Sunteți pe pagina 1din 6

Tema 4. Diagnosticul pragului rentabilităţii.

Probema nr.1.
Tabel. Date iniţiale pentru diagnostic

Abaterea
Anul Anul de Ritmul de
Indicatori absolută,
precedent gestiune creştere, %
± mii lei

Venituri din vânzări 875 1030 155 117,7


Costuri şi cheltuieli variabile totale 372 445 73 119,6
Costuri şi cheltuieli constante totale 331 395 64 119,3
Marja de contributie (MC = VV – CCV) 503,00 585,00 82,00 116,30
Rata marjei de contributie (Rmc =
57,49 56,80 -0,69 98,80
(MC/VV)*100)
Pragul rentabilitatii la nivel de intreprindere
575,80 695,47 119,67 120,78
(PRv = CCC / (Rmc/100))
Marja de securitate (MS = VV - PRv) 299,20 334,53 35,33 111,81
Spor de eficienta (Se = (MS / VV) *100) 34,19 32,48 -1,7 95,0

Concluzie: Din calculele efectuate în tabel am constatat că în anul precedent depășirea veniturilor din
vinzari față de costurile si cheltuielile variabile a fost în valoare de 503 mii lei, pe cînd în anul de
gestiune 585 mii lei. Această creștere se apreciază pozitiv și se datorează cresterii veniturilor din
vinzari cu 155 mii lei sau cu 17,7 %.
Rata marjei de contribuție arată că în anul precedent au fost nevoie de 57,49 % din volumul
vînzărilor pentru acoperirea costurilor fixe și obținerea profitului. În perioada de gestiune aceastaă cifră
este în descreștere cu 0,69 p.p. fapt apreciat negativ.
Pragul rentabilității arată că în anul precedent a fost nevoie de un volum aproximativ 576 de
unități produse pentru acoperirea integrabilă a cheltuielilor efectuate fără însă a obține profit. În anul de
gestiune volumul necesar de produse ajunge la aproximativ 695 unități. Marja de securitate în anul
precedent ne arată că VV poate fi redus cu 299 unități valorice fără riscul de a suporta pierderi. În
perioada de gestiune volumul se poate reduce cu aproximativ 335 unități valorice sau cu 35 unități mai
mult decît anul trecut.
Sporul de eficiență în perioada precedentă ajunge la 34,2 %, iar în anul de gestiune 32,48 %.
Aceasta înseamnă că dacă întreprinderea va micșora cantitatea vîndută de produse cu 34,2 % și în anul
de gestiune respectiv cu 32,4 % ea nu va suporta pierderi.
Probema nr.2.
Rezultatul
Anul Anul de
Indicatori Calculul influenţei factorilor influenţei, ±
precedent gestiune
mii lei
1. Modificarea sumei totale
a costurilor şi cheltuielilor 331 395 +112,68
constante, mii lei

2. Modificarea ratei marjei


57,49 56,8 +6,99
de contribuţie, %
3. Pragul rentabilităţii – 695,42–575,75=112,68+6,99
venituri din vânzări critice, 575,75 695,42 X
mii lei +119,67=+119,67 mii lei

Concluzie: Din calculele efectuate mai sus observăm că creșterea VV critice a fost determinată de
majorarea costurilor și cheltuielilor constatnte cu 19,3 % fapt ce a cauzat creșterea pragului rentabilității
cu 122,68 mii lei.
Concomitent diminuarea ratei marjei de contribuție cu 0,69 p.p. a influiențat negativ, cauzând
majorarea pragului rentabilități cu 6,99 mii lei. Deci entitatea dispune de resurse interne privind
reducerea pragului rentabilități cu 112,67 mii lei pe seama micșorării costurilor și cheltuielilor constante
pînă la nivelul anului precedent.

