat, 84 de parci i s-ar fi vorbit, in clipa aceea, intr-o ne- cunoscuti. Nu socotea gestul ei nici obscen, nici sent mental, era pentru el un gest, pur si simplu, neinte agibil, care avea darul si-l descumpineasci prin absenta semnificatiei Alita timp cit oamenii sunt, mai mult sau mai putin, lor se afla abia la primele masuri, acestia pot s-o scrie impreund si si-i schimbe motivele (asa cum Tomas si Sabina au schim- bat motivul melonului). dar. atunci cind se intilnese la o coapti, partitura lor muzicalé e, mai mult sau , terminata, si fiecare cuvint, fiecare obiect semnifica altceva in compozitia fiecdruia in parte. Daca ar fi si reiaw toate discutiile dintre Sabina Franz, as putea alcitui-din neintelegerile lor un dictionar voluminos. Si ne multumim cu un lexic restrins. 3. : MIC LEXIC DE CUVINTE NEINTELESE (partea intii) Femeia: in conceptia Sabinei, a fi femeie inseamna a avea un destin pe care nu si ba ales ea. Ceva ce nu am ales noi insine nu poate fi considerat nici meritul, nici esecul nostru. In fata unei situatii ce ne-a fost impusa, gindes- te Sabina, trebuie si adoptim 0 atitudine corespunzi- toare. A te revolta impotriva faptului de a te fi niscut femeie sau a-ti face din asta un tity de glorie i se pa- reau doud atitudini la fel de absurde. © data, la una din primele lor intilniri, Franz ica un ton neobisnuit: Dumneata esti femeie, N-a inteles de ce-i comunicase aceasta noutate arborind aerul solemn al unui Cristofor Columb care tocmai apucase si zireascd tarmul Americii. Abia mai 85a inteles c& acest cuvint ~ femeie ~ pe care Franz rostise cu un accent atit de apisat, nu insemna pentru el denumirea unuia dintre sexele speciei umane, ci reprezenta 0 valoare. Cu alte cuvinte, toate femeile erau-demne de a fi denumite femei, Dar dacd pentru Franz femeia este Sabina. ce poate fi pentru el Marie-Claude, adevirata lui sotie? in urmé ‘cu peste douizeci de ani (se cunosteau, pe atunci, de citeva luni) aceasta il amenintase ci se va sinucide daci © va pirisi. Amenintarea avu darul si-l vrijeascl pe Franz. Marie-Claude nu-i_plicea prea mult, in schimb. dragostea i considera nedemn de © dragoste atit de mare si se socotea obligat si se incli- ne cu smerenie in fata ei. Drept care s-a inchinat pind la pamint sia luato de nevasti. Si, in ciuda faptului ci Marie-Claude incetase sa manifeste aceeasi intensitate a sentimentelor ca in cli in care il _amenintase cu sinuciderea, acest imperati riminea adine intiparit in constiinta lui: si n-o supere niciodata pe Marie-Claude si si respecte in ea femeia. sta frazd_mi se pare ciudati si interesanta, deo potrivi. EL nu-si spunea: s-o respecte pe Marie-Claude, cit s& respecte in Marie-Claude femeia. Dar daci Marie-Claude e a insi lalta femeie care se ascunde in ea i 3 fie, oare, aceasta imaginea platoni Nu. E mama lui. Niciodaté nu i-ar fi dat prin minte 4 ceea ce respecta el la mama lui era femeia. [si_adora mama, nicidecum 0 femeie oarecare ce silisluia in ea, Imaginea platonicd a femeii si mama erau unul si acelasi lueru. Abia implinise doisprezece ani cind, intr-o bund zi tatal lui parisise pe neasteptate. Franz binuia ci se infimplase ceva neobisnuit de grav. dar maici-sa invaluia drama in cuvinte neutre si ponderate, ca si mul trauma- tizeze. in ziua aceea, inainte de a apuca si iasi din casi, spre a face impreuna o plimbare prin oras, Franz femeie, cine @ cea trebuie respectata? a fem 86 observé ci maici-sa isi pusese in picioare niste pantofi desperecheati. Era descumpinit si voia si-i atraga atentia, dar totodaté se temea si n-o rineascé. Bituse cu ea pret de dows ceasuri strizile orasului, fard si-si poats dezlipi ochii de pe picioarele mamei. Abia atunci a inceput si inteleagé ce inseamna suferinta, Fidelitatea si tradarea 0 iuhise care a insotit-o la cimitir. si continua s-o iubeasc’ in amintirile lui. De aici sa nascut in el idea c& fidelitatea e cea dintii din- tre toate virtutile: fidelitatea confera unitate vieti tre, care, altfel, s-ar risipi in mii de impresii efemere. Franz fi vorbea adeseori Sabinei despre mama sa, si, poate, in mod inconstient, dintr-un anume calcul: c& Sabina va fi incintati de inclinatia lui pentru fidelitate, si asta ar fi un mijloc de a o cistiga. Nu stia insi cd pe Sabina o incinta tridarea, nici te ii amintea de tatil puritan, care picta duminica, pentru pro- pria-i placere, apusul soarelui deasupra pidurii si vaze cu trandafiri. Datorité lui inceput si deseneze de mic copil. La paisprezece ani s-a indragostit de un baiat de virsta ei. inspaimintat, titicul ia interzis un an intreg si iasi din casi. intr-o zi i-a ardtat niste reproduceri din opera lui Picasso si pe ea a pufnit-o risul, Dacd n-avea voie si iubeased un prieten de virsta ei, putea, eel putin, si-i fie drag cubismul, Dupi bacalaureat, a plecat la Praga, cu sentimentul reconfortant ci, in sfirsit, va putea si-si tradeze al iu ,acasi, Tradarea, De cind eram copii, tata si invatatorul ne spunea ci acesta e lucrul cel mai cumplit pe care ni-l putem inchipui. Dar ce este trédarea? Tradarea inseamna si iesi din rind, Tradarea inseamna sa iesi din rind si 87si pleci in necunoscut. Sabina nu cunostea nimic mai frumos decit si pleci in necunoscut. a inseris la Academia de Arte Frumoase, dar nu-i era ingiduit si picteze ca Picasso. Pe vremea aceea era obligatorie practicarea asa-numitului realism socialist, si, la Academia de Arte Frumoase se fabricau, in serie, portretele oamenilor de stat comunisti. Dorinta ei de a-si traida fatal riminea nesatisfacuti, cdci comunismul au era altceva decit un alt tati, la fel de sever si la fel de mirginit, care interzicea dragostea (era perioada purita- nismului) si-t interzicea si pe Picasso. S-a maritat cu un actor mediocru, praghez, pentru simplul mot bucura de reputatia unui scandalagiu excentric si era inacceptabil pentru ambit ti Pe urma i-a murit mama. A doua zi dupa tare, cind s-a intors la Praga. a primit o telegrama: in- durerat de moartea mamei, tata s-asinucis. ‘Au cotropit-o remuscirile: ce rau era in faptul cé tata picta vaze cu trandafiri sii nu-i plicea Picasso? Era atit de condamnabil faptul cd se temea ca fica lui si nu rimind insircinata la paisprezece ani? Era atit de ridicol faptul cd n-a fost in stare si mai traiased fard sotia sa? Si o cuprinse din nou dorinta de a trida: de a-si tra da propria tridare. isi anunt& sotul (nu mai vedea in el candalagiul excentric, ci, mai curind, un betiv stinje- nitor) ci-I pariseste. Dar daci tridim B-ul, pentru care am tradat A-ul, asta nu inseamni ci ne impacim cu A-ul. Viata picto- ritel divortate nu se asemana cu viata parintilor trada Prima tridare este ireparabili. Aceasta provoacd, prin reactia ei in lant, un sir intreg de alte tradari, si fiecare dintre ele ne indepirteazd. din ce in ce mai mult, de punctul tridarii initiale. 