!"#2 n r .

1 20 20

˘
CUM SA
˘
FACI FAT A
STRESULUI
CUPRINS
 !"#2
Vol. 101, No. 1 2020 ROMANIAN
3 Esti  stresat? ˘
Tirajul fiecarei editii:
 93 354 000
˘ ˆ
 Disponibila ın 221 de limbi

Awake! (ISSN 0005-237X)

4 Care sunt cauzele stresului? March/April 2020
˘ 2019 Watch Tower Bible
 and Tract Society of Pennsylvania.
Printed in Germany.
˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel-
5 Ce este stresul? und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,
V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.
 ¨
Mitteilung gemaß § 5 Abs. 2 HPresseG:
Keine Beteiligungen.
ˆ ˆ
8 Solutii  ın lupta ımpotriva stresului

Pentru ROMANIA:
˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Organizatia
 Religioasa Martorii lui Iehova
14 O viat a fara stres – ın curand, o realitate CP 132, OP 39, RO-024330 Bucuresti 

 Pentru REPUBLICA MOLDOVA:

Cultul Religios „Martorii lui Iehova”
˘
CP 472, MD-2005 Chisin au
˘ ˘
16 „O inima calma este viata  trupului” ˘
Pentru o lista cu toate adresele,
 vezi www.jw.org/ro/contact.

s
˘
Ati dori sa studiati Biblia
˘ Accesati www.jw.org sau scrieti la una dintre
individual online sau sa
ˆ adresele de mai sus.
fiti vizitati ın acest sens?

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sustinute
 prin donatii.
 Pentru a face o donatie, va rugam sa accesati donate.jw.org. Daca nu exista alta indicatie,

citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.
 ˘ ˘
C U M S A FAC I FAT A STR E S U LU I

Esti
 stresat?
ˆ ˘ ˘
„Toti suntem stresati ıntr-o oarecare masura,
ˆ ˘ ˘ ˘
ınsa eu sunt coplesit a de stres. Nu sunt stresata
din cauza unei probleme grave, ci din cauza mul-
tor necazuri si suferinte  acumulate de-a lungul
˘ ˆ
timpului. De ani de zile, ma ıngrijesc de sotul
ˆ ˆ
meu, care este bolnav atat fizic, cat si psihic.”
(Jill)

˘ ˘ ˘
„Sotia
 m-a parasit si am fost nevoit sa-mi cresc
singur cei doi copii. Mi-a fost foarte greu. Ca si
cum asta n-ar fi fost de ajuns, mi-am pierdut si
˘ ˘
locul de munca. Nu-mi puteam permite nici ma-
˘ ˘ ˘ ˘
car sa fac inspectia  periodica la masin
 a. Ma sim-
˘ ˘ ˘
team
 depasit  de situatie.  Eram peste masura de
ˆ ˆ ˘
stresat. Stiam
 ın adancul sufletului ca era gresit 
˘ ˘ ˘
sa ma sinucid, asa  ca l-am implorat pe Dumne-
˘ ˘ ˘
zeu sa ma lase sa mor.” (Barry)

Te simti si tu uneori coplesit de stres, asemenea lui Jill

˘ ˘ ˘ ˘
si Barry? Daca da, speram ca articolele urmatoare sa fie
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
o sursa de mangaiere si ajutor. Ele prezinta cateva cauze
˘
obisnuite
 ale stresului, efectele acestuia si modalitati de
˘
a-i face fat a.

 Numele au fost schimbate.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2020 3
 ˘ ˘
C U M S A FAC I FAT A STR E S U LU I

Care sunt cauzele stresului?

Potrivit renumitei Clinici Mayo, „majoritatea

˘ ˘ ˆ
adultilor
 declara ca sunt din ce ın ce mai
ˆ ˘
stresati. In era moderna, viata
 se caracteri- ˆ ˘
˘ ˘ STRESUL IN COPILARIE
zeaza prin schimbari si incertitudini”. Prezen-
˘ ˆ ˆ
tam ın continuare cateva cauze ale stresului: ˆ ˆ ˆ
Stresul este des ıntalnit si ın
ˆ
˘ divortul
 randul copiilor. Unii sunt neglijati
˘
de parinti,  altii sunt victimele
˘ moartea cuiva drag bullyingului ori ale abuzurilor
˘ ˘ fizice, emotionale sau sexuale.
˘ o boala grava
Multi sunt stresati din cauza
˘ un accident grav examenelor si a notelor. Altii 
˘ ˘ ˆ
˘ infractionalitatea
 sufera vazand cum familia li
˘
se destrama din cauza divortului 
˘ ˘
˘ un ritm de viat a agitat parintilor.  Copiii stresati pot avea
˘ ˆ ˘
˘ dezastrele, fie naturale, cosmaruri,
 dificultati la ınvatat,