Probema nr.3
Tabel. Date initiale pentru diagnostic
Legume Fructe
Indicatori Anul Anul de Anul Anul de
Abateri Abateri
precedent gestiune precedent gestiune
1. Cantitatea vândută efectiv
13038 15324 2286 17796 61063 +43267
(Qf), q
2. Preţul mediu de vânzare a 1q
198,44 164,26 -34,18 137,75 143,86 +6,11
de produs (P), lei
3. Venituri din vinzari (VVp),
mii lei 2587,26 2517,12 -70,14 2451,40 8784,52 +6333,12
VVp=(P*Qf)/1000
4. Costuri variabile:
4.1 pentru volumul total al
1486,36 1629,26 142,9 900,67 3854,32 +2953,65
produsului vândut (CV), mii lei
4.2 în calcul la 1 q de produs
(CVp), lei 114 106,33 -7,67 50,61 63,12 +12,51
CVp =(CV/Qf)*1000
5. Costuri constante pentru
volumul total al produsului 1201,94 981,74 -220,2 1826,63 5580,98 +3754,35
vândut (CC), mii lei
6. Marja de contributie 1100,90 887,86 -213,04 1550,73 4930,20 +3379,47
6.1 pt volumul total, mii lei
MC=VVp-CV
6.2 la 2q de produs, lei 84,44 57,93 -26,51 87,14 80,74 -6,4
MCp=P-CVp
7. Rata marjei de contributie
(Rmcp) 42,55 35,27 -7,28 63,26 56,12 -7,14
Rmcp = MCp/P *100%
8. Pragul rentabilitatii (qmin)
14234,25 16947,01 +2712,76 20962,02 69122,86 +48160,84
qmin=[CC/(P-CVp)]*1000
9. Spor de eficienta (Se)
-9,18 -10,59 -1,42 -17,79 -13,20 +4,59
Se=[(Qf-qmin)/Qf]*100%
10. Profit din vinzarea
produselor (B) -101,04 -93,88 +7,16 -275,9 -650,78 -370,88
B=MC-CC

Concluzie: În urma calculelor efectuate în tabel, constatăm faptul că, entitatea pentru a-și acoperi
costurile de producție fară a obține profit trebuie sa vindă în anul de gestiune legume în valoare de
16 947,01 lei și fructe în sumă de 69122,86 lei. Comparînd cantitatea vîndută efectiv cu pragul
rentabilității, observăm ca atît în anul precedent cît și în anul de gestiune cantitatea vindută efectiv la
legume este mult mai mică decît cantitatea minimă.In anul precedent cantitatea minimă de legume
depașește cantitatea efectiv vindută cu 1 196,25 q, iar în anul de gestiune cu 1 623,01 q. Aceasta
înseamnă că entitatea a obținut pierdere din vinzarea legumelor atît în anul precedent cu 101,04 mii lei
cît și în anul de gestiune cu 93,88 mii lei.
Aceeași situație observăm și în cazul vînzărilor producției de fructe, cantitatea minimă de fructe
depașește cu mult cantitatea efectiv vindută atît în anul precedent cu 3166,02 q cît și în anul de gestiune
cu 8059,86 q. Aceasta ne atestă că entitatea a obținut pierdere din vinzarea fructelor în anul precedent de
275,9 mii lei și în anul de gestiune de 650,78 mii lei.
Probema nr.4
Rezulta
tul
Nr. Nr. Factori corelați Pragul Calculul
influenț Cauzele
Calcul Substi rentabilității influenței
ei abaterilor
ului tuției (qmin), q factorilor
factoril
CVp, lei CC, lei P, lei
or, ± q
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 114,00 1201,94 198,4 14234,25 - - -
13054,63-
2 1 106,33 1201,94 198,4 13054,63 -1,18 ↓CVp
14234,25
10662,97-
3 2 106,33 981,74 198,4 10662,97 -2,39 ↓CC
13054,63
16947,01-
4 3 106,33 981,74 164,3 16947,01 +6,29 ↓P
10662,97
Total X X X X X  X +2,72
B.i.f.: 16,95-14,23= +2,72 q.
Concluzie: Calculele efectuate in tabel ne constată că în cazul micșorării costurilor variabile la 1 q de
legume cu 7,67 lei (106,33-114), aceasta poate să cauzeze micșorarea pragului rentabilitășii cu 1,18 q,
ce poate fi o situașie favorabilă. Concomitent reducerea costurilor constante totale de la 1201,94 lei pînă
la 981,74 lei, poate să contribuie la reducerea pragului rentabilității cu 2,39 q, ceea ce este un punct
forte pentru întreprindere.
In cazul micșorării preșului unui chintal de legume de la 198,4 lei pînă la 164,3 lei, aceasta poate să
asigure majorarea pragului rentabilității cu 6,29 q. Astfel, observăm ca întreprinderea nu poate să-și
reducă pragul rentabilității.În consecință, întreprinderea nu poate să-și reducă vînzările , din contra
trebuie să implimenteze strategii de majorare a vinzărilor de legume.

