Dumitrescu Madalina

Clasa: XI F
Colegiul National: „I.L.Caragiale”

Raportul dintre fenomenul deviantei si

cel al infractionalitatii

Problema sociala se refera la aparitia unei situatii nedorite, care

afecteaza un segment de populatie din cadrul unei colectivitati si necesita
solutionare din partea organelor competente.
Societatea reprezinta un ansamblu de oameni care impartasesc o cultura
comuna, ocupa o anumita suprafata teritoriala si simt ca alcatuiesc o entitate
unita si distincta. In orice societate exista un model etico-normativ si cultural pe
baza caruia indivizii isi organizeaza activitatile si se dezvolta.
Devianta reprezinta ansamblul abaterilor comise de un individ sau de un
grup social de la normele si valorile acceptate la nivelul unei societati. Devianta
poate desemna un ansamblu de conduite si manifestari dezaprobate de societate
(exemplu: infractiuni, prostitutie, consum de droguri, suicid etc.) Robert Merton,
sociolog american, explica devianta prin raportul dintre scopurile culturale si
mijloacele institutionale de atingere a lor. El a elaborat cinci tipuri de modalitati
prin care oamenii se adapteaza sau nu la idealurile societatii si la mijloacele de
atingere a lor: conformitate, inovatie, ritualism, evaziune si rebeliune.
Delincventa este o forma particulara a deviantei sociale, care include o
serie de comportamente si conduite cu un grad ridicat de periculozitate sociala.
Abaterile respective sunt sanctionate de legislatia penala. Prin intermediul ei
sunt aparate cele mai importante valori si relatii sociale, cum ar fi: viata, familia,
proprietatea, sanatatea, libertatea, demnitatea, statul si societatea. Termenul de
delincventa este utilizat cu precadere in cazul tinerilor care incalca legea si este
cunoscut sub numele de delincventa juvenila.
Delincventa juvenila este o componenta a criminalitatii, o parte a
acesteia cu identitate proprie, conferita de categoria de indivizi la care se refera.
Ea este un fenomen de devianta, manifestat prin incapacitatea unor minori sau
adolescenti de a se adapta la normele de conduita in societate. Pana la implinirea
varstei de 14 ani, minorii nu raspund penal. Dupa implinirea acestei varste si
pana la 16 ani, ei raspund penal daca se constata ca au avut discernamant in
momentul comiterii faptei. Minorii raspund penal dupa ce devin majori,
respectiv implinesc 18 ani.
In Romania, exista tineri si minori care participa la savarsirea unor fapte
penale, cum ar fi furtul, violuri, vatamari corporale infractiuni de lovituri
cauzatore de moarte, omor si tentativa de omor. Criminalitatea in randul
minorilor are multe cauze diferite de cele ale criminalitatii adultilor.
 Cauzele specifice sunt: cresterea situatiei abandonului scolar,
interminenta in educatia minorilor de catre scoala, unitati de ocrotire (case de
copii, scoli de reeducare, scoli speciale), influenta unor infractori majori aflati in
anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale,
lipsa de supraveghere a parintilor, familiile dezorganizate unde parintii sunt
cunoscuti cu antecedente penale, situatia financiara precara a familiei, consumul
de substante halucinogene si alcool si necunoasterea din timp a anturajului.
Principala cauza a aparitiei atitudinilor antisociale o constituie influenta
mediului si procesele psihice la nivelul cunostiintei individului. Pentru a gasi
cauzele si conditiile care favorizeaza delincventa juvenila, trebuie analizata
structura interna a individului si a factorilor externi.
Personalitatea copilului incepe sa se contureze dupa varsta de 2 ani, varsta
la care copilul incepe sa perceapa si sa fie atent la ceea ce se intampla in jurul
sau. Familia este prima care trebuie sa vegheze la formarea si modelarea
personalitatii copilului. In perioada adolescentei, continua in ritm alert procesul
de desavarsire a personalitatii individului. Apar asa numitele ” crize ” ale
adolescentei, care apar si in raport cu situatia familiei, cu societatea in care
traieste adolescentul. In aceasta perioada in care a crescut capacitatea de
abstractizare si sinteza, cand copilul devine puternic, capabil de eforturi mari,
colectivul in care invata, grupul de prieteni isi pune amprenta pe formarea
personalitatii. Tot acum gandirea lui, pastreaza o doza mare de subiectivism, in
aceasta privinta exemplul de obiectivitate al parintilor si profesorilor fiind foarte
important.Toate framantarile adolescentei duc la cristalizarea personalitatii, la
