Didactica Specialitatii

1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional,

planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline,
module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare,
manuale şcolare, auxiliare curriculare;

a) Curriculum national reprezinta ansamblul proceselor

educative si al experientelor de învatareoferite de scoala
într-un sistem de învatamânt national. Prin Curriculum
National se desemneaza, în modconventional, totalitatea
programelor scolare.
b) Planul de învatamânt, denumit si plan-cadru, este un
document oficial, aprobat prin Ordin al Ministrului, care
stabileste obiectele de studiu si numarul minim si maxim
saptamânal de ore pentru o anumita clasa (plaja orara),
structura anului scolar. Planurile – cadru de învatamânt
reprezinta documentele reglatoare esentiale care dozeaza
resursele de timp ale procesului de învatamânt pe doua
structuri: ore obligatorii (trunchi comun) si ore optionale
si/sau facultative (curriculum la decizia scolii).
c) Ariile curriculare constituie grupari asupra obiectelor de
studiu, cuprinse în planurile – cadru de învatamânt.
Sistemul disciplinelor de studiu este structurat pe sapte arii
curriculare, stabilite pe baza unor criterii de natura
epistemologica si psihopedagogica, si-anume: Limba si
comunicare; Matematica si Stiinte ale naturii; Om si societate;
Arte; Educatie fizica si sport; Tehnologii; Consiliere si orientare.
d) Trunchiul comun (curriculum comun) corespunde
numarului minim de ore pe saptamâna prevazute pentru
 fiecare disciplina obligatorie în parte. Acesta cuprinde
80% din numarul total de ore al Planului-cadru,
micsorându-se la nivelul liceului spre 70%. Astfel, scoala
are posibilitatea, pe intervalul ramas (curriculum la decizia
scolii), de a oferi trasee curriculare personalizate, adecvate
ciclurilor curriculare specifice filierei, profilului. Orele
aferente trunchiului comun sunt repartizate fiecarei
discipline din cele sapte arii curriculare, în functie de anul
de studiu.
e) Disciplinele scolare de baza sunt: matematica, limba
romana, istorie, geografie, biologie, limbi straine, fizica,
chimie, latina, arte si muzica, religie, educatie civica,
tehnologie, educatie fizica, etc.
f) Pornind de la continutul standardelor si profilurilor
ocupationale, la nivelul sistemului de educatie s-au
stabilit standarde de pregatire profesionala. Acestea
reprezinta, in fapt, transpunerea standardului ocupational
in oferta educationala, descriind ce anume trebuie sa invete
si ce capacitati trebuie dezvoltate la elevi pentru a
raspunde cerintelor profesiei in care se pregateste. Astfel,
standardul de pregatire profesionala precizeaza, pe ani de
studiu, competentele fundamentale necesare pentru
dobandirea unei calificari profesionale prin sistemul de
invatamant:
[1] competente de cunoastere (ce trebuie sa stie elevul);
[2] competente de executie (ce deprinderi de lucru
trebuie sa dobandeasca elevul);
[3] competente sociale (ce atitudini si capacitati
referitoare la dezvoltarea personala si relatiile de grup
trebuie sa isi dezvolte elevul).
 Pe baza competentelor descrise prin standardele
profesionale se stabileste curriculum-ul si criteriile de
evaluare a pregatirii elevilor, atat pentru formele de
evaluare continua (pe parcursul orelor de studiu), cat si
pentru examenele finale.
In concluzie, profilurile ocupationale, standardele
ocupationale si standardele de pregatire profesionala
fundamenteaza selectarea curriculum-ului, constituie
criterii obiective in activitatile de evaluare la nivelul
sistemului de formare si al angajatorului, orienteaza
activitatea de consiliere si informare privind cariera.
g) Programa școlară, alături de planul cadru, planificarea
calendaristică, manualul și ghidurile auxiliare, formează
domeniul documentelor curriculare, care vizează
finalităţile, conţinuturile învăţării precum și strategiile,
timpul necesar atingerii obiectivelor și evaluarea gradului
de succes în atingerea acestor obiective. Programa școlară
este un document curricular reglator, în care este
prevăzută  într-o organizare coerentă, oferta educaţională a
unei discipline, în concordanţă cu statutul pe care aceasta
îl are în planul cadru de învăţământ (clasele la care se
studiază, nivelul la care se studiază, aria curriculară căreia
îi aparţine, numarul de ore alocate prin planul cadru). De
asemenea, programa corelează obiectivele cu conţinuturile,
cu strategiile și cu evaluarea, întrucât conţine competenţele
europene cheie, competenţele generale, competenţele
specifice, conţinuturile învăţării și sugestii metodologice
care să ghideze și să susţină activitatea instructiv-
educativă.
h) Manuale scolare, materiale auxiliare; A determina
continutul învatamântului la un obiect de învatamânt,
 înseamna a cerceta ce anume din cunoasterea stiintifica de
specialitate se propune spre învatare pe diferite trepte de
scolarizare. Din punct de vedere didactic, documentele
scolare care reglementeaza acest aspect sunt, în principal,
urmatoarele: planul de învatamânt, programele scolare si
manualele scolare aprobate si/sau avizate prin ordin
ministerial. Numai manualele aprobate pot constitui
curriculum obligatoriu; manualele avizate pot fi utilizate
complementar si intra în componenta curriculumlui-suport.
Continutul procesului didactic include însa si alte
suporturi curriculare („curriculumsuport”): ghiduri
metodologice, softuri educationale, alte materiale auxiliare
cu rol de documentare a profesorilor si a elevilor: culegeri,
crestomatii, tipuri de fise etc. Continutul stiintific de
specialitate este prelucrat în functie de strategia didactica
pe care o concepe, în mod personalizat, fiecare cadru
didactic: metodele si procedeele alese, formele de
organizare a activitatii elevilor, mijloace de învatamânt
care sa faciliteze calea spre atingerea obiectivelor propuse.

