Sunteți pe pagina 1din 26

AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI

URBANISMUL

Scop şi obiective

Amenajarea teritoriului şi urbanismul = activităţi care urmăresc, în


pr., org. fizică a spaţiului.
- activităţi de interes general cu caracter continuu;
- se desf. pe întreg teritoriul naţional;
- au la bază principiul dzv. durabile (satisfacerea necesităţilor
prezentului, fără a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi

dezvoltare).

Amenajarea teritoriului - OBIECTIVE:


 dzv. socială şi ec. echilibrată a ţării;
 îmb. calităţii vieţii oamenilor şi a colectivităţilor umane;
 gestiunea resurselor naturale;
 utilizarea raţională a teritoriului;
 asig. protecţiei mediului.

1
Urbanism - OBIECTIVE
- det. structurii funcţionale a loc. (NOTA 1);
- utilizarea raţională a terenurilor pe funcţiuni urbanistice în loc.;
- asig. unui nivel de trai decent (de ex., asig. unei locuiri
corespunzătoare tuturor oamenilor);
- satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor
vârstnice şi persoanelor cu handicap;
- amen. cadrului natural şi realizarea cadrului construit din loc. în
vederea asig. esteticii compoziţionale;
- protejarea populaţiei şi a cadrului natural şi construit împ.
poluării şi a riscurilor naturale şi tehnologice previzibile;
- protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi a patrimoniului natural.

2
NOTA 1
ZONE FUNCŢIONALE într-o localitate (Zonarea funcţională a teritoriului)
TABEL - Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilan

Suprafaţa (ha)
% din
Localităţi
ZONE FUNCŢIONALE Localitate Trupuri total
componente sau TOTAL
principală izolate* intravilan
aparţinătoare
Locuinţe şi funcţiuni
complementare
Unităţi industriale şi depozite
Unităţi agro-zootehnice
Instituţii şi servicii de interes
public
Căi de comunicaţie, din care:
………… ……………… ……… ……… ………
- rutieră
………… ……………… ……… ……… ………
- feroviară ………… ……………… ……… ……… ………
………… ……………… ……… ……… ………
- aeriană
- navală
Spaţii verzi, sport, agrement,
protecţie
Cţii tehnico-edilitare
Gospodărie comunală, cimitire
Destinaţie specială
Terenuri libere
Ape
Păduri
Terenuri neproductive
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 100

* In componenţa intravilanului existent intră, de regulă, o serie de TRUPURI,


reprezentând:
- localitatea de reşedinţă (trupul principal);
- localităţi componente sau localităţi aparţinătoare;
- unităţi economice izolate (industriale, agro-zootehnice, de
depozitare, extractive, parcuri foto-voltaice, parcuri eoliene
etc.) (trupuri izolate)
- unităţi de gospodărie comunală şi echipare edilitară (platforme
pentru depozitarea deşeurilor, puţuri de captare apă, gospodării
de apă, staţii de transformare, staţii de epurare etc.) (trupuri
izolate);

3
- unităţi pentru funcţionarea sistemelor hidro-ameliorative (staţii
de pompare, alte construcţii specifice) (trupuri izolate);
- unităţi turistice şi de agrement (hanuri, moteluri, hoteluri etc.)
(trupuri izolate).

4
Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism
(ATU)

1. pt TERITORIU  planuri de amenajare a teritoriului;


2. pt LOCALITATE  planuri de urbanism + regulamente de
urbanism.

- se fundamentează prin studii şi cercetări de specialitate.


- cuprind prevederi cu caracter director (pt.1) şi prevederi cu caracter
de reglementare (pt.2).

Prevederile cu caracter director = strategii şi direcţii pr. de dzv. a unui


teritoriu (naţional, zonal sau judeţean).
 sunt obligatorii pentru organele admin. publice centrale şi
locale;
 doc. de urbanism le preiau, devenind, în majoritate, prevederi
cu caracter de reglementare.

Prevederile cu caracter de reglementare = stabilesc reguli care se aplică


până la nivelul unei parcele cadastrale.
- se găsesc în doc. de urbanism (planuri şi regulamente de
urbanism);
- reprezintă elemente obligatorii, pentru eliberarea Certificatelor
de urbanism şi a Autorizaţiilor de construire/funcţionare/
desfiinţare.

