Metodologie - 2015 - Sentinela Noso - Amr PDF

Metodologia de supraveghere a infectiilor nosocomiale in sistem sentinela si a rezistentei microbiane
2015
METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE IN SISTEM SENTINELA A INFECTIILOR

NOSOCOMIALE IN SI A REZISTENTEI MICROBIENE
Supravegherea de tip sentinela este o metoda utilizata in toate tarile in vederea estimarii unei
incidente reale a infectiilor nosocomiale si este aplicata datorita urmatoarelor motive: permite o
mai buna supraveghere a problemei de sanatate publica in unitatile selectate prin asigurarea unei
supervizari mai eficiente a activitatilor desfasurate in sistem; supravegherea « tintita » este mai
usor aplicabila datorita unor costuri mai reduse fata de supravegherea de tip exhaustiv.
Sistemul «sentinela» este creat pentru a aduce informatii suplimentare care vor sustine
deciziile in ceea ce priveste controlul si supravegherea.
NOTA: Acest tip de supraveghere « sentinela » NU INLOCUIESTE supravegherea de
rutina a infectiilor nosocomiale la nivelul tuturor unitatilor sanitare, conform reglementarilor
legale in vigoare, si nici raportarea statistica numerica a acestora.
Principalul obiectiv al sistemului sentinela: asigurarea standardizarii definitiilor de caz, a
colectarii datelor si a raportarii datelor colectate la nivelul unitatilor sentinela, in vederea
imbunatatirii calitatii ingrijirilor pacientilor .
Sistemul de supraveghere sentinela cuprinde:
A. Supravegherea infectiilor nosocomiale : septicemii, pneumonii, infectii urinare, infectii
utilizarii dispozitivelor medicale ( cateter) si infectiile de situs chirurgical, depistate in unitatile
sanitare sentinela, utilizand definitiile de caz UE.
B. Supravegherea rezistentei microbiene (anexa B)
Populatia tinta: toti pacientii spitalizati in unitatea cu paturi sentinela cu minim 2 zile spitalizare
(peste 48 ore de la intrarea in sectie).
A. Supravegherea infectiilor nosocomiale sentinela

1. INFECTIILE NOSOCOMIALE supravegheate in sistem sentinela vor fi: septicemiile,
pneumoniile nosocomiale , infectii urinare de origine nosocomiala, infectii aparute in urma
utilizarii dispozitivelor medicale ( cateter venos central) precum si infectiile de situs chirurgical,
depistate din intreaga unitate sentinela, utilizand definitiile de caz UE - anexa A.1).
1
Page
INSP – CNSCBT
2015
Se vor supraveghea toate infectiile cu debut dupa minim 48 de ore de internare; totodata
se vor consemna si infectiile care au un debut in primele 48 de ore de internare, daca ele au
originea in alte spitale.
Pentru a considera o infectie ca fiind un nou episod este necesar ca noile semne si
simptome sa fie sustinute de teste de diagnostic (radiologice,alte, etc.)
Infectia asociata unui dispozitiv medical/cateter este acea infectie nosocomiala aparuta
in conditiile in care pacientientul avea implantat un dispozitiv medical pe parcursul celor 48 de
ore de dinaintea debutului (chiar si intermitent). Procedeele de utilizare a “dispozitivului
relevant” sunt: intubatia, cateterismul vascular si respectiv cateterismul urinar.
In cazul in care intervalul este mai lung de 48 de ore trebuie sa existe argumente
semnificative care arata ca infectia este asociata cu dispozitivul ex.pentru infectiile urinare
asociate cateterismului, cateterul urinar trebuie sa fi fost montat cu 7 zile inaintea rezultatelor
pozitive de laborator sau aparitia semnelor si simptomelor sa corespunda criteriilor definitiei de
caz .
NOTA: Trebuie notificate toate septicemiile indiferent de origine atat cele primare (
infectiile sangelui de origine necunoscuta sau asociate unui dispozitiv medical) cat si cele
secundare unei alte localizari a infectiei. Notificarea tipului de infectie trebuie facuta separat (in
functie de origine), corelarea cu dispozitivul medical/ cateterul se face prin evidentierea
aceluiasi microorganism din proba recoltata de pe dispozitiv sau prin imbunatatirea
simptomatologiei in maxim 48 de ore de la scoaterea cateterului.
La fel se va proceda si in cazul pneumoniilor ( se notifica toate nu numai cele asociate
utilizarii unui dispozitiv)
Se vor colecta urmatoarele datele privind infectia nosocomiala:
date despre pacient: data internarii, data externarii, varsta, sex, data
transferului, data interventiei chirurgicale, tipul interventiei chirurgicale,
respectiv codul ( anexa A.3), data externarii, varsta, sex, status la externare
date despre infectia nosocomiala: data de debut, tipul de infectie, in cazul in
care este septicemie originea septicemiei, prezenta de dispozitive medicale
relevante cu 48 de ore inainte de debutul infectiei, microorganismul identificat
2
Page
INSP – CNSCBT
2015
(se specifica maximum 3 microorganisme izolate, folosind coduri de 6 litere,