88 Muzica Pentru Franz este arta care se apropie cel mai mult de frumusetea dionisiacs, inteleasi ca hetie. Omul nu se poate imbita prea bine cu un roman sau cu un tablou, dar se poate imbata foarte usor cu. Simfonia a Noua de Beethoven, cu Sonata pentru doud piane si percutie de Bartok, sau cu un cintee al form: Franz nu face distinctie intre marea muzici si muzica usoara, distractiv. Aceasti distinctie i se pare ipocriti si de mo- i veche. fi plac, deopotriva, rock-ul si Mozart. Pentru ef muzica este eliberatoare: il eli singuratate si de inchistare. de praful bibliote deschide in trupul lui o usd prin care sufletul se poate strecura afar spre a fraterniza. fi place si danseze sii pare rau ci Sabina nu-i impartaseste aceasta pasiune. i un restau- rant, si difuzoarele rispindese in sali o muzica ritmata, zgomotoas — Astai_un cere vicios. Oamenii asurzese fiindes pun muzica din ce in ce mai tare, Dar. asurzind. nu le amine alteeva decit s- puna si mai tare. — Tie nu-ti place muzica? intreabs Franz. — Nu, rispunde Sabina, grabindu-se si adauge: Poate dacd as tréi in alté epoca... si se gindeste la epoca lui Johann Sebastian Bach, cind muzica se asemana cu_un trandafir inflorit, pe imensa cimpie inzapezita a tacer Zgomotul ascuns sub masca muzicii o urmareste din anii fragedei sale tinereti, Ca student Ia Academia de arte plastice, era nevoiti si-si petreaca vacante intregi pe asa-numitul santier al tineretului. Tinerii erau cazati baraci colective, si se duceau si munceascé la construc- tia _unor intreprinderi siderurgice. De la cinci dimineata pind la cinei seara, megafoanele rispindeau 0 muzicd de-a dreptul asurzitoare. fi venea sa pling’, dar muzica era veseld, siinu puteai si scapi de ea nicaieri, nici la 89closet, nici in pat cu pitura in cap, cici megafoanele erau plasate pretutindeni. Muzica aceea urlitoare aducea cu 0 hhaita de ciini asmutita impotriva ei. {si spunea, atunci, c& numai in lumea comunisti do- mina aceasta barbarie a muzicii. In strainatate constati a transformarea muzicii in zgomot constituie un proces planetar, ce determind omenirea si patrunda in faza isto- ricd a uritenii totale. Caracterul fatal al uriteniei sam nifestat, in primul rind, prin omniprezenta uriteni acustice: automobilele, motocicletele, chitarele electrice, ciocanele pneumatice, megafoanele, sirenele. Omniprezen- {a uriteniet vizuale nu va intirzia si se arate. Terminara masa, ureara in camera lor si facura dra- goste. Pe urmi, inainte de a-l fura somnul, gindurile incepura si_se invalmaseased in capul tui Franz. venea in_minte muzica zgomotoas din restaurant spunea in sinea lui: ,Zgomotul oferd un avantaj impiedica si auzi jin tinerete nu ficea altceva decit si. vorbeasca, si si tind cursuri, si nteze fraze, sé caute formulari, si le corecteze, ca. pind la urma, si constate ci nici un cuvint nu era exact, lor se estompa, ci-si_ pierdeaw tinutul, c& deveneau firimituri, pleava, firicele de praf de nisip ce ratéceau prin creierul lui, pricinuind migrenele, insomniile si bolile sale. in clipa aceea il incerea dorinta confuza si irezistibila si asculte © muzici imensé, un zgomot absolut, un vacarm vesel si nes vilit, care si imbratiseze, si inunde, si indbuse, si asurzeasca totul, si si facd sa dispard, pentru totdeauna, din acest tot, durerea, zidarni cuvintelor. Muzica este negatia frazelor, muzica este anticuvintul! [si dorea si ramina intr-o lungi imbratisare cu Sabina, si taci, si nu mai rosteasci niciodata micar 0 frazi, si si lase plicerea si se contopeasca, si se imperecheze cu racnetele desfrinate ale muzicii, In aceasta harmalaie imaginara adormi. 90 Lumina si intunericul Pentru Sabina, a trii insemna a vedea. Viziunea e li ti de o dubla frontieré: lumina intensé, care orbeste, si intunericul total. De aici se trage, poate, dezgustul ei pentru orice manifestare a extremismului. Extremele marcheazi frontierele in. spatele cirora viata inceteaz’, iar pasiunea extremismului, in arti si in polities, este dorinta camuflata de a muri Lui Franz, cuvintul ,lumind nu-i evoca imaginea unui peisaj pe care se odihneste strilucirea gingasi a ailei, ci izvorul luminii in sine: soarele, becul, reflecto- rul. Lui Franz inte niste metafore cunoseute: soarele adevirului, sclipirea orbitoare a ratiunii ete., ete. Lumina si intunericul il atrag deopotriva. In ani nos- tri, a stinge lampa in timpul actului amoros pare ridicol: stie acest Iucru, de aceea lasé aprinsi o luminité deasu- pra patului. Dar, in clipa in care pitrunde in Sabina, chide ochii, Voluptatea care-t copleseste_ so aceasti_ front fiecare dintre noi. (Celui ce cauta infinitul nu-i ramine decit si inchida ochii) Tn momentul cind simte voluptatea raspindindu-se trupul siu, Franz se desface, se descompune si se topeste in infinitul intunericului su, devenind el insusi infinit. Dar cu cit creste barbatul in intunericul siu Hiuntric, cu atit se micsoreazi in infitisarea sa exterioa- 4. Un barbat cu oc 0 epava de bar bat. Sabinei ii displace aceasta priveliste, nu vrea si-l va- di pe Franz, drept care inchide si ea ochii. Acest intuneric nu inseamnd ins, pentru ea, infinitul, ci pur si simplu, dezacordul cu tot ce se vede, negarea viziunii, refuzul de a vedea. 24. Sabina se lisase convinsi si participe la o intrunire a compatriotilor sii. Se discuta acolo, pentru a nu sti cita oard, dac& ar fi trebuit sau nu si-i infrunte pe rusi cu arma in mind. Fireste, aici, la adipostul emigra toaté lumea declara ci ar fi trebuit si se bata. Sabina interveni, spunind: Atunci, luptatit Near fi trebuit s-o spun. Un domn cu pirul incdrun- tit si ondulat cu fierul, isi indrepta spre ea un arititor neobisnuit de lung. asa? incepu el. Avem cu te te de responsabilitate pentru ceea ce s-a intimy Ce-ati ficut dumneavoastra. i in tirile comuniste, controlul, verificarea si aprecierea cetitenilor sunt activititi sociale predominante si_per- manente. Daci un pictor vrea si obtina aprobarea de a expune, dacd un cetitean vrea si dobindeasea 0 viza a si poaté pleca in vacanté la mare, daci un foth urmeazi si devin jucitor in echipa nationald,_trebui adunate mai intii tot soiul de rapoarte si referinte in eea ce il priveste (din partea portarilor de bloc, a cole- gilor de munca, a poltiei, a organizatiei