5
Planurile de amenajare a teritoriului sunt:

# Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN):


 Secţiunea 1: Căi de comunicaţie;
 Secţiunea 2: Apa;
 Secţiunea 3: Zone protejate naturale şi construite;
 Secţiunea 4: Reţeaua de localităţi;
 Secţiunea 5: Zone de riscuri naturale;
 Secţiunea 6 – Turismul în RO;
 Secţiunea 7 – Dezvoltare rurală.

Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.

# Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se


elaborează pentru părţi din teritoriul naţional, urmărindu-se
cooperarea între teritorii cu administratori diferiţi dar cu interese
comune în amenajarea teritoriului.

Exemple de PATZ:
 plan intercomunal sau interorăşenesc - tratează
teritoriile unor unităţi administrativ-teritoriale de bază;
 plan interjudeţean – tratează părţi din judeţe sau judeţe
întregi;
 plan regional – tratează teritoriul mai multor judeţe
cuprinse într-o regiune.

# Planurile de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ) cuprind

6
prevederi cu caracter exclusiv director care asigură:
 corelarea programului de dzv. ec.-socială a judeţului cu
programele guvernamentale sectoriale;
 armonizarea programelor locale de dzv. urbanistică a loc.
din judeţ.

Planurile de urbanism sunt:


- Planul Urbanistic General (PUG);
- Planul Urbanistic Zonal (PUZ);
- Planul Urbanistic de Detaliu (PUD).

7
Până la finalizare, doc. ATU trec prin u. faze:
a) întocmire - instituţii publice şi societăţi comerciale care au acest
drept stabilit prin acte normative sau statutul de org. şi funcţionare.
b) semnare - specialişti (urbanişti) atestaţi. Fac excepţie doc. ATU
pentru loc. rurale, care nu sunt situate în zonele protejate.
c) avizare - organisme competente.
 avizele se dau după cel mult 30 de zile de la data depunerii
doc. (avizul necomunicat după 30 de zile se consideră
favorabil).
 avizele pot conţine condiţii şi recomandări.
Condiţiile = dispoziţii obligatorii, dacă privesc probleme de
competenţa avizatorului.
Recomandările = dispoziţii consultative (trebuie analizate de
către organele administraţiei publice
centrale sau locale şi elaboratorul
documentaţiei).
 divergenţele, generate de nerespectarea condiţiilor sau
însuşirea recomandărilor din avize, se conciliază în prezenţa
organelor admin. publice centrale sau locale.
d) aprobare - de către autorităţile publice competente, prin Lege sau
prin Hotărâre.
Doc. aprobate:
> constituie acte de autoritate ale autorităţilor publice.
> au caracter public - pot fi consultate de către populaţie, cu
excepţia celor care, potrivit legii, au caracter secret.

8
Activitatea ATU la nivel NAŢIONAL

- Guvernul – coordonează, în conformitate cu programul de guvernare.


- reprezentantul Guvernului - Ministerul care gestionează lucrările
publice şi amen. teritoriului. Celelalte ministere, alte organe ale
admin. publice centrale vor furniza informaţii din toate domeniile de
activitate ec.-socială.
- Guvernul poate iniţia şi coordona elaborarea unor planuri de amen. a
teritoriului pentru părţi din teritoriul naţional, dacă problemele
acestora sunt de interes naţional.
- MLPAT şi ministerele interesate au elaborat Regulamentul
General de Urbanism (H.G.R. 525/27 iunie 1996) (RGU) =
ansamblu de reglementări juridice şi tehnice care stau la baza
elaborării doc. ATU.

Activitatea ATU la nivel JUDEŢEAN

 Consiliul judeţean:
- stabileşte orientările generale pentru activitatea ATU (are la
bază programul de dzv. ec.-socială a judeţului);
- coordonează activitatea consiliilor locale în vederea
îndeplinirii acestui program.
 Ministerele şi alte organe ale admin. publice centrale, sprijină
consiliile judeţene în activitatea ATU.
 La nivelul judeţului există:

9
- compartiment specializat pentru ATU - conducătorul are
statut de Arhitect şef al judeţului.
- Comisia tehnică judeţeană pentru ATU, organism cu rol de
expertiză tehnică şi consultanţă (avizează, dpv tehnic, doc.
ATU care urmează a fi aprobate sau avizate de către Consiliul
judeţean). Comisia este formată din:
 specialişti ATU;
 reprezentanţi instituţii publice, regii autonome;
 persoane juridice din domeniile: cţii, exploatare şi prelu-
crare resurse, transporturi, protecţia mediului, protecţia şi
conservarea patrimoniului cultural imobil, prestări servicii
publice, din domeniul social şi cultural.

