Cuprinsul

Introducerepag 00

Capitolul 1. Salarizarea angajaților pag-

Capitolul 2. Esența, componența și structura fondurilor fixe pag-
Capitolul 3. Determinarea cheltuielilor de regie pag-
Capitolul 4. Determinarea preţului de cost şi a ponderii structurii acestuia pag-
Capitolul 5. Eficienţa economică a activității pag-
Capitolul 6. Reprezentarea grafică a rezultatelor economico-financiare pag-

Concluzie pag-

Bibliografie pag-

Mod. Coala N.Document Semnat Data

Efectuat Tanas David Lit. Coala Coli
Verificat Grunzu T.

UTM. gr. TI-193

 Introducere
Sistemul economic al Republicii Moldova se află într-o continuă schimbare, fapt care
impune o revizuire permanentă a teoriei și practicii economice. În această etapă, care se
caracterizează princoncurența producătorilor privați, prin prezența și dezvoltarea accelerată a
antreprenoriatului liber, prin lipsa controlului din partea statului asupra producerii și a
produsului finit (în cazul dat al serviciilor), o deosebită importanță o obține veriga de bază a
economiei naționale – întreprinderea. De gradul de dezvoltare și bunăstarea ei depinde
dezvoltarea economiei naționale și a țării în întregime.
Economia aplicată a transportului auto și în alte domenii, inclusiv, studiază legile
economice obiective, legitățile de gospodărire, precum și un spectru larg de forme, metode,
instrumente și reguli de utilizare rațională a resurselor în scopul de a crea și a oferi servicii.
Raritatea resurselor face ca fiecare agent economic să ia decizii în procesul de
producție cu privire la asigurarea diferitor resurse ce au destinații și utilizări alternative. În
acest proces de decizie funcționează principiul raționalității sau al eficienței economice,
potrivit căruia fiecare agent economic urmărește să determine acel volum al serviciilor de
transport prestate care maximizează profitul său.
La finele elaborării lucrării eu voi fi capabil să:
- stabileasc cheltuielile necesare procesului de producție;
- apreciez factorii ce influențează prețul final al serviciilor;
- determin mărimea venitului și a profitului;
- constat cheltuielile ce diminuează mărimea veniturilor acumulate
- calculez durta de răscumpărare a investițiilor;
 Capitolul1. Salarizarea angajaților

Astăzi, în condiţiile economiei de piaţă, s-a ajuns la concluzia că noţiunea de ,,muncă” în

combinare cu ceilalţi factori de producţie ,,capitalul” şi „natura”, are o însemnătate deosebită.
Munca este activitatea conştientă şi voluntară a omului depusă spre a produce bunuri.
Astfel munca este creatoare de valoare, dar ea însăşi nu are nici valoare şi nici preţ. De aici rezultă
că pe piaţa muncii muncitorul vinde întreprinzătorului nu munca, ci forţa de a muncă. Deci, preţul
muncii muncitorului, reprezintă salariul, care conform economiştilor francezi Turgot şi Quesnay,
reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa şi întreţinerea familiei sale. Conform
Legii salarizării a R.Moldova nr.847 din 14.02.2002,
În contextul realizării lucrării de an eu trebuie să cunoasc următoarele noțiuni de
bază:
Salariu este orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaților de către
angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă,
pentru munca executată sau ce urmează a fi executată.
Salariat – persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei
anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza
contractului individual de muncă.
Salariu tarifar – componenţa de bază a sistemului tarifar ce determină mărimea salariului
de bază al salariatului pe unitate de timp ( oră, zi).
Salariul funcţiei – mărimea lunară a salariului de bază stabilită pentru conducători,
specialişti şi funcţionari în dependenţă de funcţia deţinută, calificarea şi specificul ramurii.
Coeficienţi tarifari - elemente ale reţelei tarifare care indică de cîte ori salariul tarifar
pentru categoria II şi cele următoare ale reţelei tarifare este mai mare decît salariul tarifar pentru
categoria I de calificare, al cărui coeficient tarifar întotdeauna este egal cu 1,0.
  Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real  – valoarea minimă obligatorie a
retribuţiei muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariaţi în sectorul real.
Reţea tarifară – totalitatea categoriilor de calificare (de salarizare) şi a coeficienţilor
tarifari (grilelor de salarii) corespunzători, prin intermediul cărora se stabilesc salariile de bază ale
salariaţilor.
 Grilă de salarii - diapazon de salarii în limitele căruia se stabilesc salariile de bază
concrete pentru funcţii aparte sau grupuri funcţionale de conducători, specialişti sau functionari.
Îndrumar tarifar de calificare - culegere de caracteristici de calificare a profesiilor sau
specialităţilor şi funcţiilor, clasificate în compartimente pe unităţi de producţie şi feluri de
ocupaţii, destinată pentru tarificarea lucrărilor şi conferirea categoriilor (claselor) de calificare
muncitorilor şi specialiştilor.