Probema nr.5
Tabel. Calculul influenței factorilor la modificarea sporului de eficienta la productia de fructe.
Nr. subst.

Sporul de Rezultatul
Nr.calc.

Factori corelați Calculul influenței Cauzele


eficienţă, influenței, ±
factorilor abaterilor
Qf , q CV p, lei CC, lei P, lei % p.p.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0 17796 50,61 1826,63 137,75 -17,79 - - -
2 1 61063 50,61 1826,63 137,75 +65,67 +65,67- (-17,79) +83,46 ↑Q f
3 2 61063 63,12 1826,63 137,75 +59,92 +59,92-65,67 -5,75 ↓CV p
4 3 61063 63,12 5580,98 137,75 -22,47 -22,47-59,92 -82,39 ↓CC
5 4 61063 63,12 5580,98 143,86 -13,20 -13,20-(-22,47) +9,27 ↑P
Total X X X X X X +4,59 X
B.i.f. : -13,20- (-17,79) =+4,59 puncte procentuale.
Concluzie: Din calculele efectuate în tabel, observăm ca în perioada precedentă sporul de eficiență este
negativ,ceea ce semnifică că întreprinderea trebuie să-și sporească vînzările la producția de fructe cu
17,79 % pentru a nu înregistra pierderi.
În perioada previzională s-a înregistrat o reducere a valorii negative cu 4,59 puncte procentuale, fapt
apreciat pozitiv. Însă totodata aceasta semnifică că entitatea trebuie să-și mareasc vinzările la producșia
de fructe cu 13,20 %.ă
Analizând influența factorilor la creșterea sporului de eficienţă, observăm că majorarea cantității
vândute de fructe cu 43267 q poate sa influenșeze creșterea indicatorului rezultativ cu 83,46 p.p. La fel
pozitiv va influența majorarea prețului de vînzare de la 137,75 lei pînă la 143,86 lei, ce a condus la
creșterea indicatorului rezultativ cu 9,27 p.p. Totodată majorarea costurilor variabile pe unitate de
produs cu 12,51 lei cît și a costurilor constante toatele cu 3754,34 lei au influențat negativ indicatorul
rezultativ cu 5,75 p.p și respectiv cu 82,39 p.p.
Probema nr.6.
Tabel. Datele iniţiale şi de calcul pentru diagnosticul factorial al rentabilităţii capitalului propriu
Metoda de Anul Anul de Abateri
Indicatori
calcul precedent gestiune (±)
A B 1 2 3=2-1
Date iniţiale        
1. Venituri din vânzări, mii lei VV 134 302,17 161 405,03 27 102,86
2. Profit până la impozitare, mii lei Pimp 7 207,06 1 601,94 -5 605,12
3. Profit net, mii lei Pn 6 084,27 1 162,00 -4 922,27
4. Valoarea la finele anului:        
4.1 a capitalului propriu Cpr 69 663,00 70 326,60 663,60
4.2 a activelor totale TA 84 882,99 88 270,87 3 387,88
4.3 a datoriilor pe termen lung DTL 0,00 0,00 0,00
4.4 a capitalului permanent CP=Cpr+DTL 69 663,00 70 326,60 663,60
Date de calcul        
5. Rata pârghiei financiare, coeficient:        
5.1 în baza capitalului propriu TA/Cpr 1,22 1,26 +0,04
5.2 în baza capitalului permanent TA/CP 1,22 1,26 +0,04
6. Numărul de rotaţii a activelor, coeficient VV/TA 1,58 1,83 +0,25
7. Presiunea fiscală, coeficient Pn/Pimp 0,84 0,73 -0,11
8. Rentabilitatea vânzărilor, % (Pimp/VV)×100 5,37 0,99 -4,38
9. Rentabilitatea activelor, % (Pimp/TA)×100 8,49 1,81 -6,68
10. Rentabilitatea capitalului propriu, %        
10.1 în baza profitului net (Pn/Cpr)×100 8,73 1,65 -7,08
(Pimp/Cpr)×10
10.2 în baza profitului până la impozitare 10,35 2,28 -8,07
0
11. Rentabilitatea capitalului permanent, %        
11.1 în baza profitului până la impozitare (Pimp/CP)×100 10,35 2,28 -8,07
11.2 în baza profitului net (Pn/CP)×100 8,73 1,65 -7,08