˘ ˆ
fie provocate de om depresie ori greutati ın ce priveste 
socializarea sau controlarea
˘
˘ presiuni la scoal
 a sau emotiilor.
 Un copil stresat are
˘
la locul de munca nevoie urgent de ajutor.
˘
˘ nesiguranta locului de munca sau
˘ ˘
o situatie
 financiara instabila

˘
PIERDEREA LOCULUI DE MUNCA
˘
„Pierderea locului de munca poate avea efecte devastatoare asupra unei
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
persoane. Ii poate afecta sanatatea fizica si relatia
 conjugala si poate duce
˘ ˘
la anxietate, depresie si chiar suicid. Pierderea locului de munca afecteaza
fiecare aspect al vietii.”
 (American Psychological Association)

4
 ˘
C U M PO TI
 FAC E FAT A STR E S U LU I

Ce este stresul?

˘
Stresul reprezinta reactia  organismului la ve. Stresul poate duce chiar la depresie, sur-
˘ ˆ ˆ
o situatie
 solicitanta. In urma semnalelor menaj ori ganduri suicidare.
˘ ˘
transmise de creier, anumite glande secreta Desi stresul nu ne afecteaza pe toti la fel, el
˘ ˘
hormoni ce maresc pulsul, regleaza tensiu- poate provoca o multime de boli. Stresul
˘ ˘ ˆ
nea arteriala, accelereaza respiratia  si con- poate afecta aproape ıntregul organism.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
tracta muschii. Pana sa ıti dai seama ce se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntampla, organismul tau a si intrat ın actiu- 
˘ ˘ ˘
ne. Dupa ce depase  sti
 o situatie
 stresanta,
˘ ˘
corpul tau iese din „starea de urgent a” si re-
vine la normal.

STRESUL – BENEFIC,
˘ ˘
DAR SI
 DAUNATOR
˘
Stresul este o reactie fireasca a organis-
ˆ ˘ ˘
mului care ıti permite sa faci fat a situatiilor

˘
dificile sau periculoase. Aceasta reactie 
porneste din creier. Unul dintre beneficiile
˘ ˘ ˘
stresului este ca te ajuta sa actionezi
 rapid.
˘ ˘ ˆ
De asemenea, te ajuta sa ıti atingi obiective-
˘
le sau sa ai rezultate mai bune, de exemplu
la un examen, la un interviu pentru obtine- 
˘ ˆ
rea unui loc de munca sau ıntr-o competitie 
˘
sportiva.
Totusi, stresul accentuat sau stresul cronic
ˆ ˘ ˘ ˘
ıti poate face mult rau. Daca organismul tau
˘ ˆ ˘
se afla constant ın „stare de urgent a”, ai
putea avea de suferit pe plan fizic, emotio-
˘
nal si mintal. Si
 comportamentul tau, inclu-
ˆ ˆ
siv modul ın care ıi tratezi pe altii,
 ar putea fi
afectat. Din cauza stresului cronic, unii pot
˘ ˘
ajunge sa faca abuz de alcool sau de alte
˘
substante  ori sa adopte alte obiceiuri noci-