1.1. Determinarea numărului de muncitori implicați direct în procesul de producție

T sec
Pn =
Ft , mun.
(1)
unde: T sec – volumul de muncă
Ft – fondul timpului de muncă

1.2. Determinarea calificării medii a muncitorilor implicați direct în procesul de

producție
Pn 1⋅1+ Pn 2⋅2+ Pn 3⋅3+ Pn 4⋅4+ P n5⋅5+ Pn 6⋅6
Rm =
Pn
(2)
unde: Pn1...Pn6 – numărul muncitorilor de categoriile 1...6
Pn – numărul total de muncitori productivi, muncitori

1.3. Determinarea tarifului mediu orar în scopul retriburii muncii angajaților

TO1⋅Pn 1 +TO 2⋅Pn 2 +TO 3⋅P n3 +TO 4⋅P n 4 +TO 5⋅Pn 5 +TO 6⋅P n6
TOmed =
Pn , lei
(3)
Categoria de calificare I II III IV V VI
Coeficienții tarifari 1 1,26 1,59 1,81 2,07 2,36
Tariful orar, lei 13 16,38 20,67 23,53 26,91 30,68
Notă! Tariful orar pentru prima categorie se selectează în funcție de complexitatea lucrărilor

unde: TO1....6 – tariful orar corespunzător categoriei selectate, lei;

Pn1....n6 – numărul de muncitori corespunzător categoriei selectate;
Pn – numărul total de muncitori productivi, muncitori
 1.4. Determinarea salariului pe unitate de timp
S s .ut .pr .=TOmed⋅T sec ; lei
(4)
unde: TOmed - tariful mediu orar, lei
Tsec- volumul de muncă, om-h

1.5. Determinarea valorii premiilor acordate muncitorilor productivi

Cuantumul premiilor plătite din fondul de salarizare nu va depăşi 100 % din salariile
tarifare şi de funcţie ale personalului, ţinînd cont de sporurile şi suplimentele prevăzute de
legislaţie.
S pr. pr.=S s.ut. pr⋅0,1...1; lei (5)

1.6. Determinarea salariului de bază

S sb. pr.=S s.ut . pr +S pr. pr . , lei (6)
unde: Ss.ut- suma salariului pe unitate de timp, lei
Spr.pr.- suma premiilor, lei

1.7. Determinarea salariului suplimentar

Pentru a determina suma salariului suplimentar este necesar de a determina procesntul
suplimentului la salariu, care este influențat de zilele calendaristice, de concediu conform codului
mucnii, a zilelor de odihnă și a celor de sărbători.

1.7.1. Determinarea procentului salariului suplimentar

Ksup=Zcon*100/Zc-Zod-Zs-Zcon+1,1 , % (7)
Unde:Zc- zile calendaristice,Zc=365 zile
Zcon- zile de concediu,Zcon=28 zile
Zod- zile de odihna, Zod=104 zile
Zs- zile de sarbatoare, Zs= 14 zile

1.7.2. Determinarea salariului suplimentar

S sb . pr⋅K sup
S sup. pr .= ;
100 lei (8)

1.8. Determinarea fondului total de salarizare a muncitorilor implicați în procesul de

producție
 S fs . pr.=S sb . pr +Ssup. pr. , lei (9)
unde: Sfs.pr.- suma fondului de salarizare, lei
Ssb.pr.- suma salariului de bază, lei
Ssup.pr.- suma salariului suplimentar, lei
1.9. Determinarea salariului mediu lunar al muncitorilor din sfera de producere
S fs. pr
S ml . pr .=
Pn⋅12 ; lei (10)

1.10. Determinarea contribuțiilor datorate de angajator de la salariul anagajaților

S as . pr =S fs. pr .⋅CA % ; lei (11)
CA:
- CAM (contrbuția privind asigurarea medicală) ;
- CAS (contribuția privind asigurarea socială)

1.11. Suma fondului de salarizare cu calculări pentru personalul din sfera de producere
Suma fondului de salarizare cu calculări constituie suma banilor planificați în devizul de
cheltuieli la începtul perioadei de gestiune destinat retribuirii muncii angajaților și achitarea
datoriilor prinvid decontările cu bugetul.
S fc .pr .=S fs. pr. +Sas. pr ; lei (12)

1.12. Determinareasalariuluitehnicianului superior

Salariul tehnicianului superior este determinat de către managerul firmei, în funcție de
complexitatea (specificul) lucrărilor în secția dată
S ts =S l.st⋅12 , lei (13)
unde:Sl.st. – salariul lunar stabilit de manager (poate varia în funcție de complexitatea lucrărilor în
secția dată și numărul de muncitori subordonați500-2000 lei/lună).

1.13. Determinarea contribuțiilor datorate de angajator de la salariul anagajaților

S as .ad.=Sts⋅CA % ; lei
(14)
CA:
- CAM (contrbuția privind asigurarea medicală) ;
- CAS (contribuția privind asigurarea socială)
 1.14. Suma fondului de salarizare cu calculări pentru personalul din sfera de producere
S fc .ad .=S ts +S as.ad . ; lei
(15)