Activitatea ATU la nivel LOCAL

Această activitate este coordonată de Consiliul local astfel:


- aprobă şi asigură realizarea programului de amenajare a
teritoriului local şi de dezv urbanistică a loc. din cadrul unităţii
administrativ-teritoriale respective.
- cooperează cu agenţii economici (din localitate), instituţii,
organisme şi organizaţii non-guvernamentale naţionale, judeţene
sau locale.
- urmăreşte ca doc. de urbanism să cuprindă prevederi referitoare
la programele de dzv. ale agenţilor ec.
- în cadrul Consiliului local există un compartiment specializat
pentru ATU (obligatoriu în oraşe, comunele declarate staţiuni

10
balneo-climaterice şi în comune cu o populaţie de peste 5.000 de
locuitori). Conducătorul compartimentului are statut de arhitect
şef.

Activitatea ATU la nivel local se desfăşoară pe baza planurilor de urba-


nism (PUG, PUZ şi PUD) şi a regulamentelor aferente.

Planul Urbanistic General (PUG)


 are caracter exclusiv de reglementare;
 stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru o
loc. existentă sau viitoare pe o perioadă determinată;
 este însoţit de Regulamentului local de urbanism (RLU) – explică
şi detaliază PUG.

Planul urbanistic zonal (PUZ)


- stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru o
zonă din localitate, pe o perioadă determinată de timp.
- zona prezintă grad ridicat de complexitate sau o dinamică
urbană accentuată (zonă centrală, zone de locuit, zone pentru
diverse activităţi, zone protejate, zone de agrement, extindere de
intravilan).
- PUZ se aplică şi se detaliază prin regulamentul aferent.

11
Planul urbanistic de detaliu (PUD)
- stabileşte condiţiile de amplasare şi executare a unui obiectiv sau
a unui grup de obiective.
- se elaborează în strânsă legătură cu prevederile din PUG şi PUZ.
- cuprinde majoritatea elementelor necesare obţinerii autorizaţiei
de construire.
- este însoţit de avize de la Consiliul local, Protecţia mediului,
Utilităţi, Patrimoniu - în zone protejate.
- are caracter exclusiv de reglementare, iar prevederile se referă la:
 delimitarea terenurilor pe care se pot amplasa cţiile;
 delimitarea terenurilor care urmează a fi trecute în domeniul
public;
 stabilirea limitei dintre domeniul public şi domeniul privat;
sau terenurile proprietate privată a persoanelor fizice sau
juridice;
 stabilirea destinaţiei cţiilor care urmează a se realiza;
 alinierea cţiilor;
 coeficientul de utilizare a terenului (CUT);

Sd
CUT  ; unde:
St

Sd = suprafaţa construită desfăşurată a locuinţelor sau a tuturor clădirilor


din zonă/complex [m2];
St = suprafaţa totală a zonei/complexului [m2];
S ct
 procentul de ocupare a terenului (POT); POT   100, [ %]
St

,
Sct = suprafaţa construită (la sol) a tuturor clădirilor din zonă/complex

12
(suprafaţa construită totală) [m2];
Sd
 regimul de înălţime, (R); R
S ct

 spaţiile plantate;
 accesul vehiculelor şi al pietonilor;
 staţionarea vehiculelor - garaje, parcaje;
 restricţii speciale determinate de prezenţa unor monumente
ale naturii/ istorice, altele decât cele din zonă protejată;
 delimitarea zonelor afectate de servituţi de utilitate publică ;
 alte restricţii impuse de cd. particulare ale terenului, de
vecinătăţile acestuia şi de destinaţia cţiilor care urmează a se
realiza.
…………………………………
În majoritatea situaţiilor, PUZ-urile şi PUD-urile cuprind derogări (modificarea
condiţiilor de construire) de la Regulamentul Local de Urbanism (RLU), regulament
care însoţeşte PUG.

Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:


a. PUD-uri – pt modificarea:
 POT
 distanţelor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
b. PUZ-uri – pt modificarea:
- uneia dintre condiţiile stipulate în PUG privind funcţiunile admise (de ex.,
obiective cu destinaţii semnificative pentru localitate)
- regimul de construire (de ex., condiţii dificile de fundare; dimensiuni sau
forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile RLU)
- înălţimea maximă admisă;
- CUT;
- retragerea clădirilor faţă de aliniament.
…………………………………………………………………

13
Participarea populaţiei la activitatea ATU

Admin. publică are obligaţia de a asigura participarea populaţiei la


activitatea ATU prin informare, consultare, alte forme legale.

Populaţia este informată despre:


 obiectivele programelor de dzv. ec.-socială şi proiectele ATU;
 intenţia admin. publice de a elabora doc. ATU, precum şi
scopul elaborării;
 conţinutul doc. ATU care urmează a fi aprobate.

Informarea populaţiei se poate desfăşura prin:


 afişarea de publicaţii oficiale;
 publicarea înştiinţărilor în presă;
 difuzarea prin alte mijloace de comunicare în masă;
 consultarea programelor sau doc. la sediul APC/ APL;
 expunerea parţială/ integrală/ sinteză a doc. ATU, în spaţii publice.

Consultarea populaţiei constă din u:


 anchetă publică;
 întocmirea raportului de sinteză (cuprinde opţiunile şi opiniile
populaţiei).
Raportul de sinteză:
- este dezbătut de către {autorit. publică care aprobă doc. ATU
+ autorul doc. ATU} pt a prelua propunerile utile;
- face parte integrantă din doc.;
- se publică, împreună cu deciziile autorit. publice şi motivaţia

14
acestora.

Consiliul local trebuie să răspundă în scris cetăţenilor care şi-au


exprimat opţiuni sau opinii asupra deciziilor luate şi motivarea acestora.

15
Gestionarea teritoriului şi a localităţilor
În acest sens, AdPL are u. rol:
- asigură gestionarea terenurilor şi a cţiilor de pe domeniul public şi
privat;
- urmăreşte modul în care proprietarii sau deţinătorii îşi gestionează
terenurile şi cţiile, în cf. cu doc. ATU + reglementări pv. interesul
colectivităţii;
- organizează bănci de date şi sisteme informaţionale pt gestionarea trt.
şi a loc (datele au caracter confidenţial şi se folosesc doar în interes
public).
- instituie SERVITUŢI („restricţii”) asupra bunurilor imobile,
îndeosebi terenuri, pentru realizarea unor lucrări de interes general
sau de utilitate publică.
Cele mai i. lucrări (obiective) de utilitate publică sunt:
 reţele de energie electrică, apă, canalizare, gaze,
termoficare, telefonie, alte transp. prin conducte;
 obiective de învăţ., cercet., sănătate, cultură, sport, prot. şi
asistenţă socială, ad. publică, justiţie;
 monum. istorice/ ale naturii, zone protejate;
 căi de comunicaţii (rutiere, feroviare, aeriene, navigaţie);
 captări de apă, lucrări de îndiguiri, regularizări de râuri,
lacuri de acumulare;
 explorare/ exploatare resurse sol-subsol;
 obiective pt. apărarea ţării, ordine publică, siguranţă
naţională.
Restricţiile pv. utilizarea terenurilor în vederea realizării acestor lucrări se
numesc servituţi de utilitate publică.

16
Gestionarea terenurilor

În activitatea ATU, Ad.P se preocupă, în primul rând, de utilizarea


terenurilor, recurgând la u:
 schimburi de terenuri din domeniul privat (stat, judeţ sau
localitate) cu terenuri în propr. persoanelor fizice/ juridice;
 treceri din domeniul privat (stat, judeţ sau localitate) în domeniul
public (stat, judeţ sau localitate);
 achiziţii de terenuri (direct sau prin exercitarea dreptului de
preemţiune);
 concesionări de terenuri (din domeniul public/ privat);
 exproprieri de terenuri (pentru cauza de utilitate publică);
 alte modalităţi legale de transmitere a bunurilor imobile.

Consiliul local poate institui interdicţii permanente sau temporare de


construire.
Interdicţia permanentă de construire se stabileşte pt unul din u.
motive:
- riscuri naturale previzibile: zonă inundabilă, zonă cu pericol de
alunecări de teren, avalanşe, zone situate deasupra unor
exploatări miniere, zone cu cd. de fundare improprii;
- riscuri tehnologice grave: contaminare radioactivă, chimică,
pericol de explozie, pericol de incendiu, nivel ridicat de zgomot,
grad înalt de poluare a aerului, apei sau a solului;
- servituţi de utilitate publică;
- apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională;
- alte motive, stabilite prin lege.