de partid, a comitetului de intreprindere), dupa care aceste apres ionate, cintirte, recapitulate de niste funclionari investiti anume cu aceasti misiune. Tot ce se spune in aceste referinte nu are nimic de-a face cu aptitudinea ce- titeanului de a picta sau de a suta, sau eu starea si- nititii_sale, ce ar impune o vacanta pe malul mari E vorda in ele de un singur lucru, céruia i se spune ,.pro- filul politic al cetiteanului” (cu alle cuvinte, ce vorbeste cetiteanul, ce gindeste, cum se comporti, daca par sau nu la sedinte si la demonstratiile de 1 mai trucit totul (viata de toate 2ilele, avansarea in serviciu si vacantele) depinde de felul in care cetiteanul este notat, fiecare (daca vrea si fie selectat in echipa nationals, si 92 expund tablouri sau si-si petreacd vacanta la mare) © da- tor si se poarte in asa fel incit si obtini 0 nota fa- vorabilé, La asta se gindea Sabina, in timp ce-l asculta pe dom- nul cu pirul carunt. Putin ii pisa acestui domn daca compatriotii sai joacé bine fotbal sau dacd picteazi cu talent (nici un ceh nu s-a interesat vreodati ce anume picteazi Sabina); un singur lucru il interesa: si stie daca acesti compatrioti au fost opozanti activi sau_pasivi ai regimului comunist de la bun inceput sau in ultima clip, de-adevaratelea sau numai de ochii lumii. Fiind pictorits, stia si cerceteze bine fetele oamenilor si cunostea, de la Praga, fizionomia acelor persoane a ciror pasiune este aceea de ai verifica si ai nota pe altii, Acesti oameni aveau, fri exceptie, aratatorul putin mai lung decit degetul si obisnuiau si-l_in- drepte, intotdeauna, spre cei cirora le vorbeau. De altfel. presedintele Novotny, care a domnit in Cehia timp de paisprezece ani, pini in 1968, avea si el exact acclasi pir cérunt, ondulat cu fierul de frizer, si cel mai lung aritator dintre toti locuitorii Europei Centrale. Cind auzi din gura pictoritei ~ ale cdrei tablouri nu le vazuse niciodati - cd seamané cu presedintele comu- nist Novotny, emigrantul emerit ficu fete-fete - se im- bujora, pali, si iar se imbujord si iar pali — ar fi vrut si spund ceva, dar nu spuse nimic si amuti de-a binelea. Toaté tumea ticea odati cu el, pind cind Sabina se ridied si iesi, Era necajiti de cele intimplate, dar de indata ce ajun- se pe trotuar isi spuse: in definitiv, de ce trebuia si se vada cu cehii? Ce-i lega de ei? Un peisaj? Daca fiecare dintre ei ar fi s3 raspunda la intrebarea ce anume le sugereazi numele Cehia, imaginile ce i s-ar ivi in fata ochilor ar fi disparate, neomogene, lipsite de orice unitate. 93Ori, poate, cultura? Dar ce inseamné cultura? Dvorak si Janaéek, Da. Dar dacé unui ceh nui place muzica? Dintr-o dati identitatea ceha se risipeste in vint. poate, marii harbati? Jan Hus? Acesti_oame viata lor, un rind din scrierile lui, Singurul lucru pe care puteau sil inteleaga, in unanimitate, erau fgcarile, gloria flacavilor in care Jan Hus a fost ars pe rug ca eretic, gloria cenusii in care s-a transformat, ast- fel cd esenta spiritului ceh - reflect Sabina - nu era pentru ei decit cenusa si nimic mai mult. Pe acesti oameni nu-i leaga altceva decit infringerea lor si repro. surile pe care si le adreseazi unul altui Mergea repede. Mai mult decit cearta cu emigra tulburau acum propriile sale gindw i drepte, intre cehi si alt fel de oameni decit acel individ cu aritatorul exagerat de lung. Técerea stinjenitoare ce a urmat dupa cuvintele et n-a insemnat, nici pe departe, c& toti o dezaprobau. Erau, mai curind. deseumpaniti de acca izbucni de acea lipsi de iintelegere, cdveia toat& lumea tim’ in conditile emigratiei, si-atunci, de ce nu iar fi, mai degrabi, mili de ei? De ce nu iar vedea induiositori si parisiti? Nowa nee dat si cunoastem raspunsul: cind si-a tridat fatal, viata s-a deschis inaintea ei ca_un drum lung al tradarilor si fiecare now’ tridare 0 atrigea ca un vieiu si, deopotriv rimin’ ali niata siinu se va alinia vreodati! Nu va sta in rind, me reu cu aceiasi oameni si cu aceleasi vorbe de clac&! De aceea e atit de tulburaté de propria-i nedreptate, Aceasti tulburare nu e neplicuta: Sabina are, dimpotriva, senzatia ‘ci obtine, in clipa aceea, o victorie si cineva, invizibil, 0 aplauda. Dar euforia cedi numaidecit locul ingrijorarit; drumul acesta trebuie, totusi, si se sfirgeascd undeval Intr-o zi va trebui, totusi, si pund capat tradarilor! $5 termine cu ele o data pentru totdeaunal 94 Se inserase si ea mergea cu pas grabit pe peronul garii, Trenul de Amsterdam era tras in statie. Cauti va- gonul, il gisi si ured in el. Deschise usa compartimen- tului spre care o conduse un conductor amabil si-l ziri pe Franz asezat pe un pat gata pregitit. Se ridici s-0 intimpine, o cuprinse in brale si-o coplesi cu. sdrutiri patimase. ‘Avea un chef nebun si-i spun, aidoma celei mai ba- nale dintre toate femeile: .Nu ma parasi, pastreaz-ma linga tine. Subjugi-ma, fii tare!" Dar erau cuvinte pe care ea nu putea si nu stia si le rosteas: ind o slabi din strinsoarea lui, spuse doar ati — Sunt nespus de bucuroasé ci ma aflu cu tine. Cu discretia ei fireascd, nu putea sii spund mai mult. 5. MIC LEXIC DE CUVINTE NEINTEI SE (URMARE) Convoaiele in Italia sau Franta solutia e usor de gasit. Cind pi- rintii te obligi si mergi la biserica, te razbu pe urma, de teama, a sili retului Comunist. ind inainta in coloanele demonstratiei de 1 Mai, nu prididea si tind cadenta, drept care tinara din spatele ei © apostrofa si-o cilea, dinadins, pe calcite. lar atunci cind trebuia si cinte, nu cunostea niciodata textul, si deschi- dea gura de florile marului. Dar colegele ei observau acest lucru si o denuntau. Din fragedi tinerete avea oroare de toate convoaiele. Franz isi facuse studiile la Paris si, intrucit era ne- obisnuit de inzestrat, avea in fata sao cariera stiintificd 95asigurata de Ia virsta de douizeci de ani. De pe atunci iata intre peretii unui cabinet publice si in doud sau trei amfiteatre; gindul acesta avea darul si stineascd in el senzatia sufocirii. Voia si iasi din viata lui, asa cum se iese din cas in strada. ‘Asa se explicd de ce, part © plicere pentru el si meargi si serbeze ceva, sa re- vendice ceva, si protesteze fats de ceva, si nu fie singur, si fie cu altii afard, sub cerul liber. Convoaiele ce se scurgeau de pe bulevardul Saint-Germain sau din Piata Republicii, indreptindu-se spre Bastilia, il fascinau. Multimea in mars, scandind sloganuri, era pentru el imaginea Europei si a istoriei acesteia. Europa e un Mars Grandios. Un Mars din revolutie in revolutie, din batilie in batalie, mereu inainte. ‘As