1.15. Suma totală a fondului de salarizare cu calculări

S tot
fc =S fc . pr . +S fc . ad . ; lei

(16)
Tabelul 1
Calculul fondului de salarizare a muncitorilor de bază

Unit.de
Denumirea Marcarea Rezultatul Relaţiile de calcul
măsură
Date preluate din sarcină
Volumul de muncă
om/ore T sec 8451
Fondul timpului de Date conform normativelor
muncă Ore Ft 2070
Numărul de muncitori pe (formula 1)
categoriiimplicați direct Pn 3
în procesul de producție 6542
I categorie Pn 1 - 2070
II catgeorie Muncitori Pn 2 1
III categorie Pn 3 1
IV categorie Pn 4 1
V categorie Pn 5 -
VI categorie Pn 6 -
(formula 2)
Calificarea medie a 1∗2+1∗3+1∗4
- Rm 3
muncitorilor productivi
3
(formula 3)
Tariful mediu orar lei/oră TOmed 20,19 16,38∗1+20,67∗1+23,53∗1
3
Suma salariului pe unitate (formula 4)
Lei Ss.ut.pr. 132082,98 20,19*6542
de timp
(formula 5)
Suma premiilor Lei Spr.pr. 66041,49
132082,98*0,5
(formula 6)
Suma salariului de bază Lei Ssb.pr. 198124,47
132082,98+66041,49
(formula 7)
Procentul salariului 28∗100
% Ksup 13,88 +11
suplimentar 365−104−14−28

Salariul suplimentar Lei Ssup.pr. 27499,67 (formula 8)

 Unit.de
Denumirea Marcarea Rezultatul Relaţiile de calcul
măsură
198124,47∗13,88
100
Suma fondului de (formula 9)
Lei Sfs.pr. 225624,14
salarizare 27499,67+198124,47
Salariul mediu lunar al (formula 10)
muncitorilor din sfera de Lei Sml.pr. 6267,33 225624,14
producere 3∗12
Suma asigurărilor (formula 11)
datorate de angajator 225624,18*0,275
Lei Sas.pr. 62046,63
pentru muncitorii din
sfera de producere
Suma fondului de (formula 12)
salarizare cu calculări 255624,18+62046,63
Lei Sfc.pr. 287670,81
pentru muncitorii din
sfera de producere
Salariul personalului Lei Sts. 7200 (formula 13)
administrativ (tehnicianul 600*12
superior)
Suma asigurărilor (formula 14)
datorate de angajator 7200*27,5
lei Sas.ad. 198000
pentru personalul
administrativ
Suma fondului de Sfc.ad. (formula 15)
salarizare cu calculări 7200+198000
Lei 205200
pentru personalul
administrativ
tot (formula 16)
Suma totală a fondului de
Lei
S fc 492870,81
salarizare cu calculări 205200+287870,81
 Capitolul2.Esența, componența și structura fondurilor fixe
În componenţa mijloacelor fixe sînt incluse obiectele a căror valoare unitară depăşeşte
plafonul stabilit de legislaţie şi sînt utilizate mai mult de un an. Acestea sînt: clădirile, construcţiile
speciale, instalaţiile de transmisiuni, maşinile şi utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, de
măsurare, reglare şi utilajele de laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje), mijloacele de
transport, instrumentele, inventarul de producţie, alte mijloace fixe (cheltuielile capitale pentru
mijloacele fixe luate in arendă (chirie) operaţională şi finanţată, fondurile de carte etc.).
Indiferent de valoare, mijloacele fixe cuprind maşinile şi uneltele agricole, instrumentele de
construcţie şi mecanizate.
Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul punerii lor în
funcţiune în baza documentelor perfectate în modul cuvenit. Unitatea de evidenţă a mijloacelor
fixe este obiectul de inventar, valoarea căreia se va rotunji pînă la lei. Prin obiect de inventar se
înţelege articolul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui, destinat să
îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţie distinctă.
Clasificarea mijloacelor fixe a intreprinderii după destinaţia lor tehnică şi tehnologică şi
după caracterul de influienţare a obiectului de muncă, durata de lucru şi alte caracteristici e foarte
complexă. Deaceea unul din cele mai importante momente organizatorice ce determină evidenţa
corectă a mijloacelor fixe este clasificarea corectă a lor după criterii economice si tehnice.
O astfel de clasificare trebuie să corespundă necesităţilor nu numai a intreprinderii în parte,
dar şi să ofere posibilitatea planificării, evidenţei şi cercetării ştiinţifice a stării şi mişcării
mijloacelor fixe, pentru ţinerea informaţiei statistice şi pentru gruparea unică pe componente.

2.1. Calculul costului clădirilor și construcțiilor

Pc.c
cost =V⋅P1m3 ; lei (17)
Unde:
Vi – volumul încăperii se preia din partea de proiectare, m3
Plm3 – preţul unui metru cub, P1m3≈1000-1500 lei

c.c
Pcost = 216*1200=259200 lei
2.2. Determinarea volumului încăperii
Vi=S.h m3 (18)

Unde: S – suprafața încăperii, m2 (din datele inițiale)

h – înălțimea încăperii
Notă! Înălțimea minimă a încăperii pentru efectuarea lucrărilor la posturi/zone alcătuiește 3,6...8,4
m în dependență de tipul mijloacelor de transport și tipul postului/zonei, înălțimea minimă
a sectorului de producție – 2,8 m

Vi=36*3=216 m3

Tabelul 2
2.2. Caracteristica utilajului secției date
Valoarea Cons.
Costul Valoarea
Denumirea mijlocului fix Modelul Cant. MF energ.,
unitar MF nou
existent kw
1. Utilaj tehnologic
RHM242
Elevator 1 50500lei 50500 2,8
M
LogicGA
Analizator de gaze 1 65000lei 65000 0,8
S
Fummetru D.1-3.02 1 23500lei 23500 0,5
Suma utilajului 3 0 139000 4,1
Cheltuieli pentru transportare şi
16680
montare 10-15% din cost
Total Sut 3 0 155680 4,1