de exemplu: STAAUR = Staphylococcus aureus) - vezi anexa A.4
infectiile postoperatorii, cu debut dupa minim 48 de ore de internare, includ
toate tipurile de infectii, respectiv de plaga chirurgicala superficiala,
profunda si de organ/cavitate.
.rezistenta microbiana: rezistenta antimicrobiana la antibiotice ( lista
antibiotice anexa B3) in funcţie de micro-organism ( S,I,R, necunoscut-U),
notandu-se inclusiv panrezistenta la antibiotice
 N ( fara PDR) =susceptibil la cel putin un antibiotic,
 P ( posibil PDR) =intermediar sau rezistent la toate antibioticele
testate in spital,
 C ( confirmat PDR) = intermediar sau rezistent la toate antibioticele
confirmate de un laborator de referinta,
 U= necunoscut
Datele se vor colecta pe fisa specifica ( Anexa A.2)
Datele privind unitatea sanitara, respectiv sectiile unde se identifica IN vor fi completate
trimestrial (AnexaA.5).
Investigatiile specifice de laborator vor aborda obligatoriu urmatoarele microorganisme:
Staphylococcus aureus
Enterococcus faecium si Enterococcus faecalis
Enterobacteriaceae (Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae)
Pseudomonas aeruginosa
Acinetobacter spp
B. Supravegherea rezistentei microbiene

Populatia tinta: toti pacientii spitalizati in unitatea sanitarea sentinela de la care au fost izolate
tulpini microbiene
Datele care se colecteaza de la nivelul laboratorului:
1) Toate tulpinile izolate in unitatea sanitara sentinela cu rezistenta microbiana asociata.
3
Page
Se vor raporta numeric agregat pentru fiecare trimestru, specificandu-se normele de interpretare
INSP – CNSCBT
2015
pentru definirea tulpinilor drept rezistente sau sensibile, ex CLSI 2010,EUCAST 2011,BSAC
2006. Alegerea antibioticelor pentru care se face testarea va fi in conformitate cu ghidul OMS de
standarde de supraveghere a rezistentei microbiene ( disponibil pe site www.insp.gov.ro/cnscbt ).
2) Tulpinile microbiene responsabile de infectii invazive (izolate din sange,LCR) care se vor
inregistra pe fise specifice ( anexa B.1 )
NOTA: Datele de rezistenta si susceptibilitate se vor consemna numai pentru primul izolat
din sange/LCR al unui pacient cu o infectie invaziva.
Microorganismele supravegheate sunt: Streptococcus pneumoniae (STRPNE), Staphylococcus
aureus (STAAUR), Enterococcus faecalis (ENCFAE), Enterococcus faecium (ENCFAI),
Escherichia coli (ESCCOL), Klebsiella pneumoniae (KLEPNE), Pseudomonas aeruginosa
(PSEAER) si Acinetobacter spp (ACISPP).
Trebuie incluse toate izolatele din sange (STRPNE, STAAUR, ENCFAE, ENCFAI, ESCCOL,
KLEPNE, PSEAER, ACISPP) si/sau LCR (STRPNE, ESCCOL, KLEPNE, PSEAER, ACISPP),
pentru care a fost testata susceptibilitatea.
In vederea detectarii mecanismelor de rezistenta si rezistenta specifica de importanta
clinica si / sau epidemiologica se pot utiliza standardele CLSI sau EUCAST
(http://www.eucast.org/clinical_breakpoints), unde se regasesc metodele recomandate pentru:
1. Enterobacteriaceae producatoare de Carbapenemaze
2. Enterobacteriaceae producatoare de β-lactamaze cu spectru extins
3. Enterobacteriaceae producatoare AmpC β-lactamaza
4. Rezistenta la meticilina a Staphylococcus aureus
5. Staphylococcus aureus non-susceptibil la glicopeptide
6. Enterococilor rezistenti la vancomicina
7. Streptococcus pneumoniae non-susceptibil la penicilina
NOTA. Se pot utiliza pentru pragurile de susceptibilitate oricare dintre sistemele

EUCAST sau CLSI; este insa obligatorie specificarea sistemului utilizat pe fisa de
colectare a datelor .
Definitia generica de caz a rezistentei la antibiotice utilizata (Decizia C(2012)5538 CE) este:
Un microorganism este definit ca fiind clinic sensibil, clinic intermediar sensibil sau
4
Page
clinic rezistent la un agent antimicrobian în conformitate cu pragurile de susceptibilitate clinică
INSP – CNSCBT
2015
și diametrele corelate corespunzătoare ale zonelor de inhibitie, respectiv corelarea metodelor

difuzimetrice cu cele prin dilutie.
Clinic sensibil (S)
— un microorganism este definit ca fiind sensibil dacă nivelul de activitate antimicrobiană este
asociat cu o probabilitate mare de succes terapeutic
— un microorganism este clasificat ca fiind sensibil (S) prin aplicarea pragului de
susceptibilitate corespunzător într-un sistem de test fenotipic definit
Clinic intermediar sensibil (I)