putea spune asta si altfel: Franz, socotea ireala asa intre cirti, Aspira la viata reala, la contactul cu alte fiinte omenesti, care si inainteze cot la cot cu el, tinjea dupa strigatele lor entuziaste. Nu-si didea seama ‘ca cea ce considera el a fi real (munca lui in izolarea liotecilor) era viata sa reali, in timp ce coloanele de demonstranti, care pentru el insemnau realitatea, nu erau altceva decit’ un spectacol, un dans, 0 serbare, cu alte cuvinte: ui In ani universitar. De 1 Mai, toati lumea era of adune, din primele ore ale locurile de incolonare a demonstrantilor. Ca si nu lipseasci_nimeni, niste studenti-acti cu retributie, verificau daca toti locatarii ciminului au parasit cladirea. in asemenea momente Sabina se ducea si se ascundi la toalet’, si ‘nu revenea in camera decit atunei cind toata lumea era de mult plecati. Era o liniste cum nu mai cunoscuse vreodati. De departe rizbeau pind la ea, in surdini, acor- durile unui mars. Avea senzatia cA statea ascunsi intr-un atita timp dit a t 96 shioc si auzea, din departare, vuietul talazurilor involbu- rate ale unei lumi ostile. La un an sau doi dupa ce pardsise Cehia, se afla, cu totul intimplitor, la Paris, exact in ziua comemorarii invaziei rusesti, In ziua aceea avea loc 0 manifestatie de protest, si ea nu se putea abline si nu participe la aceasta demonstratie. Tinerii francezi_agitau in aer pumnii strinsi, si strigau lozinci impotriva imperialis- mului sovietic. fi pliceau aceste lozinci, dar, deodata, constata cu surprindere 4 ea nu era in stare si le stri- ge in cor cu ceilalti, Nu reusea si reziste in coloana mai mult de citeva minute. Le destainui aceasta. ex ienta unor prieteni francezi. tu nu vrei si lupti impo- ocupatiei Urii tale? Voia si le spund ci in spatele comunismului, al fascismului, al tuturor ocupa invaziilor se ascunde un rau mai fundamental si mai universal; imaginea acestui rau era pentru ea colo: mars a oamenilor care defileazi cu bratul ti striga, la unison, aceleasi silabe. Dar nu stia cum si le explice acest lucru. Se simtea stinjenits, si prefer si schimbe subiectul. Acestia se minunard: ,Vasi Framusetea New York-ului Se plimbau prin New York, ceasuri in sir, fara intre- rupere; spectacolul se schimba la tot pasul, de parci ar fi mers pe o potecd intortocheata intr-un fascinant peisaj muntos: un tinar se ruga ingenuncheat in mijlocul trotuarului, la citiva pasi de el, 0 frumoasi negresi mo- {aia sprijinitd de un copac; un barbat in costum inct traversa strada, dirijind, cu misedri grandioase, 0 orches- tra invizibila: apa susura in havuzul unei fintini artezie- ne, in jurul careia sedeau niste zidari si luau masa de prinz. Niste scdri metalice escaladau fatadele unor case urite din cérimids rosie, iar aceste case erau atit de 97incit deveneau frumoase in vecindtatea unui urias rffrie-nori din sticls, in spatele ciruia se inalla un alt xfirie-nori, pe al cirui acoperis era construit un mic palat aribesc cu turnuri, eu galerii si coloane aurite. “Se gindea Ia pinzele ei: si in ele se intilneau lucruri au unul cu altul: un santier de con- structie a unei uzini siderurgice, si in spatele lui o lam- pi cu gaz: sau o alta lamp§, al cérei abajur desuet, din Sticlé pictatS, exploda in cioburi marunte ce plutesc usor deasupra unui peisaj mocirlos, intrstator. Franz: in Europa frumosul a avut caracter international. S-au regisit in el, intotdeauna, 0 orientare esteticd si un plan de lungs durati. A fost ne- voie de secole intregi pentru a indlta, potrivit acestui plan, catedralé gotici sau un oras in’stilul Renasteri. Frumusetea New York-ului are o origine cu totul_dife Titi, Eo frumusete neintentionaté, S-a néscut fard o premeditare omeneascs, asa cum se naste 0 pesterd de stalactite. Niste forme, hidoase din fasi, se regisese, Ia intimplare, fri un plan anume, in niste vecinstati atit de nepotrvite init, pe neasteptate, ajung si strluceascs, pur si simplu, ca o poezie magica." Sabina: ,.Frumusetea neintentionata. Bineinteles. putea spune insi si asa: frumusete din eroare. Inaintea disparitiei totale de pe fata pamintului, frumusetea va mai exista citeva clipe, cao eroare, Frumuselea ca eroa- ree ultimul stadiu al istoriei frumuseti Se gindea la primul ei tablou, intr-adevir reusit; cu- learea rosie se prelinsese pe pinzi dintr-o eroare. Da. Tablourile ei se intemeiau pe frumusefea erorit, iar New York-ul era patria secreti si adeviraté a picturii Franz: S-ar putea ca frumuselea neintentionata a New York-ului si fie mult mai bogati si mult_mai variati decit frumusetea prea austerd si prea elaborati, nniscuti dintr-un proiect omenese. Dar asta nu mai este © frumusete european. E 0 lume straind. 98 Cum asa?! Existi, totusi un lucru asupra cdruia sunt amindoi de acord?! Nu. Chiar si aici gisim o diferenté. Straniul frumu- setii newyorkeze o atrage nebuneste pe Sabina. Pe Franz il fascineaz’, dar, in acelasi timp, il inspSiminti, trezind in el nostalgia Europe. Patria Sabinei Sabina intelege reticenta Iui in. privinta Americii. Franz ¢ intruchiparea Europei: mama lui se trigea dintr-o familie vienezi, tatél era francez, iar el e elvetian. La rindul su, Franz admiri patria S: vorbeste despre tara ei si despre priete aude cuvintele: inchisori, persecutii, tancu Sratie, fluturasi, literatura interzisi, exp. e cuprins de un ciudat sentiment de invidie, asociats cu nostalgia. fi marturiseste Sabinei: ,,intr-o zi, un filosof a scris, despre mine c& tot ce spun nu sunt decit speculatii ne- demonstrabile si, in final, m-a calificat drept «un Socrate aproape neverosimil». M-am simfit umilit, din cale-afard, si iam rispuns pe un ton furios. Im: episod caragl trait vreodata! Viata mea a atins acolo culmea po: bilitatilor mele dramatice. Noi doi triim pe scari diferite. Tu ai intrat in viata mea ca Guliver in {ara piticilor." Sabina protesteazi. Dupa ea, conflictele, dramele, tra- gediile nu inseamna absolut nimic, n-au nici o valoare si ‘nu merits nici respectul, nici admiratia cuiva. Singurul lucru de invidiat Ia Franz este munca pe care si-o poate indeplini in liniste si pace. Franz clitini din cap: ,intr-o societate bogatd, 02- menii n-au nevoie si munceasci din greu cu bratele si se pot consacra unei activititi intelectuale. in aceste tari apar tot mai multe universititi, si tot mai multi stu- e cel mai grav conflict pe care lam 99denti. Ca si absolve o facultate, studentii sunt nevoiti si-si giseascd singuri subiectele lucrarilor de diploma. Subiectele sunt cu. nemiluita, fiindc& se pot face diser- tatii_ despre orice