Amurg Violet

In opinia mea, afirmatia facuta de Nicolae Manolescu corespunde

modului in care este reprezentata fiinta umana in poezia ,,Amurg
violet’’ de George Bacovia datorita temei si a culorii ,,violet’’.
In primul rand, tema poeziei este cromatica simbolismului care
reda sentimentele de singuratate si de triste a eului liric . Insa fiind o
poezie bacoviana, tema mai poate fi si a mortii fiind sustinuta prin
motivul culorii inchise ,,violet’’. Aceasta face referire la modul in care
orasul este parasit ,, Orasul e tot violet./ Pe drum e-o lume lenesă,
cochetă’’ odata cu toamna. Anotimpul care a pus stapanire pe oras
este inca un motiv pentru un sfarsit agonizant si dureros , care este
confirmat prin repetarea primului vers ,, Amurg de toamnă violet ...’’ .
In al doilea rand, afirmatia facuta de Nicolae Manolescu subliniaza
faptul ca repetarea culorii violet in poezie creeaza o varianta perfecta
a lumii triste pe care autorul incearca sa o scoata in evidenta. George
Bacovia se rezuma strict la culoarea violet pentru a putea controla
lumea care este invaluita de acesta cromatica de la prima strofa pana
la ultima ,, Apostoli în odăjdii violete/ Multimea toată pare
violetă/Orasul tot e violet./ Străbunii trec în pâlcuri violete’’. Autorul
reuseste sa creeze ,,o lume de marionete’’ care sa ilustreze perfectul,
fara a scoate prea mult in evidenta defectele pe care le ascund
acestea.
In concluzie, cu ajutorul afirmatiei facute de Nicolae Manolescu,
descoperim o alta perspectiva prin care putem privi poezia ,,Amurg
violet’’ de George Bacovia, si anume, ,,o lume de marionete’’.