

Eliminare Hepatita C
 Medicina personalizată
 Imuno-oncologia
 Biotehnologie
 Medicina digitală
 Health literacy
 Acces la inovație
 Prevenție

     
LATEST Posts POPULAR Posts HOT Posts TRENDING Posts
9:46:27
30 Apr
 MEDICINA PERSONALIZATĂ
 IMUNO-ONCOLOGIA
 BIOTEHNOLOGIE
 MEDICINA DIGITALĂ
 HEALTH LITERACY
 ACCES LA INOVAȚIE
 PREVENȚIE

 CARDIOLOGIE

#COVID-19 și bolile cardiovasculare: risc

crescut pentru pacienții cardiaci, dar SARS-
CoV-2 poate da leziuni miocardice și la
persoanele fără istoric de boli cardio-
vasculare

01 Apr 2020
5024 Views
Dr. Carmina Georgescu
Aproximativ 10% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 prezintă boală cardiovasculară la
momentul diagnosticului infecției COVID-19, însă numărul de pacienți care dezvoltă sechele
cardiovasculare variază, acestea constând în leziune miocardică acută, miocardită, sindrom
coronarian acut, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă congestivă, șoc cardiogen și aritmii.
Studii care arată asocierea COVID-19 – boală cardiovasculară
O meta-analiză a șase studii, care a inclus 1.527 de pacienți cu COVID-19, a examinat prevalența
bolilor cardio-vasculare și a raportat prezența următoarelor comorbidități:
 hipertensiune arterială – 17,1%;
 boli cardio-vasculare și cerebro-vasculare – 16,4%;
 diabet zaharat – 9,7%.
Pacienții care au necesitat internare în secția de terapie intensivă au asociat mai
des comorbidități în comparație cu restul pacienților cu COVID-19. 
Analiza a 44.672 de cazuri confirmate cu COVID-19 în Wuhan, China a arătat că ratele de
fatalitate au fost mai crescute la pacienții cu:
 boli cardiovasculare (10,5%);
 diabet zaharat (7,3%);
 hipertensiune (6%), comparativ cu rata generală a mortalității de
2,3%.
Mai multe studii mai mici de tip cohortă au obținut rezultate similare, sugestive pentru risc mai mare de
evenimente adverse pentru acești pacienți, deși există diferențe legate de testare și standardizarea
datelor. Deși rapoartele din afara Chinei sunt limitate, datele din Italia sugerează rate similare de
mortalitate și un risc crescut de deces în cazul pacienților cu comorbidități.
Posibile mecanisme implicate
Este cunoscut faptul că mecanismele care conduc către boală cardiovasculară  se suprapun
căilor care reglează funcția imunitară. De exemplu, vârsta înaintată este cel mai puternic factor de
risc pentru boala cardiovasculară, iar efectul îmbătrânirii asupra sistemului imunitar poate fi la fel de
important pentru susceptibilitatea și severitatea COVID-19. Alți factori de risc pentru boala cardio-
vasculară, precum diabetul și hiperlipidemia, au impact asupra funcției imunitare și, la rândul ei,
dereglarea stării imunologice corespunde riscului crescut de boală cardiovasculară. Astfel, boala
cardio-vasculară poate fi un marker al îmbătrânirii și dereglării imunologice accelerate și se
asociază indirect cu prognosticul COVID-19.
Evenimente adverse cardio-vasculare, frecvente în cadrul infecției COVID-19, joacă un rol în
prognostic, similar altor infecții virale, cum ar fi gripa. Mecanismele sunt complexe, multi-factoriale și
bidirecționale. În plus, infecția COVID-19 poate declanșa căi unice pentru acest agent patogen, care
contribuie la evoluția pacienților cu boli cardiovasculare. De exemplu, se presupune că o expresie mai
mare a ECA2 la pacienții cu hipertensiune arterială și BCV sporește susceptibilitatea pentru SARS-
CoV-2, deși datele sunt contradictorii și fără sugestii clare asupra atitudinii terapeutice.