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia

scolii de tipul: aprofundare/ extindere/ opţional ca disciplină
nouă;
La nivelul unităţii de învăţământ/instruirii şcolare

 alegerea şi introducerea de către cadrul didactic a unor

variante/modele de abordare curriculară pe care le aplică în
activitatea curentă, generate de către profilul de formare al
nivelului respectiv, care permit, favorizează sau blochează
integrarea şi extensia în nonformal;
  transpunerea de către cadrul didactic a prevederilor
programei, prin activităţi curente precum: operaţionalizarea
obiectivelor, selecţia conţinuturilor în funcţie de relevanţa
pentru grupul ţintă, de actualitatea informaţiilor disponibile,
de resursele disponibile (inclusiv timp de instruire), alegerea
strategiei şi metodelor didactice, adecvarea instrumentelor de
evaluare la obiective şi la conţinuturi;
 autoevaluare/monitorizarea punerii în practică a
curriculumului prescris prin observarea şi analiza activităţilor
de instruire, a sarcinilor de lucru construite, a instrumentelor
de evaluare continuă şi finală utilizate; ameliorare continuă a
activităţii didactice.

Unitatea şcolară angajează procese de evaluare, control şi

îndrumare realizate de managerii şcolari, şi de asemenea, spiritul de
responsabilitate al personalului didactic în raport cu realizarea
curriculumului naţional şi curriculumului la decizia şcolii.
3. Repere/ condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane,
materiale, context local, interesele elevilor);
Din secventa planului cadru de mai sus, se poate remarca:
numarul de ore acordat trunchiului comun este stabilit pe discipline;
numarul de ore acordat CDS este la nivelul ariei curriculare.
În demersul de construire a propriului proiect curricular, decizia
de repartizare a acestor ore îi revine scolii. Prin CDS, scoala are trei
posibilitati de repartizare a acestor ore, din care profesorii trebuie sa
aleaga una sau mai multe variante, în functie de cerintele elevilor, dar
si în functie de propriile preferinte fata de anumite continuturi de
specialitate.
Curriculum nucleu aprofundat – scoala aprofundeaza materia
inclusa în trunchiul comun, completând segmentul de 30 % prin
diversificarea activitatilor de învatare la numarul maxim de ore
prevazut în plaja orara. Acest tip de curriculum nu presupune alte
continuturi si finalitati.
Curriculum extins – presupune extinderea Curriculum-nucleu prin
finalitati si continuturi noi, pâna la numarul maxim prevazut în plaja
orara a unei discipline. Propunerilor din programa scolara marcate cu
asterisc devin obligatorii.
Curriculum ca disciplina noua – optionalul. Acesta nu este
prevazut în trunchiul comun si, ca atare, presupune elaborarea de
continuturi si finalitati noi, diferite. Se opteaza pentru activitati care
urmaresc extinderea curriculum-lui nucleu prin noi continuturi
organizate tematic, interdisciplinar, cu relevanta pentru specializare
sau pentru zona geografica respectiva.
CDS se realizeaza prin urmatoarele tipuri de optionale: optionalul
de aprofundare, optionalul de extindere, optionalul preluat din
trunchiul comun al altor discipline, optionalul ca disciplina noua,
optionalul integrat.