Valoarea Cons.
Costul Valoarea
Denumirea mijlocului fix Modelul Cant. MF energ.,
unitar MF nou
existent kw
2. Instrumente și aparate de măsură
Multimetru AM-520 1 1500 1500
Yato
Tumba cu instrumente 1 26000 26000
yt5529
AVL-
Opacimetru 1 10200 10200 0,5
439
WT-
Compresometru 1 1180 1000
110031
Suma instrumentelor si
4 1000 37700
aparatelor de masura
Cheltuieli pentru transportare şi
montare 10-15% din cost
120 4524
 Valoarea Cons.
Costul Valoarea
Denumirea mijlocului fix Modelul Cant. MF energ.,
unitar MF nou
existent kw
Total Si 4 1120 42224 0,5
3.Inventar
Masa de oficiu Oficiu 1 2700 2700 -
Dulap - 1 3800 2900 -
Scaune 2 370 902 370
Urna 2 55 40 55
Scut antiincendiar SP-3 2 1460 1460
Sistem de ventilare RA-25 1 2650 2650 2,6
Suma inventarului 9 3230 8695 2,6
Cheltuieli pentru transportare şi
387,6 1043,4
montare 10-15% din cost
Total Sinv 9 3617,6 9738,4 2,6

Tabelul 3
4.3.3. Componența și structura fondurilor fixe
Grupuri de mijloace Valoarea mijloacelor fixe, lei Ponderea mijloacelor fixe, %
fixe Total existente Noi total existente Noi
Clădiri și construcții 259200 114200 145000 54,96 96,01 41,11
Utilaj de forță 155680 0 155680 33,01 0 44,14
Ap. De măs. și instrum. 43344 1120 42224 9,20 0,95 11,97
Inventar 13356 3617,6 9738.4 2,84 3,04 2,78
TOTAL 471570 118937,6 352642,4 100 100 100
 Capitolul 3.Determinarea cheltuielilor de regie
Cheltuielile de regie, numite și cheltuieli suplimentare, cuprind consumurile de valori
determinate de organizarea, conducerea și administrarea serviciului prestat, cum sunt de exemplu:
cheltuielile generale ale secției, cheltuielile generale ale întreprinderii.
Cele două categorii se comportă diferit, de aceea se exprimă distinct, urmărindu-se și
modalitățile de reducere a acestora. Astfel cheltuielile de bază pot fi reduse prin diminuarea
consumurilor tehnologice, fărăînsă a afecta calitatea serviciului prestat, utilizarea raționalăși
eficientă a factorilor de producție ce se consumăîn cadrul procesului productiv. La rîndul lor
cheltuielile de regie pot fi diminuate printr-o organizare a producției și muncii cît mai raționale și
eficiente, proces care vizează reducerea mărimii absolute a acestora, și implicit a cotei acestora pe
un om-ora de lucru a serviciilor prestate.
 După modul de repartizare în costul serviciilor, cheltuielile de producție se clasifică în
cheltuieli directe și cheltuieli indirecte.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit serviciu încă din
momentul efectuării lucrărilor de servire a clientului și, ca atare, se includ direct in costul
serviciului prestat. Se mai numesc și cheltuieli individuale sau specifice, deoarece acestea pot fi
identificate pe purtător direct și sunt reflectate ca poziții distincte în structura costului avînd o
destinație precisă. De exemplu: consumul de materii prime, materiale, utilități tehnologice etc.
Cheltuielile indirecte nu pot fi identificate un anumit obiect de calculație, acestea privesc
intreaga producție a secției, respectiv a unității productive, de unde și denumirea de cheltuieli
comune. Aceste cheltuieli se vor repartiza, pe baza unor procedee aplicate cu consecvență, apoi pe
sectoarele de cheltuieli constituite în funcție de structura organizatorică. Cheltuielile indirecte
cuprind :
- regia fixă de producție, formată din cheltuielile indirecte de producție care sunt relativ constante
indiferent de volumul activității productive (amortizarea utilajelor, intreținerea secțiilor și
utilajelor, cheltuieli de conducere și administrare a secțiilor);
- regia variabilă de producție, care cuprinde cheltuielile indirecte de producție ce variaăîn funcție
de volumul activității productive.
 După destinația lor, cheltuielile de producție se grupează pe articole de calculație.
Gruparea cheltuielilor cuprinse în costuri pe articole de calculație, pe de o parte arată cît de
economicos se folosesc mijloacele intreprinderii și asigură pe de alta parte calculul costului pe un
om-oră de lucru ulterior.

3.1. Determinarea cheltuielilor pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii

Ch pm=Pn⋅Ch pm ; lei
(19)
unde:
Chpm– cheltuielile anuale pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii a unui muncitor de
bază, constituie 1500-2000 lei anual (suma se va selecta în funcție de complexitatea
lucrărilor realizate).

