Evaluare sumativă la simbolism și expresionism

al elevului clasei a XI-a “B”

Chiperi Ioan
1.a) Simbolism- mișcare artistică și literară de la sfârșitul secolului XIX, potrivit căreia,

sensibilitatea poeziei și lumei din jur poate fi redată cu ajutorul simbolurilor, aluziilor,

sugestiilor. Simbolismul a reușit să dea lumii o nouă perspectivă a senzațiilor, simțirilor,

exprimate prin muzică, imagini vagi, neclare.

B) Expresionismul- curent artistic mordenist, ce are ca origine Germania la începutul secolului

al XX-lea. Prezent în poezie și pictură, expresionismul, cu ajutorul expresiei, a gândirii mitice,

a reușit să redea imagini distorsionate intenționat, trăiri halucinatorii, cu scopul de a crea

momente emoționale care să transmită idei și stări de spirit.

2. Simbolism

a) Trăsătură: utilizarea simbolurilor;

Text:În poezia “Vals de toamnă” de G. Bacovia, autorul folosește drept simbol cuvintele valsul, parcul,

bocetul în versurile: “La geamuri, toamna cântă funerar” și “Un vals îndoliat, și monoton...” ,

cu mesaj ascuns, astfel încadrând textul la curentul simbolism.

b) Trăsătură: cultivarea elementului muzical,refrenului, repetiției;

Text: În poezia “Vals de toamnă” de G. Bacovia, în prima strofă putem observa cu poetul ne creează

o atmosferă atât sumbră cât și veselă prin versurile: “-Hai să valsăm, iubito, prin salon” și “După al
toamnei bocet mortuar”, conturând imagini auditive cu ajutorul instrumentelor cântate în timpul
valsului.

c)Trăsătură: prezența cromaticii:albul-golul sufletesc,negrul-macabrul etc.

Text: În poezia ,,Note de primăvară,, de G. Bacovia, putem întampina un amalgam de culori în versurile:
“Verde crud,verde crud” și ”Mugur alb, și roz și pur”, fiecare nuanță având o însemnătate proprie,
ascunsă, accentuând astfel caracteristica cromaticii poeziilor simbolistice.
Expresionism

a)Trăsătură: strigătul fără ecou în totul cosmic

Text:În opera ”Biografie” de L. Blaga, putem obseva în secvența: ,,Seara se întâmplă mulcom s-ascult în
mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult.” , cum autorul descrie un ecou al trecutului
închis în sine, scoțând în evidență o trăsătura strigătului fără ecou a expresionismului.

b)Trăsătură: personajele sunt figuri generice, simboluri(în teatru)

Text: În drama de idei ”Meșterul Manole” de L. Blaga, îl putem observa pe Manole cuprizând o totalitate
de cazuri umane ce se aflau în postura lui, devening astfel un simbol al expresionismului blagian.

c)Trăsătură: explozia sentimentului, starea dionysiacă

Text: În opera ”Schimbarea zodiei” de L. Blaga, în secvențele: ”Încă ieri, numai ieri mă apăram cu frică
de zodia nouă ce se ridică.” și ”Și azi dintr-o odată, neașteptat, acest răsărit. Ce cântec minunat!” putem
observa o schimbare radicală de stări, emoții, sentimente, o trăsătură clasică a expresionismului blagian.

3.a) Textul ”Matinală” de G. Bacovia aparține curentului literar simbolismul, deoarece putem observa
trăsături caracteristice simbolismului în versurile: ,,Aurora violetă plouă rouă de culori-,, și ,,Aurora
violetă se pătează de culori-,,, prezența cromaticii, unde culorii violet reprezintă starea sufletească a
autorului și repetiția unui vers la început și sfârșitul poeziei.

b)Opera ”Lacrimile” de L.Blaga aparține expresionismului, deoarece conține trăsături specifice

curentului, întâmpinate în secvența: ”Când izgonit din cuibul veșniciei întâiul om trecea uimit și-
ngândurat prin codri ori pe câmpuri” , unde este conturatată năzuința spre absolut, ideea escaladării
cerului și confirmării libertății absolute a spiritului.

4. Comentariu ”Lacrimile” de L. Blaga:

1)Motivul omului biblic redă setea de cunoaștere a omenirii în ciuda suferințelor întâmpinate, iar la
dispariția speranței rămase el cade sub semnul resemnării, cerând ajutor superiorilor.

2)Simbolul lacrimii exprimă curgerea neîntreruptă a sufletului,picătura care moare evaporându-se, este
un simbol al durerii.

3)Metafora ”cuibul veșniciei” are sens de Paradis, unde omul este ferit de cunoaștere și obstacole,
având ”un suflet de copil”.
4)Starea eului liric poate fi observată în secvența: ”Stăpân, ia-mi vederea, ori dacă-ți stă în putință
împăienjenește-mi ochii cu-n giulgiu, să nu mai văd nici flori, nici cer, nici zâmbetele Evei și nici norii, căci
vezi-lumina lor mă doare” ,cea de angoasă, spleen, conturată de cuvintele-simbol ”nori” , ”lumina” , ce
reprezintă suferința întâmpinată de care nu este pregatită omul.

5)Mesajul poeziei este în raport direct cu titlul poeziei, deoarece Blaga a vrut sa redea faptul că lacrimile
sunt o soluție a păcatului și faptul că Creatorul ne-o dă, arată resemnarea față de situația mărginită și
limitată a omului actual, căci nu vom avea șanse de îndumnezeire și doar lacrimile este sursa de
ameliorare a durerii.