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2020
EFECTELE STRESULUI Sistemul nervos
˘
Sistemul nervos activeaza secretia 
de hormoni, precum adrenalina si
ASUPRA ˘
cortizolul. Acestia
 maresc pulsul,
˘
tensiunea arteriala si nivelul glucozei
ˆ ˆ ˆ ˘
ORGANISMULUI ın sange, ceea ce ıti permite sa
ˆ
reactionezi
 rapid ın fata  pericolelor.
Prea mult stres poate duce la. . .
Sistemul ˘ iritabilitate, anxietate, depresie,
muscular dureri de cap, insomnie.
˘
Muschii
 se contracta
pentru a te proteja
de eventuale leziuni.
Prea mult stres poate
duce la. . .
Sistemul
˘ dureri, cefalee de cardiovascular
tensiune, spasme
musculare. Inima bate mai repede
si depune mai mult efort
ˆ ˆ
pentru a pompa sangele ın
ˆ
corp. Vasele de sange se
˘ ˆ ˘
dilata sau se ıngusteaza
ˆ
pentru a directiona
 sangele
ˆ
ın zonele solicitate, precum
muschii.
 Prea mult stres
poate duce la. . .
Sistemul respirator
˘ ˘
˘ tensiune arteriala ridicata,
Respiri mai repede pentru a inhala infarct, accident vascular
mai mult oxigen. Prea mult stres cerebral.
poate duce la. . .
ˆ
 sau greutate ın
˘ hiperventilatie
respiratie,
 precum si la atacuri
˘
de panica.
Sistemul endocrin
˘
Glandele produc adrenalina si corti-
˘ ˘ ˘
zol, care ajuta organismul sa faca
˘
fat a stresului. Ficatul produce mai Sistemul digestiv
˘ ˘ ˘
multa glucoza ca sa asigure energie ˆ
organismului. Prea mult stres poate Modul ın care organismul proce-
˘
duce la. . . seaza hrana este dereglat. Prea
mult stres poate duce la. . .
˘ ˘
˘ diabet, imunitate scazuta, ˘ ˘ ˘
˘ ˘ great a, varsaturi, diaree,
schimbari de dispozitie, 
ˆ constipatie.

crestere
 ın greutate.

Sistemul
˘
reproducator
Stresul poate afecta
libidoul si functiile

sexuale. Prea mult
stres poate duce la. . .
˘
˘ impotent a, ciclu
menstrual neregulat.
 ˘ ˘
C U M S A FAC I FAT A STR E S U LU I

ˆ ˆ
Solutii
 ın lupta ımpotriva stresului

˘ ˆ
Pentru a combate stresul, trebuie sa te gandesti 
˘ ˘ ˆ
la sanatatea ta, la modul ın care interactionezi

˘ ˆ ˘
cu altii
 si la obiectivele si prioritatile
 tale ın viat a.
ˆ
Acest articol va analiza cateva principii practice
˘ ˘
care te vor ajuta sa faci fat a stresului si poate
˘ ˆ
chiar sa ıl reduci.

ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Infrunta fiecare zi pe rand Incearca sa ai
˘
astept
 ari rezonabile
˘ ˆ ˘
„Nu va ıngrijorati niciodata pentru
ˆ ˘ ˆ ˆ
ziua de maine, caci ziua de maine „Intelepciunea
 de sus este
ˆ ˘ ˘
va avea ıngrijorarile ei.” (MATEI 6:34) . . . rezonabila.” (IACOV 3:17)
ˆ ˘
Semnificatie:
 Ingrijorarile de zi cu zi sunt Semnificatie:
 Nu fi perfectionist.
 Nu astepta

˘ ˆ
o realitate a vietii. Totusi, nu adauga la ıngri- prea mult de la tine sau de la altii.

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
jorarile de astazi si ıngrijorarile de maine. In-
˘ ˆ ˘ Fii modest, rezonabil si recunoaste-  ti
frunta fiecare zi pe rand.
ˆ propriile limite, dar si limitele altora.
˘ ˆ
˘ Stresul poate cauza anxietate. Incearca Procedand astfel, vei reduce stresul si va
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
sa aplici urmatoarele sugestii. Mai ıntai, fi mai usor,  atat pentru tine, cat si pentru
˘ ˘ ˘ ˆ
trebuie sa recunosti  ca nu poti elimina ceilalti,
 sa obtine  ti rezultatele dorite. In
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
tot stresul din viata
 ta. Ingrijorandu-te plus, pastreaza-ti simtul  umorului. Cand
˘ ˆ ˆ
cu privire la lucruri asupra carora nu ai razi, chiar si atunci cand ceva nu iese
ˆ ˘
niciun control, nu faci decat sa te stresezi cum ar fi trebuit, detensionezi situatia  si
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
si mai mult. Apoi, trebuie sa ıntelegi  ca, ıti ımbunatate  sti starea de spirit.
ˆ
de cele mai multe ori, lucrurile care te ın-
˘ ˆ ˆ ˘
grijoreaza nici nu se ıntampla.

