Alegerea filtrarii

Cumpararea unui aerator este o necesitate pentru acvariile moderne de astazi. Aeratorul
are mai multe intrebuintari. O bagheta gaurita sau un alt tip de difuzor de aer, introdus pe
fundul acvariului ajuta la circulatia apei prin miscarea bulelor de aer. Aceasta ajuta la
agitarea apei la suprafata ceea ce creste zona de interactie intre aer si apa, ceea ce duce la
cresterea ratei de difuzie a oxigenului si la dizolvarea dioxidului de carbon din apa.
Aeratoarele ppot fi folosite si pentru filtrarea apei. Aeratoarele sunt de multe feluri, un
amanunt inportant in alegerea unui bun este si zgomotul pe care acesta il face.

Toate filtrele sau materialele de filtrare ce pot fi folosite intr-un acvariu pot fi impartite in
urmatoarele trei categorii: mecanice, biologice si chimice. Mai multe filtre combina doua
sau mai multe din aceste categorii.

Filtrarea mecanica se bazeaza ppe curatarea apei de mancarea neconsumata sau oricefel
de particule biologice sau inerte. Marimea particulelor pe care filtrul mecanic le poate
curata si timpul necesar pentru curatare depinde de densitatea si de calitatea materialului
care filtreaza. Materialul folosit este in general burete. Acesta are nevoie in timp a fi
curatat sau inlocuit.

Filtrele biologice oxideaza deseurile pestilor transformand amoniacul in nitriti. Bacteriile

care se ocupa de acest proces sunt comune in mediul inconjurator si sunt introduse in
acvariu impreuna cu apa si pestii.

Filtrarea chimica presupune trecerea apei printr-o subsanta capabila sa schimbe chimia
apei. Tipul de schimbare depinde de substanta continuta de filtru. De regula aceasta
substanta este:

carbon activ, care absoarbe o varietate larga de substante organice. Nu filtreaza insa
amoniacul si nitritii si nici nu reduce duritatea apei. Este folosit in general pentru a mari
claritatea apei.

Argila absorbanta de amoniac, sau zeolit, care se vinde sub forma unor betigase.
Majoritatea au capacitatea de a absoarbe amoniacul pozitiv (NH4+) si se pot folosi in
filtre. Se folosesc atunci cand apa este dura, adica contine un nivel ridicat de ioni de
calciu si magneziu. In general, pH-ul apei dure este relativ mare (7.4 - 9.0). Un numar
foarte mare de pesti tolereaza nivele ridicate de pH, dar majoritatea nu se vor inmulti
decat in conditii de apa 'moale', intr-un mediu mai acid.

Rasini sintetice pot fi introduse in filtru pentru reducrea duritatii apei.

Carcase de stridii sau bucati de coral sunt introduse in apa acolo unde apa are tendinte sa
devina prea acida. Aceste minerale duc la cresterea duritatii. Un pH prea scazut duce la
stresarea pestilor si acestia pot muri.
Muschii de turba se introduc de asemenea in filtre pentru a inmuia apa si a permite
depunerea icrelor. Se pare ca muschii de turba elibereaza un hormon stimuland depunerea
icrelor. De asemenea, muschii de turba vor da o culoare usor maronie apei.

Nu exista filtre bune sau rele. Variatele tipuri de filtre au aplicatii distincte, depinzand de
o multime de factori. Acestia sunt: costul, marimea acvariului, numarul si marimea
pestilor avuti si tipul de apa din acvariu (dulce sau sarata). Practic fiecare persoana care
are acest hobby va avea propria opinie desppre ceea ce considera cel mai bun, dar o
filtrare buna trebuie sa aiba intotdeauna componente mecanice si biologice. (Filtrarea
chimica este necesara doar cand e nevoie de calitati mai speciale ale apei). Aceste
proceduri pot fi indeplinite folosind filtre foarte ieftine sau foarte scumpe - pestii nu vor
simti diferenta atata timp cat calitatea apei este buna!