— un microorganism este definit ca fiind intermediar sensibil dacă nivelul de activitate
antimicrobiană este asociat cu un efect terapeutic incert. Aceasta implica faptul ca o infecție
cauzata de izolat poate fi tratata în mod corespunzator in focarele septice unde antibioticul atinge
concentratii ridicate sau cand se utilizeaza o doză mai mare fata de cea uzuala; aceasta indica, de
asemenea, o zona-tampon care ar trebui sa împiedice ca niste factori tehnici de importanta
minora, necontrolati, să cauzeze discrepante majore in interpretări (intre S si R)
— un microorganism este clasificat ca fiind intermediar sensibil (I) prin aplicarea pragurilor de
susceptibilitate corespunzătoare intr-un sistem de test fenotipic definit
Exista microorganisme pentru care nu s-a definit o zona I (are doar variante S respectiv R).
Clinic rezistent (R)
— un microorganism este definit ca fiind rezistent daca nivelul de activitate antimicrobiana este
asociat cu o probabilitate mare de esec terapeutic
— un microorganism este clasificat ca fiind rezistent (R) prin aplicarea pragului de
susceptibilitate corespunzator intr-un sistem de test fenotipic definit
Pragurile de susceptibilitate clinică sunt prezentate de maniera:
- pentru determinare de CMI ca S ≤ x mg/L; I > x, ≤ y mg/L; R > y mg/L;
- pentru difuzie cu discuri S ≥ x mm; I < x, ≥ y mm; R < y mm
Antibioticele recomandate pentru testarea rezistentei microbiene a tulpinilor pentru infectii
invazive se regasesc in Anexa B2 pentru fiecare tip de tulpina.
5
Page
INSP – CNSCBT
2015
Atributii si flux informational

1. Unitatea « sentinela »
Managerul: coordoneaza si monitorizeaza supravegherea de tip sentinela a infectiilor
nosocomiale mai sus mentionate si a rezistentei microbiene din sectiile selectate din unitatea sa
Medicul sef al sectiei sentinela: implementeaza si coordoneaza activitatea de tip sentinela din
sectia selectata
Medicul sef al compartimentului de prevenire si control al infectiilor nosocomiale -
organizeaza sistemul de supraveghere la nivelul unitatii prin desemnarea echipei de lucru,
definirea atributiilor membrilor echipei, instruirea personalului medico-sanitar din sectiile
selectate cu privire la obiectivele programului, protocoalele de lucru, formularele utilizate,
circuitul informational, indicatori de evaluare, precum si sectiile care sunt selectate.
- va utiliza in depistarea cazurilor de infectie nosocomiala definitiile de caz prezentate in
metodologie;
- urmareste efectuarea diagnosticului microbiologic;
- completeaza fisele de supraveghere ale cazurilor de infectie nosocomiala;
- raporteaza catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti:
- saptamanal, in fiecare zi de luni pentru saptamana precedenta, fisele de IN completate
- lunar, in primele 10 zile ale lunii, pentru luna precedenta, fisele de supraveghere pentru
tulpinile izolate care au determinat infectii invazive izolate in laboratorul unitatii
- trimestrial, se vor raporta numeric agregat numarul de germeni izolati si caracterizati
din punct de vedere al rezistentei microbiene
.Medicul sef al laboratorului de microbiologie organizeaza realizarea investigatiilor de
laborator astfel:
- efectueaza diagnosticul de laborator la pacientii din unitatile sentinela
- trimite catre SPCIN:
- saptamanal, raportul cu tulpinile izolate din sectiile sentinela
- lunar, fisele de supraveghere a rezistentei microbiene a tulpinilor care au
determinat infectii invazive
- trimestrial centralizarea numarului de tulpini izolate si caracterizate din punct de
6
vedere al rezistentei microbiene din intreaga unitate .