˘
8 TREZITI-V
 A! nr. 1 2020
 ˘ ˆ ˘ ˘
˘ Incearca sa vezi lucrurile cu alti ochi.
Identifica factorii de stres ˘
Ceea ce pe tine te streseaza s-ar putea
˘ ˘
˘ ˆ sa nu aiba acelasi efect asupra altcuiva.
„Omul cu discernamant are un ˘ ˆ
Totul depinde de perspectiva. Ia ın consi-
spirit calm.” (PROVERBELE 17:27) derare trei sugestii.
ˆ ˘ ˘
Semnificatie:
 Emotiile
 negative te ımpiedica 1. Nu trage concluzii pripite. Daca stai la coa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa gandesti
 clar. Asadar,
 straduieste-te
 sa ra- da si o persoana se baga ınaintea ta, nu
ˆ ˘
mai calm. trage imediat concluzia ca e nepoliticoa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa, pentru ca te vei supara. Incearca sa te
˘ ˘
˘ Identifica factorii de stres si observa mo- ˆ
gandesti
˘ ˆ
 ca are un motiv ıntemeiat. Poate
ˆ
dul ın care reactionezi  la acestia.
 De chiar asa stau lucrurile!
ˆ
exemplu, cand te simti stresat, scrie ce
ˆ ˘ ˘
gandesti,  ce simti si cum te comporti.  2. Priveste
 partea plina a paharului. Daca ai
ˆ ˆ ˆ
Constientiz
 and modul ın care reactionezi  de asteptat
 mult la medic sau ın aeroport,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
la stres, vei fi mai ın masura sa ıi faci ai putea sa citesti,
 sa raspunzi la e-mailuri
˘ ˆ ˘ ˆ
fat a. Gandeste-te  cum poti elimina facto- sau sa rezolvi unele ındatoriri de la serviciu.
˘
rii de stres din viata  ta. Daca nu e posibil,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
cauta sa reduci impactul lor asupra ta, 3. Priveste  ın ansamblu. Intreaba-te:
 situatia
˘ ˆ
de exemplu gasind moduri mai eficiente „Va fi problema la fel de mare si maine sau
de a te achita de unele sarcini sau gestio- ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ˆ saptamana viitoare?”. Fa diferenta  ıntre
nandu-ti timpul mai bine. ˘
problemele minore sau trecatoare si cele
majore.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2020 9
 ˘ ˘ ˘
Straduieste-te
 Adopta un stil de viat a
˘
sa fii organizat echilibrat
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
„Toate sa se faca ın mod cuviincios „Mai bine o man a plina de odihna
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
si ın ordine.” (1 CORINTENI 14:40) decat doua maini pline de truda si
˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ goana dupa vant.” (ECLESIASTUL 4:6)
Semnificatie:
 Incearca sa-ti organizezi viata.

˘
˘ ˆ Semnificatie:
 Oamenii dependenti de munca
˘ Tuturor ne place sa avem, pe cat posibil, ˘
˘ ˘ se priveaza de foloasele muncii lor asidue. Ei
o viat a organizata. Un obstacol, dar si un ˘
ˆ nu mai au nici timp, nici energie sa se bucure
factor de stres, este tendinta
 de a amana
˘ ˘ ˘ de rodul muncii lor.
lucrurile. Daca ai aceasta tendint a, s-ar
˘ ˆ ˘ ˘
putea sa te ıncarci cu o sumedenie de ˘ Pastreaza un punct de vedere realist cu
ˆ ˆ ˘ ˘
sarcini neındeplinite. Incearca urmatoa- ˘
˘ privire la munca si la bani. Mai multi
rele doua sugestii. ˘
bani nu aduc mai multa fericire si mai
˘
˘ ˘ putin stres, ba dimpotriva. „Pe cel bogat
1. Fa-ti un program realist si respecta-l. ˘ ˘ ˘
nu-l lasa belsugul sa doarma”, se spune
ˆ
˘ ˘ ın Eclesiastul 5:12. Asadar,
 nu cheltui mai
2. Identifica si corecteaza orice atitudine care ˆ ˆ
˘ ˆ mult decat ıti permite bugetul.
te face sa amani lucrurile.
˘
˘ Fa-ti timp pentru relaxare. Te poti elibera
ˆ ˆ
de stres cand faci lucruri care ıti plac.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Atentie ınsa: alegand sa te relaxezi ın
ˆ
mod pasiv, de exemplu uitandu-te la
televizor, nu vei reduce din stres.
ˆ
˘ Impune-ti limite cand folosesti  tehnolo-
gia. Nu ceda tentatiei de a-ti verifica me-
reu e-mailurile, mesajele sau conturile de
pe retelele
 sociale. Nu verifica e-mailurile
˘ ˆ ˘
de la munca ın timpul liber, daca nu e ab-
solut necesar.