Ch pm= 3*1500=4500 lei

3.2. Determinarea cheltuielilor pentru întreţinerea încăperilor de producere

3.2.1. Determinarea cheltuielilor pentru încălzirea încăperii de producere
Chîn=P 1GKal⋅0,00574⋅V⋅T în , lei (20)
Unde:
0,00574 – Necesarul specific de consum lunar de energie termică timp de o lună la 1 m 3, Gkal
(Л.Э.Еремеева, доцент «Экономика автотранспортного предприятия»,
СЫКТЫВКАР 2007, pag.39)
Tîn – durata sezonului de încălzire – 4, luni
PlGKal – preţul unei GKal, lei

Chîn= 1184,4*0,00574*216*4=5873,86 lei

3.2.2 Determinarea cheltuielilor pentru iluminarea încăperii de producere

S gen⋅F il⋅qil
ChL = ⋅P1 kw ,
1000⋅K p lei
(21)
unde:
 S gen - suprafaţa generală a încăperii, m2
Fil – fondul anual de ore pentru iluminare constituie 2700 ore
qil – norma de consum a energiei electrice pentru iluminarea 1m2, constituie
12-20 kw
Kp – coeficientul de corecţie în dependenţă de pierderile de energie în reţea,
Kp=0,96
P1kw – preţul unui 1kw de energie electrică, constituie

ChL = 36∗2700∗15 *2,59=3933,56 lei

1000∗0,96

3.2.3. Determinarea cheltuielilor pentru menţinerea curăţeniei în încăperea de producere

Chmc =Sî⋅H mc⋅12 ; lei (22)
Unde:
Hmc – norma lunară de menţinere a curăţeniei în încăperea de producere constituie cca 20
lei/m2
Sî – suprafața încăperii de producere (se preia din partea de proiectare)

Chmc= 36*20*12=8640 lei

3.2.4 Determinarea cheltuielilor totale pentru întreţinerea încăperii de producere

tot
Chîp =Chîn +Ch L +Chmc , lei (23)

Chtot
îp = 5873,86+3933,56+8640+18447,42 lei

3.3. Determinarea cheltuielilor pentru reparaţia curentă a utilajelor

S ut⋅H ut
ChutRC = =S ut⋅0 , 05
100 ; lei
(24)
Unde:
S ut - suma cheltuielilor pentru utilajele de forţă, lei
Hut – norma cheltuielilor pentru reparaţia utilajelor de forţă, constituie 5%

ut
ChRC = 155680*0,05=7784 lei
3.4. Determinarea cheltuielilor pentru reparaţia curentă a clădirilor și construcţiilor
c .c .
c . c Pcos t⋅H c . c .
ChRC = =Pccost
.c.
⋅0 ,03
100 ; lei
(25)
Unde:
Hc.c. – norma cheltuielilor pentru reparaţia clădirilor și construcţiilor, constituie 3%
c.c
ChRC = 259200*0,03=7776lei

3.5. Determinarea amortizării utilajelor

ut
S ⋅N
A ut = ut A =S ut⋅0 , 125
100 lei (26)
Unde:

N utA – norma de amortizare a utilajelor, constituie 12,5%

A ut = 155680*0,125=19460 lei

3.6. Determinarea amortizăriiclădirilor și construcţiilor

c. c.
S ⋅N
A c. c .= c. c. A =Sc .c ⋅0
. , 031
100 lei (27)
Unde:

N c.c.
A – norma de amortizare a clădirilor și construcţiilor, constituie 3,1%

A c.c .= 259200*0,031=8035,2 lei

3.7. Determinarea amortizării instrumentelor și aparatelor de măsură

i
S ⋅N
A i = i A =Si⋅0 ,24
100 lei (28)
Unde:

N iA – norma de amortizare a instrumentelor și aparatelor de măsură, constituie 24%

Ai= 43344*0,24=10402,56 lei
4.8. Determinarea amortizării inventarului
inv
S ⋅N
A inv = inv A =Sinv⋅0 , 05
100 lei (29)
Unde:
inv
N A – norma de amortizare a inventarului, constituie 5%

A inv = 13356*0,05=667,8 lei

3.9. Determinarea cheltuielilor pentru energie electrică consumată de utilajele de forţă

N CE⋅F 1. UT⋅K inc⋅K S
Chute . e= ⋅P1 kw ,
K P⋅R lei (30)
Unde:
NCE – puterea totală a consumatorilor de energie electrică, kw
F1.UT – fondul de lucru al utilajelor, ore
F1 .UT =Z LA⋅T SC⋅C , ore (31)
Unde:
ZLA – numărul de zile lucrătoare, zile
TSC – durata de lucru a unui schimb, ore
C– numărul de schimburi

FLUT=305*8*1=2440 ore

Kînc – coeficientul de încărcare a utilajului, constituie 0,7-0,8

Ks – coeficientul de simultanietate a folosirii utilajelor de acelaşi tip, constituie 0,6-0,8
Kp – coeficientul de corecţie în dependenţă de perderile de energie în reţea, constituie 0,96
R – randamentul mediu a utilajelor, constituie 0,85-0,9
P1kw – preţul unui kw de energie electrică, lei

Chute.e.= 72∗2440∗0,8∗0,6 *2,59=25395,97 lei

0,96∗0,9

3.10. Determinarea cheltuielilor pentru apăîn scopul necesităţilor gospodăreşti

 gosp
Pn ¿ qapa ¿ Z LA ¿C⋅P1 m3 . apa
Ch =
apa 1000 ; lei (32)
Unde:
qapa– norma consumului de apă pentru un muncitor timp de un schimb, constituie 25 litri

Chgosp = 3∗25∗305∗1∗27,55
apa =630,20 lei
1000

3.11. Determinarea cheltuielilor pentru securitatea antiincendiară

Chs.inc .=Pn⋅H s.inc . lei
(33)
Unde:
H s .inc . – norma cheltuielilor ce îi revin unui muncitor pentru securitatea antiincendiară,
constituie 1500...3000 lei (se va determina în funcție de riscul incendiului conform
lucrărilor realizate)