Page
INSP – CNSCBT
2015
NOTA1: Datele supravegherii infectiilor nosocomiale sentinela cat si cele privind rezistenta
microbiena pot fi colectate in afara suportului de hartie si electronic; pentru infectiile
nosocomiale baza electronica creata in Epi Info va fi transmisa prin pe e-mail, iar datele pentru
rezistenta microbiana a tulpinilor din infectiile invazive in softul WHONET 5.6., care poate fi
decarca gratuit accesand www.whonet.org.
NOTA2: Unitatile sanitare sentinela care nu au posibilitatea de a efectua testele de
caracterizare a rezistentei microbiene a tulpinilor izolate, pot trimite tulpinile pentru a fi testate
la INSP, respectiv: CRSP Cluj, Iasi si Timisoara.
2. Directia de sanatate publica judeteana:
- desemneaza din compartimentul/biroul de epidemiologie persoana care asigura suport tehnic
profesional pentru organizarea si functionarea programului;
- implementeaza metodologia de supraveghere in unitatea sanitara sentinela
- instruieste personalul medico-sanitar din unitatea sanitara cu paturi, respectiv sectiile selectate;
- verifica si valideaza datele din fisele infectiilor nosocomiale si a tulpinilor microbiene
responsabile de infectii invazive primite;
- trimite la INSP, respectiv la CRSP Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara:
- lunar, pana la data de 10 a fiecarei luni pentru luna precedenta, baza de date
completata (infectii nosocomiale, fisa supraveghere a tulpinilor microbiene care determina
infectii invazive)
- trimestrial, numarul tulpinilor microbiene izolate si caracterizate din punct de vedere al
rezistentei la antibiotice.
- monitorizeaza si evalueaza lunar derularea programului in unitatea/unitatile selectate si
transmite INSP dificultati aparute in derularea programului
- comunica trimestrial unitatilor sanitare sentinela rezultatele analizelor epidemiologice
efectuate.
3. INSP - Centrele regionale de sanatate publica :
- participa la instruirea directiilor sanitare teritoriale si a unitatilor sanitare sentinela
- verifica si valideaza datele din fisele de supraveghere;
- pun la dispozitia directiilor de sanatate judetene arondate baza electronica de date elaborata de
7
INSP
Page
INSP – CNSCBT
2015
- trimit la INSP – CRSPB:

- lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni pentru luna precedenta, baza de date pentru
sistemul de supraveghere in sistem sentinela a infectiilor nosocomiale in format electronic
rezultata in urma colectarii si agregarii inregistrarilor provenite de la directiile de sanatate
publica arondate.
Duplicatele fiselor de supraveghere vor fi trimise ulterior.
- lunar centralizeaza fisele supraveghere a tulpinilor microbiene care determina infectii
invazive sau bazele de date in WHO-Net pentru unitatile care completeaza bazele de date
electronic pe care le trimit apoi la INSP-CRSPB
- sprijina tehnic si metodologic directia de sanatate publica si/sau unitatile sentinela
- monitorizeaza si evalueaza trimestrial la nivel regional derularea programului;
- comunica trimestrial directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si la
INSP rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional.
- asigura pentru DSPJ arondate activitati de perfectionare profesionala continua in domeniul
supravegherii si controlului infectiilor nosocomiale.
4. Institutul National de Sanatate Publica – CNSCBT prin CRSPB
- asigura coordonarea metodologica a supraveghereii infectiilor nosocomiale supravegheate in
sistem sentinela si a rezistentei micronbiene
- elaboreaza si pune la dispozitia centrelor de sanatate publica regionale formatul de raportare a
bazelor de date, fisa de supraveghere, materiale explicative
-pregateste baza materiala si instruieste impreuna cu CRSP Cluj, Iasi si Timisoara directiile de
sanatate publica teritorriale si unitatile santinela sanitare selectionate,
8
Page
INSP – CNSCBT
2015
ANEXA A – INFECTII NOSOCOMIALE

Anexa A.1 Definitiile de caz ale infectiilor nosocomiale sentinela:
SEPTICEMIA :
a) pacient care are cel putin o hemocultura pozitiva pentru un patogen identificat
SAU
b) Pacient care are cel putin una din urmatoarele: febra (>380C), frisoane sau hipotensiune
SI
2 hemoculturi pozitive pentru germeni care fac parte din flora normala a
tegumentului ( din 2 probe separate de sange in decurs de 48 de ore. ex.
Staphilococus- coagulazo negativ, Micrococus sp., Bacillus sp., Corynebacterium
sp., Propionibacterium acnes)
Originea septicemiei:
Atat septicemiile primare (septicemii cu origine necunoscuta sau asociata cateterului) cat si cele
secundare ( secundare unei infectii cu alta localizare) trebuie sa fie raportate. Septicemiile vor fi
raportate diferit in functie de origine:
- A. septicemii de cateter: cultura pozitiva cu acelasi microorganism de pe cateter sau
ameliorarea simptomelor in 48 de ore dupa indepartarea cateterului.
Nota: 1. daca exista confirmarea microbiologica, se raporteaza septicemia cu origine C-
CVC sau C-PVC ca CRI3-CVC sau respectiv CVI3-PVC- vezi definitia CRI3;
2. daca nu se face cultura din cateter atunci raportati ca septicemie cu origine C-
CVC* sau C-PVC*.*
* C-CVC = cater vascular central ** C-PVC = cateter vascular periferic
- B. Septicemie secundara unei alte infectii: acelasi microorganism este izolat dintr-o infectie
cu alta localizare sau exista date clinice convingatoare ca septicemia este secundara unei
infectii cu alta localizare, proceduri diagnostice invazive sau unui corp strain.
In functie de origine vor fi notificate astfel:
- infectie pulmonara (S-PUL)
9
- infectie urinara (S-UTI)

