UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI

Facultatea de Stiinte Economice

Concurența mondială în
sectorul distribuției

Material realizat de: Barbu Alexandru

Drăgan Ina Adelina
Păun Alexandru
Particularităţile distribuţiei produselor petroliere
Distribuţia – reprezintă activitatea comercială prin care produsele sunt transportate de la
producător la cumpărător. Acest lucru presupune asigurarea transportului şi a depozitării urmate
de vânzarea produselor şi serviciilor. Distribuitorul este persoana fizică sau juridică
responsabilă de distribuţie. Evident că în realizarea activităţii de distribuţie sunt implicate mai
multe persoane care au o anumită influenţă asupra acesteia. Astfel, că modul în care este
distribuită producţia prin identificarea tuturor părţilor implicate este denumit canalul de
distribuţie.

Conţinutul şi funcţiile distribuţiei;

Conţinutul distribuţiei este dat de influenţa şi locul acestei activităţi în cadrul firmei.
Acest lucru este dat de către valoare adăugată a activităţii de distribuţie pentru firmă.
În cadrul firmei distribuţia îndeplineşte o serie de funcţii, printre acestea avem:
 funcţia comercială: Modalitate de promovare a unui produs;
 funcţia marketing: Componentă a mix-ului de marketing;
 funcţia logistică: Activitate de transport, depozitare şi vânzare a producţiei;
 funcţia financiară: Integrare în aval – strategie de creştere a firmei.

Distribuţia ca şi componentă a mix-ului de marketing care creează „utilităţi” – reprezintă

un serviciu de a pune la dispoziţie produsul la locul şi în momentul actului de cumpărare
(plasarea produsului pe piaţă). Astfel, distribuţia reprezintă o responsabilitatea directă a
producătorului. Însă în urma unei analize a profitabilităţii (a valorii adăugate), firma alege pieţele
sau zonele pe care le deserveşte asigurând distribuţia produselor şi celelalte zone pe care le
cedează distribuitorilor.
Conceptul de distribuţie a mărfurilor/serviciilor, prin locul şi rolul pe care îl ocupă în
sfera reproducţiei sociale, aparţine celei de-a treia faze a reproducţiei, şi anume schimbului
(fazele reproducţiei sociale fiind producţia, repartiţia, schimbul şi consumul). Distribuţia acoperă
ansamblul operaţiilor prin care un produs/serviciu ce iese din sfera de fabricaţie este pus la
dispoziţia consumatorului sau utilizatorului.
În domeniul distribuţiei mărfurilor şi serviciilor, având în vedere importanţa diverselor activităţi
legate în principal de transferul bunurilor/serviciilor din sfera producţiei în sfera consumului a
apărut o mare diversitate de concepte.

Conţinutul distribuţiei
Termenul de distribuţie desemnează ansamblul mijloacelor şi al operaţiunilor care asigură
punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate
de către întreprinderile producătoare. Sau, altfel spus, distribuţia reprezintă procesul prin care
bunurile şi serviciile sunt puse la dispoziţia consumatorilor intermediari sau finali, asigurându-li-
se acestora facilităţile de loc, timp, mărime etc., potrivit cerinţelor pe care le manifestă în cadrul
pieţei.

Rolul distribuţiei
Producătorii şi consumatorii, în cadrul oricărei societăţi, sunt separaţi prin distanţă, prin
ignorarea reciprocă a mijloacelor şi nevoilor, prin disproporţii între cantităţile oferite de către
fiecare producător şi cele cerute de fiecare consumator, precum şi prin decalajul dintre perioadele
de realizare a produselor şi momentul manifestării nevoilor. Comerţul, ca fază intermediară
esenţială între funcţia producţiei şi cea a consumului sau a utilizării, trebuie să asigure echilibrul
necesar în cadrul pieţei şi fluiditatea actelor de vânzare-cumpărare. Pornind de la aceste
considerente, distribuţiei îi revine rolul de regularizare, de mişcare a bunurilor şi serviciilor între
producţie şi consum şi de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii ca:
proximitatea preţului de vânzare, posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile şi
serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor şi exigentelor etc. Realizarea echilibrului necesar în
cadrul pieţei de către activitatea de distribuţie reuneşte un ansamblu de funcţii economice
esenţiale atât pentru producători cât şi pentru consumatori, permiţând scurgerea producţiei spre
locurile de consum, în cele mai bune condiţii agreate de aceştia.