pe lumea asta. Filele de hirtie innegrite gramadesc in rafturile bibliotecilor ce sunt mai tirele, nefiind vizitate de nimeni, intr-o multitudine de productii, intr-o avalansi de fraze, in dementa cantititii, Crede-ma, 0 singura carte interzisi im tara ta de origine inseamni infinit mai mult decit milioanele de cuvinte pe care le scuipa universitatile noastre."" in felul acesta ar putea fi inteleas’ slabiciunea lui Franz pentru toate revolutiile. Cindva, a simpatizat cu Cuba, apoi cu China, ca, in cele din urma, dezgustat de ceuzimea regimului din aceste tari, si_se impace, melan- colic, cu gindul ci nu-i mai riminea decit acest ocean al cuvintelor care n-au nici o greutate si nu reprezinta viata, Deveni profesor la Geneva (unde nu-i loc de mani: festatii) si, cu_un soi de abnegatie (intr-o insingurare fara femei si fri coloane de demonstranti), a publicat citeva lucrari stiintifice care s-au bucurat de un succes remareabil. Apoi, intr-o zi, s Sabina, cao aratare; vit Sal venea dintr-o tard unde iluziile revolu de mult, dar unde domnea ceea ce admira el cel mai mult la revolutii: viata ce se desfasoara pe scara grandioasi a cului, a curajului si a amenintérii iminente a morti inspira incredere in marétia destinului ome- era cu atit mai frumoasd, cu cit in_ spatele siluetei sale se intrezirea drama dureroasa a tirii sale. Dar, vail Sabinei nu-i place aceasta dramé. Cuvintel nchisori, persecutii, cArti interzise, ocupatie, care bi date sunt pentru ea cuvinte urite, lipsite de orice parfum romantic, Singurul cuvint ce rasund plicut in urechea i, ca 0 amintire nostalgics despre tara ei, € cuvintul 100 Cimitirul Cimitirele Boemiei se aseamani cu niste gradini. Mormintele sunt acoperite cu gazon si flori de toate cu- lorile. Mormintele modeste se pierd in verdele frunzisului in preajma lor. Seara, cimitirul e plin de luminirele aprinse, lisind impresia ci mortii_ organizeaziun_ bal pentru copii. Da, un bal pentru copii, cici_morti copiii sunt la fel de nevinovati. in ciuda faptului ci era cumplit de grea, la cimitir domnea intotdeauna sub Stalin, sub toate ocupatiile. Cind se si de tristete, se urea in masini spre a se plimba imitirele sale preferate. Aceste cimitire rurale, pe fundalul albastru.al_colinelor inconjuratoare, erau frumoase ca un cintec de leagin. Pentru Franz, cimitiral nu-i decit un depozit hidos. de pietris si ose 6. — N-as merge cu masina niciodati. Nici in ruptul capului! Mi-e team& de accidente! Chiar daci nu mori, ‘mii traumatizat tot restul vietii! spunea sculptorul, tinindu-si, fara voia lui, ardtitorul, pe care nu lipsise mult si si-l reteze in timp ce cioplea o statuie de lemn, Printr-un miracol, medicii reusiseri si i-l salveze, — Da’ de unde! interveni, cu vocea-i_cristalin’, Marie-Claude, intr-o dispozitie de zile mari, Eu am avut un accident si totul a fost minunat! Nu niciodat’ mai bine ca la spital! Nu puteam it si citeam non-stop, ziua si noaptea. Toti se uitau a ea cu uimire, si se citea pe fata ei ch uimirea lor avea darul s-o unga la inima. in sufletul Jui Franz (care stia ci dup’ amintitul accident sotia lui fusese foarte deprimati si nu mai contenea si se vaiedreasca), dezgustul se imbina cu un soi de admiratie 101(darul ei de a metamorfoza tot ceea ce traise demonstra © vitalitate impunitoare, demni de respectul or Marie-Claude continua: Acolo, la spital, am inceput si clasez cirtile in douk categorii: nocturne si diurne. intr-adevar, exist cart de zi -e nu pot fi citite decit noaptea. Toati Iumea o privea cu o uimire admirativi, numai sculptorul, care-si tinea mereu degetul salvat, era cu fata ‘incruntaté din pricina unei amintiri neplicute. Marie-Claude se intoarse spre el: incadra tu pe Stendhal? din_umeri descum- icioare Ting’ el, tinu si Stendhal o lectura de noapte. Marie-Claude rasuci din cap si spuse cu voce tare: — Da’ de unde! Te inseli! Te ingelit Nici vorba de asa ceva! Stendhal e un autor nocturn! Franz urmirea foarte distrat discutia despre arta noc- turna si diurna, gindul lui find acaparat doar de clipa care Sabina avea si-si facd_ aparitia in sali. Se gindisera amindoi, pret de citeva zile, daci trebvia sau nu si accepte invitatia la acest cockteil, oferit de Marie-Claude jn onoarea tuturor pictorilor si sculptorilor care expu- eau in galeria sa particulars. Din ziua cind il cunos- cuse pe Franz, Sabina o evita pe sotia sa. Dar, de teama si nu se tradeze, cézura in cele din urma de acord c& ar fi mai firese si mai putin suspect dae ar veni. Aruncind mereu priviti discrete spre intrare, observa i, in celilalt capit al salonului, perora, neobosita, vocea icei sale de optsprezece ani, Marie-Anne. Pardsi grupul care oficia sotia, si se apropie de cercul dominat de fica sa. O persoana era instalata intr-un fotoliu, altele stateau in picioare, Marie-Anne stitea jos. Franz era si- gur cd, la extremitatea opus a salonului, Marie-Claude avea si se aseze si ea, la rindul ei, pe covor. La vremea aceea a te aseza pe jos in fata invitatilor era un gest ce sugera naturaletea, dezinvoltura, spiritul progresist, so- 102 ciabil_ si parizian. Marie-Claude punea afita pasiune in faptul de a se aseza pe jos, oriunde, incit Franz adeseori se temea si n-o giseascd asezati aga in magazinul in care se ducea si-si cumpere tigiri — La ce lucrati acum, maestre Alan? ill intreba Marie-Anne pe barbatul la ale cérui picioare se asezase. ‘Alan, naiv si cinstit, voi si-i rispundi cu sinceritate fiicei proprietarei acestei galerii, in care i se oferise pri lejul si-si expund lucrarile. incepu prin a-i explica noua sa maniera de a picta, care combina fotografia cu pictura in ulei, Dar abia apucase si rosteased trei fraze, cind Marie-Anne scoase un fluierat prelung. Pictorul vorbea ‘ncet si concentrat si nu auzise fluieratul ei. — Poti si-mi spui de ce fluieri? o intreb’ Franz in soapti. — Fiinded detest discutiile politice, replici fica in gura mare. Intr-adevar, doi birbati ce stiteau in picioare, in ace- lasi_ grup, vorbeau despre apropiatele alegeri din Franta. Marie-Anne, care se simtea obligata si conduct sindrofia, fi intreba pe cei doi barbati daci aveau de gind si se duci siptimina viitoare la Grand-Théatre, unde o trupa i urma si interpreteze 0 operd de Rossi in acest timp, Alan, pictorul, se striduia si gisease’ for- ‘muliri din ce in ce mai precise pentru a explica noua sa ier’ de a picta, iar Franz se rusina de atitudinea sale. Ca s-o faci si taci, spuse cu voce tare ci el tiseste de moarte la spectacolele de opera. — Esti de-a dreptul ingrozitor! Habar n-ai de