Page
INSP – CNSCBT
2015
- infectie de tract digestiv (S-DIG)

- infectie de plaga chirurgicala (S-SSI)
- infectie de piele si tesuturi moi (S-SST)
- altele (S-OTH): sistem nervos central, osteomielita, etc.
C. Septicemie necunoscuta (UO): septicemie de origine necunoscuta ( a fost verificata originea
dar nu s-a putut gasi sursa).
PNEUMONIA (PN1-PN5) asociata ingrijirilor medicale

Pneumonia se defineste prin indeplinirea concomitenta a criteriului radiologic cu cel clinic ± cel
microbiologic
Radiologic:
A) La pacientii fara afectare cronica pulmonara sau cardiaca, o singura radiografie sau CT
sugestiva este suficienta.
B) La pacienti cu afectare cronica pulmonara sau cardiaca sunt necesare doua sau mai multe
radiografii pulmonare seriate sau CT-uri cu imagini sugestive de pneumonie
SI
Clinic: cel putin una din urmatoarele:
- febra>380 C fara alte cauze
- leucopenie (<4000/mm3) sau leucocitoza (≥12000/ mm3)
- aparitia de sputa purulenta sau schimbarea caracteristicilor sputei (transformare purulenta,
modificarea culorii, cresterea volumului, consistenta, miros)
- tuse sau dispnee sau tahipnee,
- raluri (sub)crepitante, ronflante, wheezing
- alterarea schimburilor gazoase (hipoxemie sau cresterea concentratiei amestecului inspirat in
oxigen si/sau cresterea volumului respirator/minut)
Pe baza datelor microbiologice obtinute de la pacient pneumonia se poate incadra in una
dintre urmatoarele cinci categorii:
PN1
Culturi cantitative pozitive din probe recoltate din tractul respirator inferior cu risc de
10
contaminare minim
Page
INSP – CNSCBT
2015
▪ lavaj brohoalveolar cu un prag ≥ 104 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml sau ≥ 5%

din celulele obtinute prin lavaj bronho-alveolar care contin bacterii intracelulare la examenul
microscopic direct
▪ proba recoltata cu perie bronsica (PB Wimberley) cu un prag ≥ 103 UFC/ml
▪ aspirat distal protejat (ADP) cu un prag ≥ 103 UFC/ml
PN2
Culturi cantitative pozitive din probe din tractul respirator inferior cu risc de contaminare mai
ridicat
▪ culturi cantitative din probe recoltate din tractul respirator inferior ( ex. Secretie
traheala) cu un prag ≥ 106 UFC/ml
PN3
Unul dintre urmatoarele teste pozitive
▪ hemoculturi pozitive care nu sunt corelate cu alta sursa de infectie
▪ culturi pozitive din lichidul pleural
▪ culturi pozitive din puroiul extras din abcese pleurale sau pulmonare
▪ examen histologic pulmonar caracteristic pentru pneumonie
▪ examene pozitive pentru pneumonie cu virusuri sau germeni particulari
(ex.Legionella, Aspergilius, mycobacteria, mycoplasma, pneumocistis carinii):
○ detectie a antigenului viral sau anticorpilor din secretiile respiratorii (ex.PCR, teste
imunoenzimatice,teste imunoflorescenta,etc)
○ examen direct pozitiv sau cultura pozitiva din secretiile bronsice sau tesuturi
○ seroconversie (ex. virusul gripal, Chlamydia)
○ detectarea antigenelor in urina ( Legionella)
PN4
● cultura pozitiva din sputa sau din secretii din tractul respirator inferior (calitativ)
PN5
● fara probe microbiologice pozitive
Nota: aceasta subdivizare permite o mai buna evaluare si comparare a tipurilor de pneumonii
nosocomiale. Pentru PN1 si PN2 pragurile de pozitivitate sunt valide numai in cazul recoltarii
11
probelor fara tratament antibiotic anterior.

Page
INSP – CNSCBT
2015
INFECTIA URINARA asociata ingrijirilor medicale (UTI)