La fiecare nivel al distribuţiei trebuie să luăm în considerare:

1. Cine la deciziile de reaprovizionare: cantitatea de produse, frecvenţa şi programarea,
cine se ocupă de aprovizionare.
2. Ca gamă de produse este transportată/manipulată?
3. Programarea livrărilor, primirea comenzilor şi manipularea livrărilor.
4. Produsele depozitate disponibile în stoc suficienţa stocului, rotaţia stocului, condiţiile
de stocare stocarea sezonieră
5. Apropierea de piaţă; acoperirea pieţei potenţiale.
6. Divizarea loturilor.
7. Primirea şi procesarea comenzii.
8. Selecţionarea, împachetarea şi încărcarea produselor.
9. Livrarea: programare / frecvenţă / rută.
10. Administrarea comenzilor: facturi, extrase de cont.
11. Controlul creditului: seriozitatea clientului; limitele creditului; condiţiile de creditare /
finanţare; colectarea banilor şi stimulente.
12. Administrarea preţurilor: modificări de preţuri, valoarea reducerilor de preţ, influenţa
factorilor de timp.
 13. Vânzarea, promovarea, activităţile promoţionale, sondarea vânzării şi a reprezentării.
Relaţiile cu clientul:
- Reprezentare
- Administrarea garanţiilor
- Schimbări aduse produsului, stabilirea preţului
- Performanţa produsului
- Suport tehnic - în oameni şi materiale
Informaţii de piaţă:
- Acţiunile concurenţilor
- Performanţele în respectiva ramură şi în domeniul vânzărilor / stocării /
disponibilităţii produsului
- Rapoarte asupra produsului şi utilizatorului său
- Noi oportunităţi
Ce reduceri / majorări de preţuri trebuie aplicate? Sunt ele obişnuite pentru respectivul
domeniu de activitate? Sunt corespunzătoare serviciului? Ar trebui făcut mai mult?
Cât de important este produsul nostru pentru ei? Cât de importanţi sunt ei pentru noi?

activităţi primare
infrastructura firmei logistica internă
organizare, oameni şi operaţiuni
metode logistica externă
sisteme şi tehnologii marketing şi vânzări
procurare servicii

activităţi de sprijin

Activităţile de sprijin ale distribuţiei

Concluzii
Distribuţia a devenit o modalitate de a impune bariere de intrare pe o piaţă. Fără o reţea
de distribuţie bine pusă la punct nici nu ne putem imagina realizarea unei performanţe deosebite.
Acest lucru impune considerarea distribuţiei ca o activitate strategică care trebuie considerată pe
termen lung. Beneficiile realizării acestei activităţi prin integrare sau externalizare trebuie
apreciate doar la nivel de perioade lungi.

PARTEA LUI ALEX DE TRADUS !!

Industria globală a petrolului își continuă creșterea. În ciuda creșterii producției de energie din
surse verzi, la nivel mondial petrolul continuă să domine această piață și în 2019. În plus, se
estimează că industria globală a petrolului își va continua creșterea și pe viitor. Potrivit ultimelor
date publicate de compania British Petroleum, producția globală de petrol ajunge la 92,65
milioane de barili pe zi.

Dacă în 2017 clasamentul celor mai mari producători de petrol era condus de Rusia, în 2018
situația s-a schimbat destul de mult. Rusia a coborât pe locul al treilea, în timp ce Statele Unite
au reușit să câștige titlul de țara care a produs cel mai mult petrol în 2018. În același timp, pe
locul al doilea a rămas, la fel ca și în 2017, Arabia Saudită.

Texas este epicentrul șisturilor. Producția din bazinul Permian (vestul Texas-ului) a crescut atât
de mult în luna februarie, încât SUA au depășit producția Arabiei Saudite, potrivit US Energy
Information Administration.

Topul ţărilor cu cea mai mare producţie de petrol din lume în 2017
Rusia – 10,3 milioane de barili pe zi
Arabia Saudită – 10 milioane de barili pe zi
Statele Unite – 9,3 milioane de barili pe zi
Irak – 4,4, milioane de barili pe zi
Canada – 3,1 milioane de barili de petrol pe zi

România şi-a atins ţintele privind emisiile şi energia verde cu mult înainte de 2020, este una
dintre concluziile raportului întocmit de consultanţii de la Deloitte, una dintre cele mai mari
firme de audit şi consultanţă din lume, în care este prezentat topul celor mai mari 500 de
companii la nivel regional. Consultanţii de la Deloitte mai subliniază un lucru.

Pentru că România are o producţie de petrol şi gaze relativ substanţială, care îi acoperă 90% din
cererea internă de gaze şi care îi asigură o felie considerabilă din cererea de petrol, scăderea
preţurilor la petrol are un impact asupra companiilor de explorare şi producţie locale.

Deşi companiile de profil se confruntă momentan cu probleme, România rămâne una dintre cele
independente ţări la nivel european din punct de vedere energetic, scăderea consumului de gaze
elimânând practic importurile ruseşti din ecuaţia acoperirii cererii interne. Mai mult, România
este un exportator net de energie.

Cele mai recente statistici europene arată că la nivelul anului 2013 România a avut o producţie
de gaze de 10,9 miliarde de metri cubi, de 2,5 ori mai mare decât cea a Poloniei, şi a extras 4,1
milioane de tone de petrol, de patru ori mai mult decât Polonia.
Concurenta pe piata mondiala

Atunci cand o marfa este obiectul comertului international, pretul acestei marfi intr-o
anumita tara nu poate fi independent de cel practicat in alte tari. In cazuri extreme, se poate
aplica chiar "Legea pretului unic".