17
Interdicţia temporară de construire se instituie pt unul din u. motive:
 absenţa doc. de urbanism (nu sunt stabilite reguli de construire
în zona respectivă) (≤ 2 ani);
 necesitatea realizării în zonă a unor lucrări de utilitate publică
(≤ 3 ani);
 alte motive stabilite prin lege.

18
Gestionarea construcţiilor

În doc. ATU, cţiile se clasifică astfel:


a) definitive sau provizorii;
b) subterane sau supraterane;
c) clădiri, cţii speciale sau amenajări.

Modul de realizare, modificare, utilizare şi desfiinţare a cţiilor se


stabileşte prin doc. de urbanism sau alte acte normative.
Pe baza PUG sau PUZ, sau PUD, AdPL eliberează:
- Certificatul de urbanism;
- Autorizaţia de construire;
- Autorizaţia de funcţionare;
- Autorizaţia de schimbare a destinaţiei;
- Autorizaţia de desfiinţare (postutilizare, demolare).

19
Certificatul de urbanism (CU) cuprinde informaţii juridice
economice şi tehnice despre bunuri imobile (în cazul terenurilor, până la
nivelul parcelei cadastrale).
 act de informare - se emite unuia sau mai multor solicitanţi, pt.
acelaşi bun imobil;
 un singur solicitant poate cere eliberarea CU pt mai multe parcele
din localitate (solicitantul poate alege parcela care răspunde
opţiunilor sale);
 pt imobilele din zone cu destinaţie specială, CU se eliberează doar
solicitanţilor care au titlu de ppt. sau posesie.

a. Informaţii juridice:
- dreptul de ppt;
- servituţile de utilitate publică ce grevează asupra imobilului;
- situarea terenului (intravilan, extravilan)
- regimul special instituit asupra imobilului - zonă protejată,
zonă cu drept de preemţiune a Ad.P, statutul şi regimul de
protecţie al imobilului (monum. istoric etc.).

b. Informaţii economice:
 destinaţia stabilită prin PUG sau PUZ si PUD;
 folosinţa actuală;
 reglementări fiscale specifice localităţii/ zonei.

c. Informaţii tehnice:
> indicatori urbanistici: POT, CUT, R;
> echipare cu utilităţi (alimentare cu: apă, apă caldă in sistem

20
centralizat, energie electrică, gaze naturale, canalizare, telefonie);
> accese pietonale, carosabile, parcaje;
> aliniere terenuri/ cţii;
> distanţe cţii fd proprietăţile vecine;
> înălţime şi caracteristici volumetrice cţii;
> sistemul constructiv şi pr. materiale de cţii permise;
> înfăţişarea cţiei, expresivitatea arhitecturală, echilibrul compo-
ziţional, finisaje etc. (dacă sunt prevăzute în regulamente);
> categoria de importanţă a clădirii;
> gradul de rezistenţă la foc;
> modul de executare al cţiilor;
> lucrările conexe de interes public necesare funcţionării obiecti-
vului.

Informaţiile se iau din:


- doc. urbanism (PUG, PUZ, PUD);
- banca de date cadastrale;
- alte evidenţe.

Dacă nu există informaţii, CU se emite:


- cf. Regulamentului General de Urbanism (RGU);
- emitentul cere solicitantului să aducă piese scrise şi desenate pt.
identif. imobilului.

Prezentarea CU este obligatorie când se solicită autorizaţia de


construire sau autorizaţia de schimbare a destinaţiei.
CU are caracter de informare şi nu dă dreptul solicitantului de a

21
executa lucrări de cţii.
Valabilitatea CU o stabileşte emitentul (6-24 luni) în funcţie de:
- caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul;
- stadiul elaborării a doc. de urbanism.
……………………………………………………………………