1. UTI-A: infectie urinara simptomatica si confirmata microbiologic:
- pacient care are cel putin unul din urmatoarele semne si simptome fara alta cauza
recunoscuta:febra (>380 C), disurie, polakiurie sau tensiune suprapubiana
SI
- pacient care are o urocultura pozitiva, adica ≥105 microorganisme per ml cu nu mai mult de
2 specii de microorganisme
2. UTI-B: infectie urinara simptomatica fara confirmare microbiologica:
- pacient care are cel putin doua din urmatoarele simptome fara alta cauza recunoscuta:
febra(>380 C), disurie, polakiurie sau tensiune suprapubiana
SI
- cel putin un criteriu din urmatoarele:
a) esteraza leucocitara si/sau nitrat pozitiv in testul rapid
b) piurie cu ≥10leucocite/ml sau cu ≥ 3 leucocite /pe un camp microsopic cu imersie (x90) in
urina necentrifugata
c) microorganisme vizibile la coloratia gram a urinei necentrifugate
d) cel putin 2 uroculturi in care se izoleaza repetat acelasi patogen urinar (bacterii gram negative
sau Staphylococcus saprophyticus) cu≥102 colonii per ml de urina necentrifugata
e) ≤105 colonii per ml dintr-un singur patogen urinar (bacterii gram negative sau Staphylococcus
saprophyticus) la un pacient tratat cu un antibiotic eficient pentru o infectie urinara
f) diagnostic de infectie de tract urinar pus de medic
g) medicul instituie terapie adecvata pentru o infectie de tract urinar
3. UTI –C bacteriurie asimptomatica este exclusa din supravegherea infectiilor dobandite
in ATI, totusi septicemiile secundare unei bacteriurii asimptomatice vor fi raportate ca septicemii
cu sursa (origine) S-UTI
INFECTII ASOCIATE CATETERULUI VENOS CENTRAL (CRI)

1. CRI1: infectie locala (fara pozitivarea hemoculturii)
- cultura cantitativa de pe cateter venos central (CVC) ≥ 103 UFC/ml(3)sau cultura
12
semicantitativa de pe CVC ≥ 15 UFC/ml(4)

Page
INSP – CNSCBT
2015
SI
- puroi/inflamatie la nivelul insertiei dispozitivului
2. CRI2: infectie generalizata asociata cu CVC ( fara hemocultura pozitiva)
- cultura cantitativa de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau cultura semicantitativa de pe CVC ≥ 15
UFC/ml
SI
- atenuarea simptomatologiei la 48 de ore de la indepartarea cateterului
3. CRI3: septicemie asociata CVC cu diagnostic etiologic
- septicemie aparuta cu 48 de ore inainte sau dupa indepartarea cateterului
SI
culturi pozitive cu acelasi microorganism:
- cultura cantitativa de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau cultura semicantitativa din CVC≥
15UFC/ml
SAU
- raportul dintre numarul de microorganisme obtinute prin hemocultura cantitativa din CVC
si hemocultura periferica > 5
SAU
- intarziere diferentiala a pozitivarii hemoculturilor : hemocultura din CVC se pozitiveaza
cu 2 sau mai multe ore inaintea celei din hemocultura periferica ( hemoculturi prelevate in
acelasi timp)
- cultura pozitiva cu acelasi microorganism din secretia purulenta de la locul de insertie
NOTA:
-CVC= cateter venos central;
-colonizarea CVC nu trebuie raportata
- o CRI3 este de asemenea o septicemie cu sursa C-CVC; totusi cand se raporteaza o CRI3,
septicemia nu trebuie raportata separat; CRI3 nu se mai raporteaza ca septicemie. Orice
septicemie asociata cateterului confirmata microbiologic se raporteaza ca CRI3.
13
Page
INSP – CNSCBT
2015
4. INFECTIILE DE SITUS CHIRUGICAL :

Tipurile de infectii de situs chirurgical
Infectie plaga superficiala Infectie plaga profunda Infectie de organ/cavitate
Infectie care apare in decurs de 30 Infectie care apare in decurs de 30 de Infectie care apare in decurs
de zile dupa interventia chirurgicala zile de la operatie in cazul in care nu de 30 de zile de la operatie in
SI care se limiteaza numai la piele este lasat nici un dispozitiv/dren la cazul in care nu exista nici un
si tesutul subcutan nivelulul inciziei operator sau in decurs dispozitiv/dren lasat in situsul
SAU cel putin una din urmatoarele de un an in cazul in care dispozitivul chirurgical sau in decurs de
caracteristici: este lasat la acel nivel SI infectia pare a un an in cazul in care acesta
1.secretii purulente cu sau fara fi corelata cu operatia SI infectia este lasat in situsul
confirmare etiologica de laborator cuprinde tesuturile moi profunde( chirurgical SI infectia poate
din incizia superficiala fascia, muschi) ale inciziei SI cel putin fi corelata cu operatia SI
2.izolarea unui microorganism una din urmatoarele: infectia cuprinde oricare parte
dintr-o cultura din fluid/tesut 1.secretii purulente cu origine in incizia anatomica (ex.organ si
recoltate aseptic dintr-o incizie adanca dar nu din organ/spatiu spatiu) altele decat incizia
superficiala component al situsului chirurgical initiala SI cel putin una din
3. Cel putin unul din urmatoarele 2. dehiscenta spontana sau deschiderea urmatoarele:
semne sau simptome: durere sau deliberata de catre chirurg a plagii 1.puroi obtinut dintr-un dren
tensiune, edem localizat, roseata sau operatorii cand pacientul prezinta situat intr-o rana prin intepare
caldura Si deschiderea deliberata a urmatoarele semne si a organului/spatiului
plagii de catre chirurg in cazul in simptome:febra(>38*C), durere 2. izolarea unui
care culturile sunt negative localizata sau tensiune in cazul in care microorganism dintr-o
4. diagnostic de infectie superficiala culturile sunt negative cultura din organ/cavitate
de plaga pus de chirurg sau medicul 3. un abces sau alte evidente de infectie recoltate aseptic
curant care implica incizia adanca si care sunt 3. un abces sau alte evidente
gasite la examinarea directa, in timpul de infectie care implica
reinterventiei sau la examenul organul/cavitatea adanca si
histopatologic sau radiologic. care sunt gasite la examinarea
4. diagnosticul chirurgului sau al directa, in timpul
medicului curant reinterventiei sau la examenul
histopatologic sau radiologic.
4. diagnosticul chirurgului
sau al medicului curant
14
Page
INSP – CNSCBT
2015
Anexa.A.2- FISELE DE SUPRAVEGHERE INFECTII NOSOCOMIALE
15
Page
INSP – CNSCBT
2015
16
Page
INSP – CNSCBT
2015
Anexa A.3 Codul principalelor interventii chirurgicale selectate ca sentinela:
17
Page
INSP – CNSCBT
2015
Anexa A.4 Coduri microorganisme