formarea unui ideal de viata si al unui sistem de valori care nu se schimba
ulterior. In cazul in care copilul creste si se dezvolta in conditii nesanatoase,
intr-o familie dezbinata, cand influentat negativ de colegi, de prieteni, etc.,
personalitateea poate deveni aceea a unui infractor. Personalitatea infractorului
minor este rezultatul unei imbinari neizbutite, a tuturor factorilor care concura la
formarea personalitatii umane, imbinare care da nastere unei personalitati
temporar imperfecte care imbina greutati de diferite grade in procesul de
adaptare la cerintele vietii in societate.
Tulburarile de comportament reprezinta una din cauzele de natura bio –
psihica ale delincventei juvenile. Aceste tulburari comportamentale se pot
manifesta prin comportamente suicidare, fugile, comportamentale agresive si
delincventa juvenila a toxicomanilor. Delincventa juvenila este determinata de
imaturitatea afectiva, intelectul liniar, dezvoltarea dizarmonica a personalitatii.
Comportamentul antisocial, la adulti, este anuntat de aceste tulburari
comportameentale la copil, care pot lua si forma incapatanarii, intarzierilor
acasa, agresiune fizica, impulsivitate.
Daca tulburarile de comportament nu inseamna neaparat boala psihica si
ar putea in anumite conditii sa nu duca la delincventa, tulburarile patologice de
personalitate se manifesta in copilarie prin manifestari delincvente. Asfel,
personalitatea structurala dizarmonic de tip antisocial, se manifesta in copilarie
prin chiulul repetat, purtare necorespunzatoare, minciuna persistenta, furturi,
vagabondaj, vandalism. Aceste tulburari reprezinta o cauza de natura strict
psihica. Tot in aceasta grupa de cauze intra debilitatile mintale, organice, sau
intarzierile in dezvoltarea intelectuala.
In 2010, totalul minorilor care au abandonat scoala si au inceput sa comita
infractiuni este de 85,7%. Cu privire la statutul social al minorilor implicati in
astfel de activitati, 40,2% fac parte din familii vulnerabile, cca 22% provin din
familii monoparentale, 8% din familii numeroase, cca 26% nu beneficiaza de
ingrijirea parintilor, deoarece sunt plecati peste hotare si 4,2% sunt beneficiari ai
institutiilor rezidentiale.
O caracteristica specifica a delincventei minorilor este gradul mare de
latenta pe care il poseda, din aceasta cauza expertii din domeniu spun ca nivelul
real al criminalitatii minorilor este de 2-3 ori mai mare decat cel inregistrat.
Aproximativ 80% din infractiuni se comit in apropierea locuintei si locului de
studii.
In Franta, delincventa juvenila este in crestere, atacurile impotriva
persoanelor crescand cu 190% in ultimii 10 ani. In Germania, numarul total de
delicte este in scadere, dar a crescut numarul de atacuri in banda. O parte din
participantii la audiere au subliniat faptul ca acest fenomen este din cauza
jocurilor video violente sau a emisiunilor care promoveaza admiratia pentru
violenta. Un experiment realizat in Statele Unite ale Americii a aratat ca violenta
a scazut cu 40-50% in randul tinerilor, datorita unei campanii de inchidere
voluntara a televizoarelor si a consolelor de jocuri. In plus, multe tari europene
fac fata unui numar crescut de imigranti adolescenti care nu se adapteaza si nu
isi gasesc locul in societate, apeland la delincventa.
In Spania, exista un Observator care incearca sa gaseasca solutii pentru
aceasta problema si care pune in practica masuri preventive. In Germania, elevii
sunt rasplatiti pentru munca voluntara pe care o depun in domeniu si s-au
infiintat clase de comportament pozitiv.
In ultimii cinci ani, in Romania au fost trimisi in judecata peste 20.000
minori, printre care aproape 15.000 au fost condamnati. In ultimii doi ani s-a
inregistrat un numar de aproximativ 800 copii condamnati la masuri educative
privative de libertate in locuri destinate lor. Desi in tara noastra permisul de
conducere se obtine incepand cu varsta de 18 ani, un numar de peste 100 minori
prinsi la volan sunt trimisi in judecata in fiecare an.
In Romania, masurile pentru prevenirea delincventei juvenile sunt: stagiul
de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea
zilnica, internarea intr-un centru educativ si internarea intr-un centru de detentie.
In concluzie, este foarte important sa avem grija in ce mediu ne petrecem
timpul, ce fel de prieteni ne alegem, deoarece acestia ne pot influenta viata fie in
bine, fie in rau.