nimic! iposti Marie-Anne, incercind si se ridice, ca si-i ard icului un pumn zdravan in burtd. Interpretul principal € frumos! E nespus de frumos! L-am vizut de doud ori, m-am indragostit de el, si de atunci il iubese la nebunie! Franz constata cu mihnire cA fiiea semana cumplit de mult cu maicé-sa. De ce nu-i semana lui?! Nu era nimic de facut; n-avea cum sii semene, si pace. O 103auzise de nenumirate ori pe Marie-Claude declarind cd-i indragostité de cutare sau cutare pictor, de cutare cintaret sau seriitor, de cutare om politic, iar o data de un ciclist de performanta. Fireste, asta nu era decit 0 retorich a dineurilor si cockteilurilor mondene, dar, uneori, isi aducea aminte c3, in urmi cu doudzeci spusese exact acelasi lucru despre el. acelasi_ timp, cu si Exact in clipa aceea isi ficu aparitia Marie-Claude 0 zari_ si porni_numaidecit in ei, Anne-Marie conducea mai departe o discutie despre Rossini, dar Franz n-avea urechi pentru asa ceva, fiind interesat in momentul acela doar de convorbirea dintre cele doua femei. Dupa citeva fraze de politete si bun venit, Marie-Claude apucd pandantivul de ceramici ce atirna de gitul Sabinei si spuse cu 0 voce puternica. vrind, desigur, sa fie auzits de toata Iumea: — Ceri asta? Nu-mi place! E oribill Pe Franz il captiva aceast’ frazi. Nu fusese rostita pe un ton agresiv, dimpotriva, risul zgomotos, ce i-a ur- mat, era de natura si scoala la iveala faptul cd respin- a pandantivului nu schimba cu nimic sentimentul de al amfitrioanei fata de pictorita, dar, oricum, era tonul obisnuit cu care Marie-Claude se adresa.celorlalt — E facut de mina mea, spuse Sabina. — E oribil, crede-mi, repeta cu voce tare Marie-Claude. 0 spun cu toat sinceritatea. Near trebui 3-1 port Franz stia cd pe sotia lui n-o interesa, citusi de pu tin, daca o bijuterie era urits sau frumoasi. Urit era Pentru ea ceea ce voia si vada ef-i urit, iar frumos ceca ce voia si vada ci-i frumos. Bijuteriile prietenilor erau frumoase a priori si, chiar dac& le gisea urite, ascundea cu grijé acest lueru, cdci lingusitul devenise, de multa vreme, a doua sa naturi. Se pune deci intrebarea: de ce s-a decis ea si gaseas- ca urita bijuteria pe care Sabina o facuse cu mina ei? 104 Pentru Franz, povestea deveni, pe loc, cit se poate de clara: Marie-Claude a declarat cA bijuteria Sabinei era urita pentru simplul fapt ci-si putea permite acest lucru. Mai precis: Marie-Claude a declarat cA bijuteria Sabinei era Pentru a scoate in evident faptul Poate permite sii spund Sabinei cd bijuteria ei era uri Cu un an in urma, expozitia Sabinei nu s-a bucurat de un succes aparte, si Marie-Claude nu {inea prea mult ii cistige simpatia. In schimh, Sabina, avea toate mo- tivele s-0 cistige pe Marie-Claude de partea sa. Atitudinea ei nu las insi sa se intrevads. acest lucru. Da, Franz vedea totul, cit se poate de limpede. Marie-Claude a profitat de ocazie, spre ai demonstra Sabinei (si celorlalti) care era adeviratul raport de forta dintre ele. qu MIC LEXIC DE CUVINTE NEINTELESE (SFIRSIT) Biserica veche din Amsterdam intr-o parte se insira casele, prin ale cdror ferestre mari de la parter, ce aduc eu vitrinele unor magazine, se vad odaitele mi Acestea, imbricate suma chiloti si sutien, stau lipite de geam, instalate niiste fotolii garnisite cu perne. Privindu-le, iti vit minte_niste uriase, indu-se de moarte. Cealalts parte a strazii e ocupat de o giganticd biserick gotic’, din secolul al paisprezecelea. Intre lumea curvelor si lumea Domnului se intinde, ca un fluviu ce separi dou regate, un miros inteptor de uring. In interiorul bisericii n-au mai rimas din vechiul stil gotic decit peretii inalti si_grosi, coloanele, bolta si ferestrele. Pe pereti nu se afla nici o picturd, nicdieri nu se vede © statuie, Biserica e pustie ca o sala de gimnas- 105tics. Tot ce se poate vedea sunt niste vinduri de scaune aleituind un pitrat mare in mijlocul tcasului in jurul unui podium miniatural pe care se inalts masuta predi- catorului, In spatele scaunelo aflau niste boxe de Tetn: sunt lojele rezervate familiilor cetatenilor boga Scaunele si lojele sunt etalate aici, fard a se seama, citusi de putin, de configuratia zidurilor si de plasamentul coloanelor, vrind parca si-si manifeste indi- ferenta si dispretul lor fata de arhitectura gotiea. Cu secole in urmi, credinta calvinisti a transformat biserica intr-un simplu. hangar, neavind alti functie decit aceea de a feri rugiciunea credinciosilor de ploaie si zapada Franz era fascinat: prin aceasta sald uriasd a trecut Marele Mars al istor Sabina isi aminti ci dups lovitura de stat a comunis- tilor din 1948, toate castelele din Cehia au fost nationalizate si transformate in centre de invstamint pen- tru ucenici, in cimine de bitrini, dar si in grajduri_ pen- tru cresterea vitelor. Vizitase, 0 dati, 0 asemenea Zidurile cu stucaturi erau infipte niste mari cu inele metalice, de care erau legate niste va priveau visitoare prin ferestre, spre parcul castelului, unde alergau, de colo-colo, cirduri de gaini. — Pustietatea asta ma fascineaz’, incepu Franz. Oa. menii aduni altare, statui, tablouri, seaune, covoare, arti, ca pe urmi s& vini acea clipi a bucuriei elibera- toare, cind miturd toate astea, asa cum se matura firi- de pe mast. Iti poti imagina mitu- roiul ui Hercule, care a maturat aceasti biserica? Sabina ii ardta o loja de lemn si spuse: . Dar exista ceva cei unea pe bancheri si sarintoci: ura fati de frumos. Ce este frumosul? intrebs Franz si in minte ii veni, pe neasteptate, vernisajul unei expozitii recente, la care fusese nevoit si participe aldturi de sotia saz va- 106 nitatea fird de margini a discursurilor sia vorbelor- goale, vanitatea culturii, vanitatea artei. Cind Iucra, ca student’, pe un santier al tineretul si sufletul ei era otrivit de acordurile vesele ale fanfa- relor ce nu mai conteneau si tisneasci din megafoanele urlitoare, Sabina si-a incdlecat motocicleta sia plecat departe, evadind din vacarmul lor. Strabatuse kilometri de pidure si se opri intr-un situc necunoscut, ce se pierdea printre colinele impédurite. fsi_sprijini_motoci- cleta de zidul bisericii si intr’ tocmai in clipa cind se sivirsea serviciul divin. La vremea aceea, religia era per secutati de regimul comunist si majoritatea oamenilor evitau bisericile. Pe binci nu se vedeau decit niste hi- trini, cirora nu le era teama de regim. Acestia nu se temeau decit de moarte. Preotul rostea, cu 0 voce melodioasa, cite o frazi pe care credinciosii 0 repetau in cor. Erau litaniile. Aceleasi cuvinte