Coci Gram-positivi Cod Cod (lista minimala)
Staphylococcus aureus STAAUR STAAUR
Coagulase-negative staphylococci STAEPI, STAHAE, STACNS
(CNS) STAOTH
Enterococcus spp. ENCFAE, ENCFAI, ENCSPP
ENCOTH, ENCNSP
Streptococcus spp. STRPNE, STRAGA, STRSPP
STRPYO, STRHCG,
STROTH, STRNSP
Alti coci Gram-positivi STANSP, GPCOTH GPCOTH
Gram-negative cocci MORCAT, GNCOTH
MOROTH,
MORNSP, NEIMEN,
NEIOTH, NEINSP,
GNCOTH
Bacili Gram-positivi CORSPP, BACSPP, GPBTOT
LACSPP, LISMON,
GPBOTH
Bacili Gram-negativi, enterobacteriaceae Cod Cod (lista minimala
Escherichia coli ESCCOL ESCCOL
Klebsiella spp. KLEPNE, KLEOXY, KLESPP
KLEOTH, KLENSP
Enterobacter spp. ENBCLO, ENBAER, ENBSPP
ENBAGG, ENBSAK,
ENBGER, ENBOTH,
ENBNSP
Proteus spp PRTMIR, PRTVUL, PRTSPP
PRTOTH, PRTNSP
Citrobacter spp. CITFRE, CITDIV, CITSPP
CITOTH, CITNSP
Serratia spp/ SERMAR, SERLIQ, SERSPP
SEOTH, SERNSP
Alte enterobacteriaceae HAFSPP, MOGSPP, ETBTOT
PRVSPP, SALENT,
SALTYP, SALTYM,
SALOTH, SHISPP,
YERSPP, ETBOTH,
ETBNSP
Bacili Gram-negativi, non-enterobact.
Pseudomonas aeruginosa PSEAER PSEAER
Acinetobacter spp. ACIBAU, ACICAL, ACISPP
ACIHAE, ACILWO,
18
ACIOTH, ACINSP
Page
Stenotrophomonas maltophilia STEMAL STEMAL
INSP – CNSCBT
2015
Anexa A.5 Datele unitatii sentinela
19
Page
INSP – CNSCBT
2015
20
Page
INSP – CNSCBT
2015
ANEXA B - REZISTENTA MICROBIANA

Anexa B. 1 Tulpini invasive:
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – E faecium/faecalis
…………………………………………………………………………………………………
Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ………

…………………………………………………………………………………………………
Produs recoltat sange □ LCR □

Nr proba ………………………. Data colectarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….
…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului
Nr fisa observatie ……………… Sex M / F Anul nasterii ______
Tipul pacientului internat □ din afara spitalului □ Alte □ Necunoscut □
Data internarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Tipul sectiei Medicina interna □ Pediatrie/Neonatologie □ Chirurgie □ Hematologie/Oncologie □
OG □ ATI □ UPU □ Urologie □ Boli infectioase □ Alte □ UKN □
Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)
21
Page
INSP – CNSCBT
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – S.aureus

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului

Tipul sectiei Medicina interna □ Pediatrie/Neonatologie □ Chirurgie □
Hematologie/Oncologie □ OG □ ATI □ UPU □ Urologie □ Boli infectioase □ Alte □ UKN □
22
Page
INSP
Alte–teste
CNSCBT
PCR mec A – gene □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

Aglutinare PBP2a □ pozitiv □ negativ □ necunoscut
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – S.pneumoniae
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului

23
Page
INSP – CNSCBT
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive - Acinetobacter spp
…………………………………………………………………………………………………
Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ________