 Legea pretului unic stabileste ca, in situatia in care nu ar exista bariere comerciale si taxe
de transport, pretul unei anumite marfi ar fi acelasi pretutindeni.

            Pentru a explica modul in care comertul international afecteaza pietele cu concurenta

perfecta, cheltuielile de transport si restrictiile comerciale vor fi considerate neglijabile.

            Figura 1 reprezinta interdependenta dintre piata interna si piata internationala in situatia

existentei comertului international.

In figura 1, curba OO' reprezinta curba ofertei interne, iar CC' curba cererii pentru o
marfa care face obiectul comertului international.

            In situatia in care nu ar exista comert international, de exemplu, din cauza taxelor prea
mari de import, piata va fi in achilibru in punctul E, corespunzator preului P si cantitatii Q.
            Sa presupunem ca taxele de import sunt eliminate. Oferta mondiala se obtine prin
agragarea ofertelor tuturor tarilor participante la comertul international. Oferta mondiala si
cererea mondiala se intersecteaza intr-un punct de echilibru mondial, corespunzator pretului
mondial de echilibru al marfii respective.

            In situatia in care pretul mondial de echilibru este P, acelasi cu cel de pe piata interna,
legea pretului unic este satisfacuta. Consumatorii nu pot cumpara mai ieftin din import, iar
producatorii nu pot vinde bunurile pe piata interna la un pret mai mare. Oferta interna acopera
complet cererea interna, deci tara respectiva nici nu importa, nici nu exporta bunul respectiv.

            Daca pretul mondial este P1, mai mic decat pretul intern, consumatorii din tara respectiva
vor prefera sa importe produsul respectiv. La pretul P1, producatorii interni vor produce numai o
cantitate Q1. Diferenta pana la totalul Q al cererii va fi acoperita din import. Invers, daca pretul
mondial P2 este mai mare decat cel intern, consumatorii interni vor cere cantitatea Q1, dar
producatorii interni vor oferi cantitatea Q1. Surplusul Q'-Q1, corespunzator segmentului FF', va
fi exportat.

Efectul schimbarilor survenite pe piata mondiala asupra pietei interne

Cand o anumita tara intra in competitie pe piata internationala, modificarea curbei ofertei
sau a curbei cererii la nivelul national va afecta oferta, respectiv cererea la scara mondiala.

            Sa presupunem ca in Rusia., una dintre cele mai importante exportatoare de petrol din
lume, din cauza unui an mai putin profitabil, se reduce productia. Acest lucru va afecta oferta
mondiala si, ca urmare, pretul va creste. Pretul initial a fost P1. Petrolistii britanici produc o
cantitate Q1, iar distribuitorii britanici importa cantitatea Q'-Q1, deoarece cantitatea totala
solicitata este Q'. Cresterea pretului petrolului rusesc ca urmare a problemelor de extractie a avut
doua efecte.

In primul rand, a redus cantitatea de petrol solicitata de distribuitorii britanici. In al doilea rand, a
permis petrolistilor britanici sa-si sporeasca oferta deoarece, putand practica preturi mai mari, si-
au permis sa creasca productia prin atragerea de noi resurse in aceasta ramura. Ca urmare,
importul s-a redus. Cresterea foarte mare a pretului petrolului rusesc ar putea determina Anglia
sa devina chiar exportatoare.

Comertul international, tampon al socurilor produse de modificarile pretului

            In exemplul anterior, socul pretului practicat pe piata mondiala a determinat modificari
ale cantitatilor produse si consumate pe plan intern.

            Sursa socului poate fi insa si interna, comertul international putand amortiza si proteja, in
acest caz, economia interna de efectele acestor socuri.

            In situatia in care pe piata interna cererea creste, in absenta comertului international,
punctul de echilibru se va deplasa, asa cum se poate observa in figura 2, din punctul A in punctul
B. Motivul consta in nevoia de a atrage o cantitate suplimentara de marfuri. Urmarea va fi
cresterea productiei de la Q1 la Q2, dar nu la Q3, adica la acel nivel pe care consumatorii ar fi
fost dispusi sa-l cumpere daca pretul nu ar fi crescut.

Sa presupunem acum ca tara respectiva intra in concurenta libera pe piata mondiala. Desi cererea
va creste de la CC' la C1C1', iar echilibrul nu va fi in punctul B , ci in C. Aceasta deoarece
consumatorii nu mai sunt afectati de preturile mai ridicate practicate de producatorii indigeni,
obtinand cantitatea corespunzatoare segmentului AC din importuri.

            Deci, atunci cand restrictiile comerciale si preturile de transport sunt neglijabile, pretul de
echilibru al unei tari trebuie cautat pe piata mondiala.

BIBLIOGRAFIE
https://www.pmfias.com/petroleum-and-mineral-oil-world-distribution-supergiants-oilfields-
across-world/

https://www.statista.com/statistics/269076/distribution-of-global-oil-production-since-2009/

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Concurenta-pe-piata-mondiala91.php