reveneau_merew, aidoma unui pelerin ce nu-si poate dezlipi ochii de peisaj, sau unor fiinte omenesti ce nu se pot desparti de viati. Sabina se asezi pe o banca in fundul bisericii; din cind in cind inchidea ochii, doar pentru a auzi acea muzicd a cuvintelor si, cind ii des- cchidea, vedea deasupra ei bolta vopsiti in albastru si, pe aceasta bolt, niste stele mari, aurii. Era de-a dreptul fermecata. Ceea ce intilnise ea, pe neasteptate, rick, nu era Dumnezeu, ci frumosul. fh stia prea 8 aceasta biserica si ascullase nu erau frumoase lor imateriale cu santierul aceasta acelasi timp, itaniile pe care le sine, ci datorits. vecinatatii neretului, unde isi petrecea frumoasa, fiinded ii aparuse, ca din senin si lume tradat Din ziua aceea stia ca frumusetea e 0 lume tridata, pe care © putea descoperi doar atunci cind persecutorii ei 0 uitau undeva, din greseala. Frumusetea se ascundea 107,jn spatele decorului_manifestati 5-0 gasim, trebuie si sfisiem pinza decorului. — E pentru prima oari cind mi fascineazi 0 bise- rica, spune Franz. Nu erau protestantismul, nici asceza cele care stirneau in el entuziasmul. Era altceva, ceva foarte personal, despre care nu se incumeta si-i vorbeasci Sabinei. Avea senzatia cd aude un glas care-| indemna si apuce mituroiul lui Hercule si si mature din viata sa vernisajele lui Marie-Claude, cintaretii Mariei-Anne, congre- sele si simpozioanele, discursurile desarte, cuvintele desarte. Uriagul spatiu pustiu al bisericii din Amsterdam i se pirea a fi imaginea propriei sale eliberiri. Forta fin patul unuia dintre numeroasele hoteluri in care fa- ceau dragoste, Sabina se amuzi jucindu-se cu bratele lui Fram — Ai o musculaturd nemaipomenita, spuse ea. Franz se bucurd auzind aceste laude. Cobori din pat, si, apucind de jos piciorul unui scaun greu, din lemn de stejar, incepu sil ridice eu incetinitorul. In acest timp spunea. Sahinei: — Vezi, nu trebuie sé-ti fie teama de nimic, as. putea site apir in orice situatie. Pe vremuri, am practicat judo-ul de performanti. Izbuti si intindi bratul la. ver- ticala, fara si scape scaunul din mind, si Sabina ii spuse: — Eo placere si te stii puternic... Dar in adincul sufletului ei mai adiugi urmitearele: Franz e puternic, dar puterea lui se indreapti doar spre exterior. In fata oamenilor in preajma carora traieste, pe care-i iubeste, e slab. Slébiciunea lui Franz se numeste bumitate, Franz n-ar fi in stare si-i porunceasca nici dati. Nu iar porunci niciodata, asa cum ii poruncea 108 Tomas, odinioar’, si aseze oglinda pe jos si si umble pe a incolo si incoace, in pielea goals. Nu fiindc& ar fi li de senzualitate, ci fiindci-i lipseste forta de a porun- ce nu pot fi infaptuite altfel decit prin Dragostea trupeasci e de neinchipuit fara Sabina meri cu scaunul ridicat sus de tot; spectacolul i se prea grotesc si avea darul si sfirneascd in ea un ciudat sentiment de tristete. Franz lisi scaunul din mini si se asezi pe el cu urmirea pe Franz cum se plimba prin ca- fata indreptata spre Sabina. — Neas putea spune cé-mi displace si fu puternic, incepu el, dar la ce-mi foloseste aceasta musculaturs, la Geneva? O port ca pe un ornament. Asa cum isi poartd paunul penajul infoiat. De cind ma stiu, nu m-am batut cu nimeni sin-am mutat fal Sabina isi continua reflect ca ar avea lingi ea un birbat care i-ar poru vrea so domine? Cit timp bar suporta? Ni nute! De unde reiesea ci ici un barbat nu era bun pentru ea, Nici — De ce nu-ti folosesti din intrebi. — Pentru ci a iubi inseamna a renunta la forti, raspunse Franz, cu blindete in glas. Sabina isi didea seama de dowd lueruri: in primul rind, ci aceasti frazi era frumoasi si veridica. In_al doilea rind, cd, rostind aceasta fraza, Franz se descalifica in viata sa erotics. ind in cind forta impo- i Viafa in adevar E 0 formula folositi de Kafka in jurnalul sdu, inty-una din scrisorile sale. Franz nu-si mai aminteste exact unde anume. E sedus de aceasti formula: ce inseamni si 109traiesti in adevir? O definitie negati e usor de gisi minciuni. fi povesteste sotiei sale despre congresul de la Amsterdam, despre conferintele de la Madrid, care n-au avut loc niciodatd, si se teme si meargi cu Sabina pe strizile Genevei. Il amuzi si se ascund’ si si minti, fiindc& nu mai ficuse asta niciodats. Povestea il tulburd sil gidila Ia_inima, ca pe un fruntas al clasei care s-a ; in sfirsit, si chiuleasci de la scoal Pentru Sabina, a tdi in adevir, a nu minti pe ni- ine, © posibil doar cu conditia de a trai . Din clipa in care exist’ un martor al com- portamentului nostru, ne adaptim, vrind-nevrind ochilor care ne privesc, si nimic din ceea ce facem nu e auten- tic. A avea un public, a te gindi la acest public inseam- nd a trai in minciund. Sabina dispretuieste literatura in care autorul dezviluie toate intimitatile sale si ale prietenilor sai. Cel ce-si pierde intimitatea, pierde tot. ar cel ce renuntd la ea de bunavoie © un monstru. De aceea, Sabina nu suferd, citusi de putin, iubirea, Dimpotriva, num: adevar" tainuieste ‘asa poate si trdiasca fchimb, Franz e incredintat c& in separarea vie intre domeniul privat si domeniul public se afla izvorul tuturor minciunilor. Pentru el, .,a trai in adevar* in- seamna desfiintarea barierei ce desparte viata intima de viata put i. Citeazd cu plicere fraza lui André Breton in care poetul spune cd ar vrea sa traiascd intr-o casi de sticli, in care nimic nu-i secret, si care e deschisa tuturor priviilor. Auzind-o pe sotia sa spunindu-i Sabinei: ,,Ori dat seama ci nu mai putea si continue viata in minciuna. In momentul acela ar fi trebuit si-i ja apirarea Sabinei. Dacd nu o facuse, asta se datoreazi aumai faptului cd se temea si nu tradeze dragostea lor ascunsi. 