In opinia mea, poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de
Lucian Blaga este o arta poetica datorita aprofundarii cunoasterii Luciferice si viziunii asupra lumii a poetului. In primul rand, Lucian Blaga concepe lumea ca pe o ,,corolă de minuni’’, care cuprinde tainele ce apar în calea omului. Poetul se inspira din toate acestea: din frumusete si perfectiune(flori), din cunoastere si spiritualitate(ochi), din iubire si cuvant(buze) si din Marea Trecere si moartea propriu-zisa(morminte). Metafora revelatorie sugereaza imaginea absolutului si a perfectiunii universului. Verbele la forma negativa ,,nu strivesc’’, ,,nu ucid’’ si cele care arata o acceptare a universului fara a-l schimba, ,,iubesc’’ si ,,intalnesc’’ se opun verbului ,,sugruma’’, facandu-se astfel separarea dintre poet si lume. In al doilea rand, poetul opteaza pentru pastrarea cunosterii Luciferice, in locul celei paradisiace, considerand ca adevarata cunoastere este cea care pastreaza misterul, deoarece este singura modalitate de a pune o limita intre om si Marele Anonim. Acesta se bucura de pastrarea secretelor lumii si de faptul ca nu stie(,,Eu insa ma bucur ca nu stiu’’) pentru a da singur un inteles al existentei sale . Discursul liric se contruieste in jurul unor relatii de opozitie intrecele doua tipuri de cnoastere , care se realizeaza prin antiteza eu/altii, lumina mea/lumina altora, prin alternarea motivului luminii si al intunericului. In concluzie, creatia blagiana este o arta poetica atat prin accentuarea cunoasterii luciferice cat si a perspectivii lumii a poetului.