Sursa foto: Journal of the American College of Cardiology

Leziune miocardică, miocardită și sindroame coronariene acute
Pacienții grav bolnavi cu COVID-19 pot dezvolta leziuni miocardice, definite printr-un nivel crescut al
troponinei, din cauze non-ischemice (precum miocardita) sau cauze ischemice (infarct miocardic
prin ruptura plăcii de aterom sau dezechilibru cerere/ofertă), în contextul hipoxiei din sindromul de
detresă respiratorie acută și microtrombi potențiali.
Nivelurile crescute de troponină serică au fost descrise la mulți pacienți infectați cu SARS-CoV-2,
fiind observate diferențe semnificative între pacienții care au decedat și cei care au supraviețuit. Într-
o meta-analiză a 4 studii, incluzând un total de 341 de pacienți, diferența medie standardizată a
nivelurilor de troponină I cardiacă a fost semnificativ mai mare la cei cu formă severă COVID-19,
comparativ cu cei cu boală ușoară.
Creșterea ușoară a troponinei cu sensibilitate ridicată (hsTn I) la pacienții internați cu COVID-19 este
frecventă și nespecifică. Cu excepția cazului în care simptomele, electrocardiograma (ECG) sau
ecocardiografia coroborează suspiciunea clinică de infarct miocardic acut sau miocardită, nu e
necesară testarea de rutină, pentru toți pacienții, a troponinei, conform poziției Colegiului
American de Cardiologie. Mai mult decât atât, nivelurile de troponină pot fi crescute artificial la
pacienții cu insuficiență renală din cauza excreției întârziate, care este frecventă la pacienții cu boală
avansată.
Inflamația miocardică și deteriorarea au fost raportate în relație cu infecția COVID-19. Din 68 de
decese dintr-o serie de 150 de pacienți cu COVID-19, 7% din decese au fost atribuite miocarditei
cu insuficiență circulatorie, iar în 33% din cazuri este posibil ca miocardita să fi contribuit la cauza
decesului. Alte rapoarte au descris miocardita fulminantă în cazul încărcăturii virale ridicate, cu
descoperirea la autopsie a infiltratului inflamator mononuclear în țesutul miocardic.
Rapoartele au sugerat că leziunea cardiacă acută – care include creșterea biomarkerilor cardiaci >
percentila 99, dar și anomalii ECG și ecocardiografice – este frecventă la pacienții cu COVID-19 și
este asociată cu forme mai severe și prognostic mai slab. Studiile de cohortă efectuate la pacienții
internați în China estimează că afectarea cardiacă acută apare la 7-20% dintre pacienții internați cu
COVID-19 și este semnificativ mai frecventă la pacienții internați pe secțiile de terapie
intensivă (22,2% față de 2%) și în rândul celor decedați (59% față de 1%).
Rapoartele de caz descriu pacienți cu COVID-19 și aspect ECG sugestiv pentru non-STEMI, fără
boală coronariană obstructivă. Răspunsul inflamator accentuat și modificările hemodinamice asociate
formei severe de infecție pot determina risc pentru ruperea plăcii aterosclerotice la pacienți
susceptibili. Pacienții cu infecții respiratorii acute au risc ridicat de a dezvolta infarct miocardic acut
după boli virale (inclusiv infecții cu alte tulpini de coronavirus).
Conform Colegiului American de Cardiologie (ACC), terapia trombolitică poate fi luată în
considerare la pacienții stabili cu COVID-19 și STEMI.
În plus, este important de menționat că există o posibilă suprapunere între  simptomatologia
sindromului coronarian și COVID-19. Deși simptomele predominante ale COVID-19 sunt
respiratorii, un raport de caz a descris un pacient din Italia cu dureri toracice. Ulterior s-a constatat că
pacientul nu prezenta boală coronariană obstructivă, dar a fost testat pozitiv pentru COVID-19.