Chs.inc .= 3*2000=6000 lei

3.12. Determinăm suma cheltuielilor de regie

Chreg=Ch pm +Chtot ut c . c. ut
îp +Ch RC + Ch RC + A ut + A c. c. + A i + Ainv +Ch e .e . +Ch apa +Ch s .inc
(34)

Chreg= 4500+18447,42+7784+7776+19460+8035,2+10402,56+667,8+25395,97+6
30,20+6000=109099,15lei

3.13. Determinarea cheltuielilor adăugătoare de regie

Chadreg=0,05....0,20⋅Chreg ; lei
(35)

ad
Chreg= 0,10*109099,15=10909,91 lei

3.14. Determinareacheltuielilor totale de regie

 tot ad
Chreg=Chreg +Chreg , lei (36)

Chtotreg= 109099,15+10909,91=120009,06 lei

 Tabelul 4
Structura cheltuielilor de regie pe grupuri
Valoarea, Structura,
Denumirea cheltuielilor Relațiile de calcul
lei %
7784+7776+19460+8035,2+10402,56
1. Cheltuieli pentru reparația și
54125,56 +667,8 30,23
amortizarea fondurilor fixe
2. Cheltuieli pentru energia 3933,56+25395,97
29329,53 45,92
electrică
3. Cheltuieli pentru încălzire 5873,86 1184,4*0,00574*216*4 3,70
3∗25∗305∗1∗27,55
4. Cheltuieli pentru apă 630,20 1000 0,34

4500+8640+6000+10909,91
5. Alte cheltuieli de regie 30049,91 19,81
109099,15+10909,91
Cheltuieli totale de rigie 120009,06 100

3.15. Determinarea cheltuielilor totale pe activitate

K tot =S tot tot

fc +Ch ATM +Ch reg ; lei (37)

K tot= 492870,81+120009,06=612879,87 lei

 Capitolul 4. Determinarea preţului de cost şi a ponderii structurii acestuia
Costul este o categorie economică universal acceptată şi are la origine verbul latin
“constare”, care înseamnă a stabili, a fixa ceva, verb din care s-a desprins noţiunea de “costa”
pentru a exprima “cît s-a consumat sau s-a plătit” pentru un lucru sau un obiect. Ulterior, de la
această noţiune s-a ajuns la noţiunea de cost, al cărui conţinut este legat de un consum de valori
care l-a ocazionat şi care, pentru a putea fi reflectat, trebuie să aibă la bază expresie valorică.
Avînd în vedere sursa de informaţii rezultă că, privite sub acest aspect, costurile sunt sinonime cu
cheltuielile. Consumurile de valori fiind efectuate în scopul obţinerii unui produs, unei lucrări sau
prestării unui serviciu conduc la efectuarea unei calculaţii pentru a fi posibilă însumarea lor, iar
rezultatul obţinut constituie un indicator sintetic cunoscut sub denumirea de “cost de producţie”.
Din punct de vedere practic, consumurile de valori, în majoritatea întreprinderilor, nu se
efectuează pentru obţinerea unei singure unităţi de produs, lucrări sau serviciu, ci pentru o
cantitate determinată, în funcţie de specificul procesului tehnologic şi modului de organizare a
procesului de producţie. În acest context, costul unitar pentru un om-ora al serviciului prestat
constituie un indicator determinat pe baza unui calcul matematic, ca raport între expresia valorică
a consumurilor de valori (cheltuielile) pe care le efectuează o întreprindere cu obţinerea şi
desfacerea producţiei sale, pe o anumită perioadă de gestiune şi volumul de servicii prestate în
această perioadă.
Astfel, prețul de cost reprezintă expresia valorică a consumurilor de muncă vie şi
materializată, efectuate în scopul obţinerii unui serviciu la un moment dat, consumuri care
îmbracă forma cheltuielilor de producţie şi de desfacere suportate de întreprinzători.

4.1. Determinarea prețului de cost

4.1.1. Determinarea fondului de salarizare cu calulări reflecat în prețul de cost pentru
1om·oră de lucru
S fc . pr
C fc=
T sec ;lei/om·oră
(38)
4.1.2. Determinarea cheltuililor de regie reflectate în prețul de cost pentru 1 om·oră de
lucru
 pret
Chreg
Creg =
T sec ; lei/om·oră (39)

pret
Unde,
Chreg =Chtot gosp tot
reg−Ch apa −Chîp

pret
Chreg - cheltuieli de regie reflectate în prețul de cost

pret
Chreg = 120009,06-630,20-18447,42=100931,44 lei

4.1.3. Determinarea cheltuililor totale reflectate în prețul de cost total pentru 1 om·oră de
lucru
Ctot
Pcost =
T sec ; lei/om·oră