˘
10 TREZITI-V
 A! nr. 1 2020
 ˘ ˘ ˘
Ai grija de sanatatea ta

„Exercitiul
 fizic este de . . . folos.”
˘
(1 TIMOTEI 4:8) „OMOARA STRESUL
˘
PRIN BUNATATE”
Semnificatie:
 Exercitiile
 fizice regulate te
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ajuta sa ai o sanatate mai buna. ˘
„Omul cu bunatate iubitoa-
˘ ˘ ˘
˘ Adopta obiceiuri sanatoase. Exercitiile
˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘
 fi- re aduce rasplata sufletu-
zice ıti pot ımbunatati starea de spirit si ˘
˘ lui sau, dar cel crud aduce
pot ajuta organismul sa reactioneze
 mai
˘
bine la stres. Consuma alimente nutritive nenorocire [asupra sa].”
˘
si nu sari peste mese. Odihneste-te
 sufi- (PROVERBELE 11:17)
cient.
˘ ˘ ˆ Cartea Overcoming Stress are un
˘ Nu cauta sa combati stresul adoptand ˘
obiceiuri nocive, precum fumatul, consu- capitol intitulat „Omoara stresul prin
˘ ˘
mul de droguri ori abuzul de alcool. Pe bunatate”. Autorul cartii,  dr. Tim
˘ ˘
termen lung, aceste obiceiuri accentuea- Cantopher, afirma ca faptul de a-i
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
za stresul, ıntrucat afecteaza sanatatea trata pe altii cu bunatate contribuie
˘ ˘ ˆ
si sunt costisitoare. la sanatate si la fericire. In schimb, o
˘ ˘ ˆ ˘
˘ persoana rea sau cruda ısi provoaca
˘ Mergi la medic daca te simti coplesit
 de ˘ ˘
singura nefericire pentru ca se ınde-
ˆ
˘ ˘
stres. Nu trebuie sa te jenezi daca apelezi ˘ ˘
parteaza de altii.
la un specialist.
˘ ˘
Putem face fat a stresului daca ne
˘ ˆ ˘
tratam si pe noi ınsine
 cu bunatate.
˘
De exemplu, nu ar trebui sa avem
˘
astept
 ari nerealiste de la noi, dar nici
˘ ˘
nu ar trebui sa ne desconsideram.
˘
Isus Cristos a spus: „Sa-l iubesti  pe
˘ ˆ
aproapele tau ca pe tine ınsu ti”.
(Marcu 12:31)
 ˘ ˘
Stabileste-
 ti prioritati Cauta sprijin
˘ ˘ ˆ
„Sa va asigurati de lucrurile mai „Ingrijorarea din inima omului
importante.” (FILIPENI 1:10) ˘
o face sa se deprime, dar un
ˆ ˘
˘ ˘ cuvant bun o face sa se bucure.”
Semnificatie:
 Analizeaza-ti prioritatile.

(PROVERBELE 12:25)
˘ ˘ ˆ
˘ Fa o lista cu sarcinile tale ın ordinea
ˆ
importantei.
 Astfel, te vei putea concen- Semnificatie:
 Un cuvant bun, plin de compa-
˘
tra la sarcinile mai importante si vei ve- siune te poate face sa te simti mai bine.
˘ ˆ ˘
dea ce poti sa amani, sa delegi sau chiar
˘ ˘
sa elimini. ˘ Vorbeste
 despre ce simti cu o persoana
ˆ ˘
care te ıntelege.
 Ea te poate ajuta sa vezi
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
˘ Noteaza cum ıti folosesti
 timpul ın cursul lucrurile diferit sau chiar sa gasesti
 o so-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
unei saptamani. Apoi, gandeste-te
 cum lutie
 la care nu te-ai gandit. Simplul fapt
ˆ ˆ ˘ ˘
ıl poti gestiona mai bine. Cu cat esti
 mai de a te descarca te poate ajuta sa te
˘ ˆ ˘ ˆ
stapan pe timpul tau, cu atat vei fi mai simti mai bine.
putin stresat.
˘ Cere ajutor. Poti delega unele sarcini?
˘ ˆ ˘
˘ Rezerva-ti timp pentru relaxare. Chiar si Sau le poti ımparti cu cineva?
pauzele scurte te pot revigora si pot re-
˘ ˘ ˘
duce stresul. ˘ Daca un coleg de munca te streseaza,
ˆ
gandeste-te
 ce poti face pentru a ame-
liora situatia.
 De exemplu, i-ai putea spu-
˘ ˘
ne cu tact si bunatate cum te face sa te
˘
simti.
 (Proverbele 17:27) Daca nu ajungi
la un rezultat, ai putea limita timpul pe-
trecut cu acesta.