Aritmii cardiace 
Deși este nespecific, palpitațiile fac parte din simptomatologia prezentă la 7,3% dintre pacienții unei
cohorte de 137 de cazuri de COVID-19.
La pacienții cu COVID-19 spitalizați, aritmiile cardiace au fost observate la 16,7% din 138 de pacienți
din China și au fost mai frecvente la pacienții internați pe secția de terapie intensivă (44,4% față de
6,9%). Din păcate, nu există încă date despre tipul de aritmii apărute la acești pacienți.
Prevalența ridicată a aritmiilor ar putea fi, în parte, atribuită tulburărilor metabolice, hipoxiei, stresului
neurohormonal și inflamator, în contextul infecției virale, la pacienții cu sau fără boală CV preexistentă.
Cardiomiopatie și insuficiență cardiacă
Dintre pacienții cu COVID-19 în stare gravă și critică, 23-33% au dezvoltat cardiomiopatie și
insuficiență cardiacă asociată, necesitând management suportiv al funcțiilor vitale. Insuficiența
cardiacă a fost observată la 23% dintre pacienții cu COVID-19 și a fost mai frecventă la pacienții
decedați (51,9% vs 11,7%).
Rămâne neclar dacă insuficiența cardiacă este cauzată cel mai frecvent de exacerbarea disfuncției
preexistente a ventriculului stâng sau de cardiomiopatia nou instalată (fie din cauza miocarditei, fie a
cardiomiopatiei de stres).
Insuficiența cardiacă dreaptă și hipertensiunea pulmonară asociată trebuie, de asemenea, luate
în considerare, în special în contextul bolilor pulmonare parenchimatoase severe și ARDS.
Șoc cardiogenic și mixt
Prezentarea clinică predominantă a COVID-19 este boala respiratorie acută, care poate duce la
ARDS, manifestat prin hipoxemie și opacități “în geam mat” la imagistica toracică. Caracteristici
similare pot fi observate și în cazul edemului pulmonar cardiogenic. Ca atare, este important să se ia
în considerare șocul cardiogenic sau mixt.
Transplantul de inimă în contextul infecției COVID-19
Au fost raportate cazuri de infecție cu COVID-19 în rândul pacienților cu transplant de inimă. Doi
pacienți din China, cu transplant de inimă, unul cu boală ușoară și unul cu formă severă, au
prezentat simptome tipice COVID-19. În ambele cazuri s-au întrerupt tratamentele imunosupresive de
bază și s-a tratat agresiv cu steroizi în doză mare, imunoglobuline și antibiotice. Ambii pacienți au
supraviețuit, fără a exista dovezi de respingere a allogrefei.
În epidemiile virale anterioare s-a observat că beneficiarii de transplant de organe solide, fiind
imunosupresați, au înregistrat forme severe de infecție. În prezent, nu există ghiduri de tratament
pentru acești pacienți.
Indicații de scădere a riscului de transmitere a COVID-19, în practica medicală cardiologică.
 Urmăriți Podcastul #VociCuAutoritate COVID-19, episodul 3, în care Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic
cardiolog și fost președinte al Societății Române de Cardiologie, explică recomandările pentru
pacienții cu hipertensiune arterială în această perioadă:
Citește și:
 Bătălia #COVID19, în laborator. Sanofi și Translate Bio colaborează
pentru a dezvolta un nou posibil vaccin împotriva COVID-19, bazat pe
ARNm
 #COVID19. Manifestările gastrointestinale ar putea fi primele
simptome. Există dovezi că virusul SARS-CoV-2 s-ar putea transmite pe
cale fecal-orală, nu doar prin tuse și strănut
 #COVID-19. ANALIZĂ. 5 posibile explicații pentru numărul mare de
decese din Italia. Profilul mortalității: nicio victimă sub 30 de ani, vârsta
medie – 80 de ani, 99% aveau și alte boli.
BOLI CARDIOVASCULARECARDIOLOGIECOVID19INFARCT MIOCARDIC ACUTINSUFICIENTA CARDIACAMIOCARDITASARS-COV-2SOC
CARDIOGEN
 CELE MAI CITITE ARTICOLE