(40)
pret
Unde,
Ctot =S fc . pr .+Ch ATM +Chreg
Ctot – costul total de producție

Ctot=10

Tabelul 5
Determinarea preţului de cost, lei/om·oră
Nr
Categoria de Preţ de cost,lei/om·oră
. Marcarea Rezultatul
cheltuieli (relația de calcul)
d/o
1 Fond de salarizare cu calculări 43,97 287670,81
reflectat în prețul de cost C fc. pr. 6542
2 Cheltuieli de regie reflectate 15,42 100931,44
în prețul de cost Creg 6542
3 Cheltuieli totale reflectate în 60,64 396769,96
prețul de cost total Pcost 6542
 4.2. Aprecierea ponderii structurii prețului de cost
4.2.1. Determinarea ponderii procentuale a fondului de salarizări cu calculări reflectate în
rețul de cost
S fc . pr⋅100
% fc . pr=
Ctot ;%
(41)
4.2.2. Determinarea ponderii procentuale a cheltuielilor de regie reflectate în prețul de cost
pret
pret Ch reg ⋅100
% reg =
Ctot ;%
(42)

Tabelul 6

Determinarea ponderii structurii preţului de cost, %

Nr
Categoria de Ponderea,%
. Marcarea Rezultatul
cheltuieli Relația de calcul
d/o
1 Ponderea fondului de salarizare cu 70,56 287670,82∗100
calculări reflectat în prețul de cost %fc. pr 407679,87
2 Ponderea cheltuielilor de regie pret 29,44 120009,06∗100
reflectate în prețul de cost %reg 407679,87
 Capitolul 5. Eficienţa economică a activității
 Conceptul de eficiență este asimilat în teoria și practica economică cu diverse forme de
manifestare a rezultatelor obtinute de agentii economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea
factorilor de productie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor, etc.
Privit ca principiu de organizare și conducere a activității în economia de piață, el are însă un
conținut mult mai bogat și, totodată, generalizator al tuturor rezultatelor favorabile obtinuțe de agenții
economici. Alegerea eficace în satisfacerea unor nevoi nelimitarea cu resurse limitate sau
maximizarea satisfacerii nevoilor sub contrîngerea resurselor sunt expresii prin care eficiența este
situată în centrul teoriei și practicii economice.
Prin eficienta activității economice, se înțelege raportul dintre efortul economic depus și
rezultatele obținute de un agent economic, în ansamblul său, sau raportul dintre rezultate și efort.
Efortul se măsoară prin consumul de resurse economice (materiale, umane și financiare), iar
rezutatele prin volumul desfacerilor sau alte efecte calitative ale activitatii economice (creșterea
profitului sau a productivității muncii, reducerea nivelului relativ a cheltuielilor de circulație,
promovarea progresului tehnic.
Eficiența economicăeste expresia cerințelor unor legi obiective si,în primul rînd, a legii
economice de timp, care dirijeazăși comportamentul agentilor economici. Progresul economic este
obiectiv condiționat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, în toate sferele activității
economice.
Concret, eficiența rezultă din îmbunătățirea specializării și cooperării în procesul de prestare
a serviciilor, din cresterea raționalității aprovizionării și vînzării serviciului propriu-zis și din
măsura în care oferta firmei corespunde dimensional și structural cu mărimea și structura cererii
de pe pață.
Aceste trei modalități determină amplificarea eficienței economice a firmei, adică
îmbunătățirea raportului venituri/costuri, reflectat în sporirea valorii adăugate a venitului net și
implicit a profitului obținut.

5.1. Determinarea preţului de prestare a serviciilor (prețul de piață)

M pr
Pserv =( ⋅P +P )+TVA
100 cost cost ; lei/om·h
(43)
Unde:
Mpr - marja de profit, % - 30%
Pcost – preţul de cost, lei/om·h
TVA – taxa pe valoare adăugată (20% din prețul de prestare a serviciului)

Pserv = 30
(
100 *640,64+60,64)+15,76=94,59 lei/om*h

5.2. Determinarea sumei veniturilor din activitatea de prestare a serviciilor pe piață

5.2.1. Venitul brut din serviciile prestate
serv
V brut =Pserv⋅T sec ; lei
(44)
Vbrut=94,59*6542=618807,78 lei

5.2.2. Venitul net din serviciile prestate

serv serv
V net =V brut −TVA⋅T sec (45)
Vnet=618807,78-15,76*6542=515705,86 lei
5.3. Determinarea profitului brut

PB=V serv
net −K tot , lei

(46)
PB= 618807,78-407679,87=211127,91 lei

5.4. Determinarea profitului net

PN=PB–I, lei (47)
Unde:
I – impozitul pe profit (12% din profitul brut), lei (48)

I=0,12*211127,91=25335,34 lei
PN=211127,91-25335,34=185792,57 lei
5.5. Determinarea coeficientului de eficiență:
 Se determină avantajul economic pentru fiecare leu investit în prestarea serviciilor:
PN + K tot
k ef =
K tot (49)
k ef = 185792,57+407679,87
=1,45
407679,87

5.6. Determinarea termenului de răscumpărare a noilor investiții

I I noi
T rasc
noi
=
PN ;ani (50)

I
T rasc
noi
= 352642,4
=1,89
185792,57

5.7. Determinarea rentabilităţii serviciilor prestate

PN
Rserv = ⋅100 ,
Ct % (51)

Rserv = 185792,57
*100=45,57%
407679,87

5.8. Determinarea rentabilităţii generale

PB
Rg = ⋅100 ,%
K tot (52)

Rg = 211127,91
*100=40,93%
515705,86

5.9. Determinarea rentabilităţii nete

PN
Rnet = ⋅100 ,%
K tot
(53)
Rnet = 185792,57
*100=36,02%
515705,86
 Capitolul 6. Reprezentarea grafică a rezultatelor economico-financiar