12
 ˘
Acorda atentie
˘
necesitatilor
 spirituale
˘
„Fericiti sunt cei constien
 ti de ne- PUTEREA IERTARII
˘
cesitatile
 lor spirituale.” (MATEI 5:3)
ˆ
„Perspicacitatea ıl face pe
Semnificatie:
 Nu avem nevoie doar de hra- ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
na, ımbracaminte si adapost. Ca oameni om ıncet la manie si este
˘ ˘
avem si necesitati spirituale. Pentru a fi feri-
˘ ˘
frumos din partea lui sa
citi,
 trebuie sa fim constien
 ti de ele si sa ni le ˘ ˘ ˘
treaca peste faradelege.”
satisfacem.
(PROVERBELE 19:11)
˘
˘ Rugaciunea e de mare ajutor. Dumnezeu
˘ ˘ ˆ ˘
te invita ‘sa-ti arunci toate ıngrijorarile ˆ
˘ ˘ In Journal of Health Psychology,
asupra lui, pentru ca el se intereseaza de ˘ ˘
˘ dr. Loren Toussaint afirma ca „stresul
tine’. (1 Petru 5:7) Rugaciunea si medita- ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ afecteaza [sanatatea], ın timp ce
rea la lucruri pozitive te ajuta sa doban-
˘ ˘ ˘
desti
 pace launtrica. (Filipeni 4:6, 7) iertarea o ocroteste”.  El adauga:
ˆ ˘ ˘
„Cand iertam, ne eliberam de senti-
˘ Citeste
 articole care te apropie de Dum- mente, emotii  si atitudini negative
˘ ˘ ˘
nezeu. Principiile din aceasta revista pro- fat a de cel care ne-a gresit,  poate
˘
vin din Biblie. Ea a fost scrisa pentru a ˆ
˘ chiar le ınlocuim cu sentimente,
ne satisface necesitatile  spirituale. Aces-
˘ ˘ ˆ ˆ emotii  si atitudini pozitive”. Conclu-
te principii ne ajuta si sa dobandim ‘ınte-  ˘
˘ ˆ zia lui este ca dispozitia  de a ierta
lepciune practica si capacitate de gandi-
˘
re’. (Proverbele 3:21) Ti-ai
 putea stabili „ne poate ajuta sa reducem la mini-
˘ ˆ ˘
ca obiectiv sa citesti
 Biblia. Ai putea ınce- mum aparitia  tulburarilor asociate
pe cu cartea Proverbele. stresului”.
 ˘ ˘
C U M S A FAC I FAT A STR E S U LU I

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
O viat a fara stres – ın curand,
o realitate

ˆ ˘ ˘
Sfaturile ıntelepte
 ale Bibliei ne pot ajuta sa evitam stresul inutil.
ˆ ˆ ˘
Noi ınsine
 nu putem elimina toti factorii de stres, ınsa Creatorul
˘ ˘ ˆ
nostru poate. El a desemnat pe cineva care sa vina ın ajutorul
ˆ ˆ
nostru: pe Isus Cristos. In curand, acesta va realiza la nivel mon-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
dial mult mai mult decat a facut atunci cand s-a aflat pe pamant.
De exemplu:

ISUS VA ELIMINA BOLILE. DOMNIA LUI ISUS

˘ VA ADUCE PACE
ˆ SI
 SIGURANT A LA NIVEL MONDIAL.
„[Ii] aduceau la el pe toti suferinzii, ˆ ˆ
loviti de diferite boli si chinuri, „In zilele sale, cel drept va ınflori
ˆ ˆ ˘
. . . iar el ıi vindeca.” (MATEI 4:24) si va fi belsug
 de pace pana nu
˘
va mai fi luna. El va avea supusi
ˆ
ISUS
˘ SE˘ VA INGRIJI˘ CA TOTI
 OAMENII
˘
de la o mare la alta si de la Fluviu
SA AIBA LOCUINT A SI HRANA. ˆ ˘ ˘ ˆ
pana la marginile pamantului.
˘ ˆ
. . . Dusmanii
 lui vor linge t arana.”
„[Supusii  lui Cristos] vor construi
˘ (PSALMUL 72:7-9)
case si le vor locui, vor sadi vii
ˆ
si le vor manca rodul. Nu le vor ˆ ˘
ISUS VA INLATURA NEDREPTATEA.
˘
construi ca altcineva sa le locu-
˘ ˘ ˘
iasca, nu vor sadi ca altcineva „El va avea mila de cel de conditie 
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa manance.” (ISAIA 65:21, 22) umila si de sarac, va salva sufle-
˘
tele saracilor. Le va elibera su-
˘
fletul de asuprire si de violent a.”
(PSALMUL 72:13, 14)

˘
14 TREZITI-V
 A! nr. 1 2020
 ˆ ˘
ISUS VA INLATURA CHIAR SI
 SUFERINTA

SI
 MOARTEA.

„Moartea nu va mai fi. Nici jale, nici

˘ „TIMPURI PRIMEJDIOASE,
strigat, nici durere nu vor mai fi.”
PLINE DE STRES”
(REVELATIA
 21:4)

„Oamenii sunt stresati, 

ˆ ˘
ıngrijorati si tristi
 si sufera
ˆ
mai mult ca oricand.”
(Mohamed Younis, edi-
tor-sef
 la agentia  Gallup)
ˆ ˘ ˆ
De ce este stresul atat de raspandit?
˘ ˆ
Iata ce spune Biblia: „In ultimele zile
vor fi . . . timpuri primejdioase, pline
de stres si de necazuri”. (2 Timotei
ˆ
3:1, The Amplified Bible) In continua-
˘ ˘ ˘
re, Biblia arata ca o cauza a stresului
˘ ˘
sunt trasaturile negative ale oameni-
˘ ˘ ˘
lor. Printre acestea se numara laco-
˘
mia, aroganta,  ipocrizia religioasa,
temperamentul violent, lipsa afectiu- 
˘
nii fat a de membrii familiei si lipsa
˘ ˆ
stapanirii de sine. (2 Timotei 3:2-5)
ˆ ˆ
Ultimele zile vor lua sfarsit  cand Isus
Cristos va prelua conducerea asupra
ˆ ˘ ˆ ˆ
ıntregului pamant ın calitate de Rege
al Regatului lui Dumnezeu, un guvern
ceresc. (Daniel 2:44)
 ˘ ˘
„O INIMA CALMA
ESTE VIATA

TRUPULUI”
Aceste cuvinte, din Proverbele 14:30, au
fost scrise cu aproximativ 3 000 de ani
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın urma. Ele reflecta ıntelepciunea
 Bibliei,
˘
ale carei sfaturi sunt universal valabile.
˘
Pentru mai multe informatii,  acceseaza
˘
jw.org. Aici vei gasi materiale video, ani-
˘
matii,
 interviuri si articole pe o gama lar-
˘ ˘
ga de subiecte, inclusiv despre modalitati
˘
de a face fat a stresului. De exemplu:

˘
PENTRU CUPLURI PENTRU PARINTI

˘ ˘ ˆ ˘
˘ Cum sa rezolvam neıntelegerile
 ˘ Cum puteti sa comunicati cu copilul
vostru adolescent
˘ Ce puteti face pentru a fi
ˆ ˘ ˘
ın relatii
 bune cu rudele ˘ Ce puteti face daca fiica voastra
˘ ˘
˘ ˆ ˘ adolescenta este stresata
˘ Cum sa ınlaturi resentimentele
˘ ˆ ˘
˘ Cum sa-l ınvata  ti pe adolescent
ˆ ˘
PENTRU ADOLESCENTI
 ce ınseamna siguranta  online
˘
˘ Cum sa pui la punct un agresor
˘ ˘ ˘
fara sa-ti folosesti
 pumnii
˘ ˘
˘ Ce sa fac ca sa dorm mai mult?
˘ ˘
˘ De ce sa pastrez relatii
 pasnice

cu fratele sau cu sora mea?

s
˘ ˘ ˘
n Descarca gratuit
˘
aceasta revista,
˘ p Biblia disponibila
ˆ
online ın sute
Acceseaza
site-ul jw.org˙
o ˘
g20.1-M
191015

precum si editii

 de limbi sau scaneaza
anterioare acest cod