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………
Datele pacientului
Nr fisa observatie ……………………. Sex M / F Data nasterii …/…/…….
Tipul pacientului: □ internat □ din afara spitalului □Alte □Necunoscut
Tipul sectiei: □Medicina interna □ Pediatrie/Neonatologie □ Chirurgie

□Hematologie/Oncologie □OG □ ATI □UPU □Urologie □ Boli infectioase □ Alte □UNK
24
Page
Alte teste : Carbapenemaze pozitiv □ negativ □ necunoscut □
…………………………………………………………………………………………………
INSP – CNSCBT
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – E.COLI
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului

25
Alte teste
Page
ESBL □ pozitiv □ negativ □ necunoscut Carbapenemaze □ pozitiv □ negativ □ necunoscut
INSP – CNSCBT
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – Pseudomonas aeruginosa
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului

26
Alte teste: Carbapenemaze □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

Page
INSP – CNSCBT
2015
Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – K. pneumoniae

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..
Datele pacientului
Alte teste: ESBL □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

27
Carbapenemaze □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

Page
INSP – CNSCBT
2015
ANEXA B.2 Antibiotice recomandate la testarea rezistentei tulpinilor microbiene care

determina infectii invazive in functie de sursa probei
28
Page
INSP – CNSCBT
2015
29
Page
INSP – CNSCBT

Metodologie - 2015 - Sentinela Noso - Amr PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie - 2015 - Sentinela Noso - Amr PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia de supraveghere a infectiilor nosocomiale in sistem sentinela si a rezistentei microbiane

METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE IN SISTEM SENTINELA A INFECTIILOR

A. Supravegherea infectiilor nosocomiale sentinela

(se specifica maximum 3 microorganisme izolate, folosind coduri de 6 litere,

B. Supravegherea rezistentei microbiene

NOTA. Se pot utiliza pentru pragurile de susceptibilitate oricare dintre sistemele

clinic rezistent la un agent antimicrobian în conformitate cu pragurile de susceptibilitate clinică

și diametrele corelate corespunzătoare ale zonelor de inhibitie, respectiv corelarea metodelor

Clinic intermediar sensibil (I)

Atributii si flux informational

vedere al rezistentei microbiene din intreaga unitate .

- trimit la INSP – CRSPB:

ANEXA A – INFECTII NOSOCOMIALE

- infectie urinara (S-UTI)

- infectie de tract digestiv (S-DIG)

PNEUMONIA (PN1-PN5) asociata ingrijirilor medicale

▪ lavaj brohoalveolar cu un prag ≥ 104 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml sau ≥ 5%

probelor fara tratament antibiotic anterior.

INFECTIA URINARA asociata ingrijirilor medicale (UTI)

INFECTII ASOCIATE CATETERULUI VENOS CENTRAL (CRI)

semicantitativa de pe CVC ≥ 15 UFC/ml(4)

4. INFECTIILE DE SITUS CHIRUGICAL :

Anexa.A.2- FISELE DE SUPRAVEGHERE INFECTII NOSOCOMIALE

Anexa A.3 Codul principalelor interventii chirurgicale selectate ca sentinela:

Anexa A.4 Coduri microorganisme

Stenotrophomonas maltophilia STEMAL STEMAL

Anexa A.5 Datele unitatii sentinela

ANEXA B - REZISTENTA MICROBIANA

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – E faecium/faecalis

Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ………

Produs recoltat sange □ LCR □

Tipul pacientului internat □ din afara spitalului □ Alte □ Necunoscut □

Data internarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – S.aureus

Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ………

Produs recoltat sange □ LCR □

Tipul pacientului internat □ din afara spitalului □ Alte □ Necunoscut □

Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)

PCR mec A – gene □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – S.pneumoniae

Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ………

Produs recoltat sange □ LCR □

Tipul pacientului internat □ din afara spitalului □ Alte □ Necunoscut □

Data internarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive - Acinetobacter spp

Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ________

Produs recoltat sange □ LCR □

Nr proba ………………………. Data colectarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Tipul pacientului: □ internat □ din afara spitalului □Alte □Necunoscut

Data internarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Tipul sectiei: □Medicina interna □ Pediatrie/Neonatologie □ Chirurgie

Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)

Alte teste : Carbapenemaze pozitiv □ negativ □ necunoscut □

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – E.COLI

Codul laboratorului RO-_ _ _ Codul spitalului ………

Produs recoltat sange □ LCR □

Tipul pacientului internat □ din afara spitalului □ Alte □ Necunoscut □

Data internarii (dd/ll/aaaa) …/…/…….

Susceptibilitatea testarii la antibiotice (SRI), zona sau/si MIC)

ESBL □ pozitiv □ negativ □ necunoscut Carbapenemaze □ pozitiv □ negativ □ necunoscut

Fisa de supraveghere a tulpinilor invazive – Pseudomonas aeruginosa