Structura mijloacelor fixe

Основной

Основной

Основной

Основной existente
noi

Основной

Основной

Основной
Clădiri și construcții Utilaj de forță Ap. De măs. Și instrum. Inventar

Valoarea M.F., lei Structura,%

existent
Grupuri de mijloace fixe existente noi e noi
Clădiri și construcții 114200 145000 96,01 41,11
Utilaj de forță 0 155680 0 44,14
Ap. de măs. și instrum. 1120 42224 0,95 11,97
Inventar 3617,6 9738,4 3,04 2,78
TOTAL 118937,6 352642,4 100 100
 Structura prețului de cost

Fond de salarizare
Cheltuieli de regie

Valoarea, structua,
Categoria de cheltuieli
Lei %
1.Fond de salarizare 43,97 70,56
2.Cheltuieli de regie 15,42 29,44

Preț de cost 60,64 100

 Structura cheltuielilor de regie

Alte cheltuieli de regie

Cheltuieli pentru apă

Structura cheltuielilor de regie

Cheltuieli pentru încălzire

Cheltuieli pentru energia electrică

Cheluieli pentru reparația și amortizarea fondurilor fixe

Основной Основной
.

Denum.cheltuielilor Valoarea, structura,

lei %
1.Cheltuieli pentru reparație și amortizrea mijloacelor fixe 54125,56 45,10
2. Cheltuieli pentru energie electrică 29329,53 24,45
3. Cheltuieli pentru încălzire 5873,86 4,90
4. Cheltuieli pentru apă 630,20 0,52
5.Alte cheltuieli de regie 30049,91 25,03
Chelt.tot.de regie 120009,06 100
 Analiza prețului
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной
Основной Analiza prețului
Основной
Основной
st ilo
r
e co iv ci
d r
eț se
Pr a
are
st
pre
e
țd
P re
.

Preț de cost, -60,64 lei

Preț de prestare a serviciilor, -94,59 lei

Analiza profitului
Основной

Основной

Основной

Основной

Основной Analiza profitului

Основной

Основной

Основной

Основной

Основной
Profitul brut Profitul net
.

Profitul brut,lei -211127,91

Profitul net, lei -185792,57
 Analiza rentabilității

Rentabilitatea netă
Analiza rentabilității

Rentabilitatea serviciilor

Rentabilitatea generală

Rentabilitatea generală, % 40,93

Rentabilitatea serviciilor, % 45,57
Rentabilitatea netă, % 36,02

Alți indicatori economici

denumirea indicatorilor unit.de măs. Valoarea
Muncitori Număr 3
Salariul mediu lunar Lei 6267,33
Coeficientul de eficiență Lei 1,45
Investiții noi Lei 352642,4
Termen de răscumpărare Ani 1,89
 Concluzie
În concluzie, eu voi constata care sunt rezultatele elaborării lucrăii de an pentru fiecare
ompartiment în parte, după cum urmează:

Capitolul I – Salarizarea angajaților. Voi determina ce factori au determinat mărimea

totală fondului de salarizare, ce categorie de salarizare se reflectă în prețul de prestare a
serviciilor și care contribuie la diminuarea veniturilor.

Capitolul II – Esența, componența și structura fondurilor fixe . Voi determina suma

necesară investițiilor în aprovizionarea cu utilaje necesare procesului de prestare a
serviciilor conform cerințelor de piață. Voi determina suma fondului fix existent. Voi
constata ce factori influențează asupra sumei totale a investițiilor în mijloace fixe

Capitolul IӀӀ – Determinarea cheltuielilor de regie . Eu voi concluziona cu referire la

factorii de influență asupra mărimii cheltuielilor de regie și vor indica, care dintre acestea se
vor reflecta în prețul de cost și care vor diminua mărimea venitului. Totodată la acest
sompartiment eu voi stabilice inluențează asupra creșterii cheltuielilor de regie și a
diminuării acestora

Capitolul ӀV – Determinarea prețului de cost și a ponderii structurii acestuia . Eu voi

constata care din cheltuieli se reflectă esențial în prețul de cost și care dintre acestea reflectă
mai puțin prețul de cost. Totodată voi argumenta din ce considerente prețul de cost este prea
mare sau prea mic, și cum acesta va inluența ulterior asupra profitului întreprinderii (după
caz)

Capitolul V – Eficiența economică a activității. Eu voi aduce argumente cu referire la

factorii de influenă asupra profiturilor (net și brut), a diferitor forme de rentabilitate, a
termenului de răscumpărare a investițiilor, a coeficientului de eficiență
 Bibliografie

1. Gheorghiță Maria, Economia întreprinderii industriale, Chișinău: ed.Cuvîntul-ABC

2. Rusnac Iulian, Economia întreprinderii, 2003
3. Cotelnic Ala, MANAGEMENT (în definiții, scheme și formule), Chișinău; C.E.P. al
A.S.E.M., 1998
4. Diaconu Alexandra, Economia întreprinderii, București: ed. Didactică și
Pedagogică, 2005
5. Zahiu Letiția, Economia întreprinderii, București 2005
6. Salarizarea muncii, drepturile și garanțiile sociale. Curs de instruire, Chișinău 2013
7. Standardul național de contabilitate nr.3, Componența consumurilor și
cheltuielilor
8. Standardul naționalde contabilitate nr.16, Imobilizările corporale
9. www.fisc.md