Vasilachi Andrei

Geografie

1.
Teritoriu sau spatiu economico-geografic in limitele caruia se
aplica o intelegere intre doua sau mai multe tari privind obiective ca:
- desfiintarea taxelor vamale;
- eliminarea restrictiilor cantitative la marfurile industriale;
- dezvoltarea economica a tarilor semnatare (membre) in concordanta
cu obiectivele lor strategice;
- stabilitatea monetar-fiscala
Acorduri ale liberului schimb exista dintotdeauna, chiar din
antichitatea greceasca. Ele implica ridicarea cotelor la import pe
anumite bunuri si marfuri, iar uneori chiar suprimarea tuturor
taxelor si cotelor. Ele nu implica insa in mod automat si alte facilitati
decit cele comerciale.
Dacă în zona de liber schimb a UE mărfurile şi serviciile circulă de la
o ţară la alta, de la un agent economic la altul de parcă ar fi în
interiorul aceluiaşi stat, în CSI lucrurile sunt mai complicate măcar şi
pentru simplul fapt că fiecare ţară membră operează cu valută
distinctă. Apare nevoia convertirii valutei, diferenţa de curs, apoi
abordări fiscale diferite de la o ţară la alta şi chiar cerinţe fitosanitare
distincte. Iar toate acestea sunt dificultăţi neîntâlnite în Uniunea
Europeană, unde toate reglementările tehnice, fiind aprobate de către
Comisia Europeană, sunt obligatorii pentru toate ţările Uniunii
Europene.
2.
1. Libera circulatie a bunurilor: inseamna eliminarea controlului
la frontierele intra-comunitare. Alte bariere netarifare au fost
cu timpul identificate, impunand actiuni comunitare in noi
domenii. In momentul de fata, nu mai exista personal vamal la
frontierele intra-comunitare. Singurele verificari care se mai
fac ad-hoc, in diverse puncte sunt pentru droguri si arme de
foc. Cetatenilor, in calitatea lor de cumparatori, Piata Interna a
UE le ofera posibilitatea de a se aproviziona cu bunurile
necesare consumului propriu in oricare din statele membre ale
Uniunii, fara a plati taxe de import sau a trebui sa
indeplineasca formalitati la frontiera.
2. Libera circulatie a persoanelor. Aceasta inseamna abolirea
oricarei discriminari bazata pe nationalitate in privinta
angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de munca. Exceptii
erau prevazute doar in cazul functionarilor publici, sau in
cazuri justificate de argumentul securitatii sau sanatatii
publice. In momentul de fata n-ar mai trebui sa existe control
al identitatii la frontierele intracomunitare. Eforturi se mai
depun inca pentru armonizarea politicilor sociale,
recunoasterea diplomelor, repatrierea, drepturilor la asistenta
sociala, a pensiilor, etc.
3. Libera circulatie a serviciilor . Prevazuta in art. 52 si 54 ale
Tratatului de la Roma, aceasta a treia libertate a insemnat ca
firmelor dintr-o tara comunitara le este suficienta licenta de
operare din tara de origine, pentru a putea opera pe intreg
teritoriul UE. Desi sectorul serviciilor este cel ce
ocupa cea mai mare parte a fortei de munca din UE (60%),
progresele in liberalizarea acestui sector sunt mai mici decat
cele inregistrate in cazul circulatiei bunurilor.
 4. Libera circulatie a capitalului. Implica abolirea controlului
asupra tranzactiilor de capital. Ea trebuie sa mearga mana in
mana cu armonizarea taxelor nationale pe capital, pentru a
asigura o concurenta corecta intre tarile cu fiscalitate redusa si
cele cu fiscalitate ridicata. Liberalizarea miscarii de capital a
fost prima din cele patru libertati realizate. O directiva de
desfiintare a controlului pe capital a fost adoptata in 1998. Ea a
fost urmata de alte directive pentru liberalizarea serviciilor
bancare si financiare. Un element esential, inca nefinalizat
datorita divergentei de opinii intre statele membre, se refera la
modul de impozitare a economiilor.

3.
Identitatea românească desemnează ceea ce românii au specific, ca
popor distinct de alte comunităţi naţionale, reflectă calea specifică în
care ei îşi construiesc cultura şi îşi organizează viaţa privată şi viaţa
publică, exprimă modul lor particular de a răspunde la constantele
universale ale culturii: îmbrăcăminte, hrană, locuire, religie, joc, artă,
comunicare, limbă. Identitatea românească derivă din participarea
indivizilor la practicile culturale şi activităţile proprii românilor,
presupune atitudini pozitive faţă de membrii grupului naţional,
ataşament şi mândrie naţională, sentimente de protecţie, determinate
de apartenenţa la o naţiune, loialitate faţă de membrii grupului
naţional, revendicarea unei obârşii comune şi împărtăşirea aceloraşi
tradiţii şi obiceiuri.

4.
Țările vestice au în comun un standard de viata ridicat, prin
comparație cu restul lumii. Viață politică este caracterizată
prin parlamentarism, democrație și respectarea drepturilor omului.
În plus, nivelurile culturale similare pot caracteriza societățile
occidentale. Din punct de vedere diplomatic și militar, societățile
occidentale au fost într-un fel sau altul aliate între ele de la sfârșitul
celui de-al doilea război mondial.
Termenul gândire occidentală este destul de ambiguu, de timp ce
poate defini două seturi separate de valori (deși înrudite): tradiția
morală și religioasă creștină (eventual catolică-apuseană) pe de-o
parte și tradiția seculară, tradițional anticlericală, pe de altă parte.
Ideile de căpătâi ale Occidentului pot fi
considerate: creștinismul, laicitatea, raționalismul, statul de drept,
respectarea drepturilor omului, dezvoltarea științelor și tehnologiei. 
Iluminismul a avut o influență covârșitoare asupra modului
occidental de gândire în ultimele două secole.