Diagnostic factorial al rentabilitații capitalului propriu

Calculul Rezultatul
Rcpr, Cauzele
Factorii corelați influenței influenței ±
Nr. Sub.

% abaterii
factorilor p.p
Nr.

A Pimp VV Pn
´
Cpr VV A Pimp
1 0 1,22 5,37 1,58 0,84 8,73 - - -
A
2 1 1,26 5,37 1,58 0,84 8,98 8,98-8,73 +0,25 ↑ ´
Cpr
Pimp
3 2 1,26 0,99 1,58 0,84 1,66 1,66-8,98 -7,32 ↓
VV
VV
4 3 1,26 0,99 1,83 0,84 1,92 1,92-1,66 +0,26 ↑
A
Pn
5 4 1,26 0,99 1,83 0,73 1,65 1,65-1,92 -0,27 ↓
Pimp
Total X X X X X X -7,08 X
B.i.f : 1,65-8,73= -7,08 p.p.
Concluzie: Din calculele efectuate în tabel rezultă că micșorarea ratei rentabilității capitalului propriu de
la 8,73 % pina la 1,65 % a fost cauzată de acțiunea negativă a următorilor factori:

-diminuarea profitabilității vînzărilor de la 5,37 % pînă la 0,99 % a cauzat reducerea ratei rentabilității
capitalului propriu cu 7,32 puncte procentuale;

-majorarea presiunii fiscale a cauzat diminuarea profitului net față de perioada de bază cu 4 922,27 mii
lei și în consecință la reducerea ratei rentabilității capitalului propriu cu 0,27 puncte procentuale.
Acestea fiind considerate ca și rezerve interne de majorare pe viitor a ratei rentabilității capitalului
propriu cu 7,59 puncte procentuale.

Totodată, creșterea gradului de îndatorare de la 1,22 % pina la 1,26 % a contribuit la creșterea ratei
rentabilității capitalului cu 0,25 puncte procentuale. Deasemenea o influențș pozitivă a exercitat-o și
sporirea rotației activelor cu 15,82 % a condiționat majorarea ratei rentabilității capitalului propriu cu
0,26 puncte procentuale.

Rezultatele calculelor atestă un nivel redus al rentabilității capitalului propriu.În acest context,
există opinii conform cărora un nivel ridicat al rentabilității capitalului propriu nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecința valorii reduse a capitalului propriu și a unui nivel înalt al
gradului de îndatorare.