110 A doua zi dupa cockteil trebuia si plece cu Sabina la Roma, si petreacs acolo impreuna dou zile. Cuvintele: ~Oribilé bijuterie! fi reveneau in minte fird incetare, iar pe sotia sa o vedea cu alti ochi decit 0 vizuse atunci, Nu mai era aceea pe care 0 cunostea de-o via Agresivitatea ei invulnerabili, zgomotoasi, dinamici uusuré de povara bunatatii pe care 0 purtase, cu rabdare, lungul celor doudzeci de ani de viata conjugala. Isi i de spatiul imens al interiorului_bisericii din Amsterdam, si se simti din nou coplesit de acel straniu si-neinteles entuziasm, pe care-I stirmea in sufletul lui pustictatea acestui spatiu. fsi ficea valiza, cind Marie-Claude veni spre el camera alaturata: i vorbi despre invitatii din ziua pre- cedenti, aprobind energic unele opinii pe care le auzise de la acestia si condamnind, cu vehement, altele, pe un ton batjocoritor. Franz o privi indelung, apoi spu — La Roma n-are loc nici o conferinta. — Si-atunci de ce pleci? intreba ea, cu nedumerir — De noua luni am o iubité siinu vreau sa ma in- tilnese cu ea la Geneva, De asta cilitoresc atit de mult. ‘Mam gindit cd ar fi mai bine si fii in cunostinta de cauzi. Dupa ce rosti primele cuvmte se sper ial incepu si-l piriseasca. Isi risuci capul intr-o parte, cevitind astfel sé citeasca pe chipul ef disperarea pe care, credea el, aveau si i-o pricinuiasca vorbele lui Dupi 0 seurtd pauzd, ii fu dat si auda: — Da, ai dreptate, si eu socot c& ar fii mai bine si fiu in cunostinta de cauzd. Vocea ei risuna cu afita fermitate, incit i ficu pe Franz si-si indrepte din nou privirea spre ea: Marie-Claude nu pirea ci se pribuseste. Dimpotriva, era mereu aceeasi femeie care spunea, cu glasu-i risunator: Oribili. biju- terie!” curajul ini- mw.— Dacd tot ai avut curajul si mi anunti cf mi i de noua luni, ai putea si-mi spui si cu cine? relui se a. isi spusese intotdeauna ci nu trebuia 5-0 jignease’ po Marie-Claude, si nu-i faci vreun réu, ci trebuia si respecte in ea femeia. Dar ce devenise femeia din ea? Cu alte cuvinte, ce devenise imaginea mamei sale pe care elo asocia cu sotia sa? Mama sa, mama sa trista si riniti, incaltati cu. pantofi desperecheati, plecase din Marie-Claude, si. cine stie, poate nu plecase. fiindea nu fusese niciodata in ea. — Neam nici un motiv so ascund, rispunse Franz Daci nu era riniti de infidelitatea ui, Franz era in- credintat c& avea so vaneasca, fard doar si poate, spu- nindui cine e rivala ei, Pronunté numele Sabinei, ui du-se fix inochi ei, La putin timp dupa aceea se intilni eu Sabina la aeroport. Avionul prindea indltime si el se simtea in ce mai usurat, spunindu-si in sinea fui ci, in sfirsit dup noui luni. incepea din now si traiascd in adevir. 8. Sabina avea senzatia ci Franz fortase usa intimitati sale, si, prin deschizitura ei, vedea capul lui Marie-Claude, capul lui Marie-Anne, capul pictorului Alan si al sculpto- rului care-si tinea mereu degetul salvat, capetele tuturor cunoscutilor sai din Geneva. Impotriva vointei sale urma devind rivala unei femei care n-o interesa, citusi de putin. Franz va divorta si ea va ocupa lingé el locul ri- ‘mas liber pe largul pat conjugal. Toati lumea va. urmari spectacolul, de aproape sau de departe, iar ea va fi obligata si joace aceasti comedie in fata tuturor; in loc si fie Sabina, va fi silita s4 interpreteze rolul Sabinei, si maniera de a interpreta. Dra- greutate siva deveni o povard. Numai gindul la aceasta situatie ficea si i se incovoaie spinarea. Luau masa de seard intr-un restaurant stropeau dumi chef de vorba. — Hai, spune drept, chiar nu esti ba Franz, dorind si spargi tacerea. il asigura ci nu e suparata, dar nu stia daci trebuia si se bucure sau nu. Se gindea la intilnirea lor din va- gonul de dormit al trenului de Amsterdam. Ar fi vrut in seara aceea si cada in genunchi in fata lui si sil roage -0 tind Tinga el cu forta, si n-o mai tase si plece nici- odata. Ar fi dorit in seara aceea si termine, 0 dati pen- tru totdeauna, cu aceasta primejdioasi calatorie dintr-o trddare in alta, Dorea sincer si pund capit acestei po- vest. Acum se straduia si-si reprezinte, cu maximum de in- tensitate, dorinta ei de atunci, s-o invoce. si se sp pe ea. In zadar, sentimentul dezgustului era mai pu: ternic Se intorceau la hotel pe. strazi jurul lor, italienii exuberanti_v abierau, gesticulaw si explodau in hohote de ris afit de zgomotoase, incit cei doi puteau si meargi linistiti_ unul fi altul, fra si-si vorbeased, fard si auda propria lor tacere, Apoi, Sabina zabovi multi vreme in camera de baie, imbaindu-se si facindu-si toaleta, in timp ce Franz © astepta intins sub pitura largului pat matrimonial. Ca de obicei, o kimpita era aprinsé pe masuta de capat Revenind din camera de b: torul, Era pentru prima cara cind proceda asa. Franz ar fi trebuit sd sesizeze gestul ei, Nu i-a acordat insi nici © atentie, cici precum stim, pentru el lumina era lipsita de orice importants. In timpul actului amoros ii plicea sa tind ochit inchis Roma si tul cu o inghititurs de vin. Sabina n-avea supirata? 0 intre- animate ale seri, In rau, tipau de zor, Sabina risuei comuta- 113Dar tocmai din pricina acestor oc Sabina lampa. Nu mai voia si vadi, nici micar o clip’, aceste pleoape inclestate. Ochii, spune proverbul, sunt fereastra sufletului. Trupul lui Franz, care se zbatea in- tofdeauna deasupra ei cu ochii inchisi, era, pentru ea, un trup fird suflet, Aducea cu un pui de animal, inci nevazitor, care scoate niste sunete jalnice si neputincioa- se, fiindcd-i insetat. Cu musculatura sa superba, Franz area in timpul actului amoros un catel urias ce se alap- ta la_sinul ei. Si, intr-adevar, avea intotdeauna in gurd sfire, de pared ar fi supt de zor la sinul ei. Ideca ci jos e barbat in toatd firea, iar sus un sugar, si ci ea se cule aici cu un bebelus necuvintator, i se parea a fi la ja abjectului. Nu, nu voia si-l mai vad niciodati cu disperare deasupra nu-i va mai in- ul, asa cum il le citeaua lauza ~ azi e pentru ultima oari, definitiv si irevo- inchisi stinsese tied, c& Franz era cel mai birbat care i-a avut vreodatd, ci era inteligent, ci Intlegea arta cf era bun, cinstit, frumos, dar cu cit mai mult idea seama de acest lucru, cu atit mai mult o ispitea dorinta de a viola aceasta inteligents, aceasté bundtate a sufletului, de a viola aceasta forts neputincioasa. il iubi in noaptea aceea cu mai multi ardoare decit ind, excitats de constiinta c& era pentru ultima oara. il iubea, dar cu gindul era de acum in alti parte. Auzea din now sunind in departari trompeta de aur a tradarii si stia ci nu_va fi in stare sé reziste acestei chemiri. 1 se area ci in fata ei se mai deschide si acum spi imens al libertati derea lui nemarginité avea

S-ar putea să vă placă și

• Calatoria Ursilor Panda Vs Asteptandu L Pe Godot

  

  Document3 pagini

  Calatoria Ursilor Panda Vs Asteptandu L Pe Godot

  Otilia Iulia

  Încă nu există evaluări
• Revista Concept Nr. 1

  

  Document152 pagini

  Revista Concept Nr. 1

  Cornel Ionut Hutanu

  100% (1)
• Razvan Radulescu-Teodosie Cel Mic 09

  

  Document305 pagini

  Razvan Radulescu-Teodosie Cel Mic 09

  CID

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Leagănul Respiraţiei

  

  Document202 pagini

  Leagănul Respiraţiei

  Dana

  Încă nu există evaluări
• Ora 25 - Virgil Gheorghiu

  

  Document178 pagini

  Ora 25 - Virgil Gheorghiu

  flo108

  96% (24)