CE SPUN STUDIILE: despre IQOS, sistemul de încălzire a tutunului

Jan 31, 2018

O nouă definiție pentru hipertensiunea arterială. Care sunt noile valori considerate normale?
Nov 15, 2017
UPDATE. Care sunt tratamentele studiate și utilizate în protocolul terapeutic contra infecției cu SARS-CoV-2?
Plasma prelevată de la pacienții vindecați, potențial tratament în formele severe COVID-19
Mar 10, 2020

PREDICȚIE. 3 scenarii posibile pentru VÂRFUL epidemiei. Cum ar putea evolua #COVID19 în România?
Mar 16, 2020

Calendarul național de vaccinare 2018. Care sunt vaccinurile recomandate încă din prima zi de viață?
Jan 24, 2018
ALTE ARTICOLE

MEDICINA PERSONALIZATĂ
INTERVIU: Dr. Johannes Rischweski – Rolul farmacocineticii în
personalizarea tratamentului hemofiliei
Adriana Boată - Sep 05, 2017
1475 views
Medicina personalizată este un domeniu care cuprinde un număr vast de tehnici și practici medicale.
Farmacocinetica a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul TEACH – Școala Europeană…

ACCES LA INOVAȚIE

FDA a aprobat prima terapie pentru o formă rară de cancer digestiv:

tumorile neuroendocrine gastro-entero-pancreatice
Mihai Dorobantu - Feb 09, 2018
3942 views
Food and Drug Administration (FDA) a aprobat Lutathera, prima terapie cu radionuclizi pentru
receptorii peptidici (PRRT), indicată în tratarea tumorilor neuroendocrine gastro-entero-pancreatice - o
formă rară de…
DIABET

STUDIU. Diabetul de tip 1 poate fi împărțit în două afecțiuni distincte în

funcție de vârsta la momentul diagnosticului și tipul de răspuns imun
Dr. Amelia Voinea - Mar 26, 2020
5097 views
O paradigmă a îngrijirilor medicale moderne care evoluează rapid este cea a răspunsului proactiv și
individualizat la nevoile pacientului, prin combinarea diagnosticului de precizie cu terapia
personalizată.…
ALTE ARTICOLE
HEALTH LITERACY

„Grija pentru cei dragi este cel mai frumos cadou” – Campania de informare
cu privire la importanța diagnosticării la timp a Bolii Parkinson
Mihai Dorobantu - Dec 13, 2017
4961 views
Asociația de Luptă împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu AbbVie și Primăria Municipiului
București, a lansat pe 12 decembrie campania de informare și educare „Grija pentru cei…
HEALTH LITERACY

„Dismorfia Snapchat”: tinerii apelează la chirurgia plastică pentru a arăta

precum în pozele editate
Dr. Carmina Georgescu - Feb 06, 2019
5212 views
Aplicațiile precum Snapchat și Instagram, care utilizează filtre de editare a chipului, schimbă modul în
care oamenii își percep propriul aspect fizic. Un studiu publicat în JAMA…
 HEALTH LITERACY

„Câte vieți are inima ta?”: Rata mortalității cauzate de infarct în România
este peste media europeană
Adriana Boată - Dec 11, 2017
6163 views
Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut (IMA) în România este încă mult mai mare
decât media europeană, iar la nivelul anului 2014, rata de mortalitate pentru…

ABOUT US
Am început cu un curs, “Comunicarea inovației, inovație în comunicare”. Și am continuat cu Raportuldegarda.ro, primul
portal de comunicare a inovației în medicină din România
 
Contact: raportuldegarda@ino-med.ro
FOLLOW US

Da-ne Like și Share pe Facebook

Copyright 2017. Centrul pentru Inovație în Medicină

 Home

 
 Advertising

 
 Contact