PRIMARIA SECTORULUI 5
ACTE NECESARE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM
1. CERERE TIP
2. PLANURI DE ÎNCADRARE IN ZONA - 1:500; 1:2000 (cate 2 exemplare din fiecare) de la
Centrul de relaţii cu cetățenii a PMB;
3. PLAN CADASTRAL 1:500 cu propunere construire (după caz);
4. DOVADA ACHITĂRII TAXEI PENTRU ELIBERAREA CU, la CEC BANK, in contul
Primăriei sectorului 5
5. Taxa pentru CU se calculează în funcţie de suprafaţa terenului deţinută în proprietate :
până la 150mp = 5,00 lei
151-250mp = 6,00 lei
251-500mp = 8,00 lei
501-750mp = 10,00 lei
751-1.000mp = 12,00 lei
peste 1.000mp = 14,00 lei + 0,01 lei/mp pt. fiecare mp care depăşeşte
1.000mp.
6. act de proprietate (copie xerox);
7. extras de CARTE FUNCIARĂ pentru informare, actualizat la zi, în original, nu mai vechi
de 30 zile, de la Biroul de Carte f unciară din Bd Expoziţiei nr.1A;
8. copie B.l./C.l.;
9. număr telefon;
10. dosar de încopciat.

…………………………………………………………………

22
Autorizaţia de construire (AC) = act de autoritate a AdPL,
care asigură aplicarea măsurilor referitoare la amplasarea, proiectarea,
executarea şi funcţionarea cţiilor.
Se întocmeşte de către:
 compartimentul specializat ATU al adm. locale;
 Ministerul de resort, împreună cu MApN, MI, MJ, SRI, SIE,
STS şi SPP, pentru cţiile cu caracter militar (se aprobă prin
HG).
Se eliberează de către:
- delegaţia permanentă a Consiliului judeţean (cu avizul
primarului);
- primarii localităţilor;
- primarul gen. al M.Bucureşti;
- sectoarelor M. Bucureşti.

Perioada de valabilitate pt AC este de cel mult 24 de luni.


Valabilitatea autorizaţiei se pierde dacă lucrările nu au început sau nu s-au
finalizat în termenele stabilite.

La cerere, o nouă AC se poate emite, fără a fi necesar un nou Certifcat de


urbanism.

Prin excepţie, în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi


începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul
poate solicita prelungirea valabilităţii AC cu cel puţin 15 zile înaintea
expirării acesteia.

23
Prelungirea valabilităţii AC se poate acorda o singură dată şi pentru o
perioadă nu mai mare de 12 luni.

Taxa pentru prelungirea valabilităţii AC se calculează la 30% din


valoarea iniţială a taxei de autorizare.

Investitorul are obligaţia să înştiinţeze:


- autoritatea emitentă a AC;
- Inspectoratul Teritorial în Construcţii
asupra datei de începere a lucrărilor autorizate.

Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea


prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios
administrativ, la sesizarea:
- prefectului;
- Inspectoratului de Stat în Construcţii;
- oricărei persoane, care se consideră vătămată într-un drept al său, ori
într-un interes legitim.
Tot în contencios se poate ataca actul de respingere a cererii pentru
obţinerea Autorizaţiei de construire.

24
Autorizaţia de funcţionare (AF)stabileşte condiţiile de
utilizare a cţiei, mai exact activităţile care se desfăşoară în int. cţiei,
potrivit funcţiunii(lor) permise prin autorizaţie.

AF se eliberează:
- pentru cţiile realizate pe baza AC, după încheierea lucrărilor şi
efectuarea recepţiei;
- în cazul modificării modului de utilizare a cţiilor (activităţi
desfăşurate), care nu implică realizarea de lucrări de cţii care ar
cere eliberarea unei AC.

Eliberarea AF trebuie solicitată de către titularul AC în termen de


15 de zile de la terminarea cţiei.

Consiliul local poate hotărî încetarea activităţilor care se desfăşoară


în cadrul cţiilor când:
- activităţile contravin/ sunt incompatibile cu prevederile din doc.
de urbanism;
- nu sunt respectate cd de funcţionare stabilite legal.

Primarul poate decide încetarea imediată a activităţilor (până la


luarea hotărârii de către Cons. local), când este pusă în pericol sănătatea
publică, ordinea publică sau siguranţa cetăţenilor.

25
Dreptul de preemţiune asupra bunurilor imobile din
intravilan

Preemţiunea = dreptul de care se bucură cineva prin lege de a fi


preferat în calitate de cumpărător al unui bun

Dreptul de preemţiune asupra bunurilor imobile (terenuri şi cţii) din


intravilan revine:
a. coproprietarilor - dacă există;
b. statului, judeţelor sau localităţilor – dacă:
- nu există coproprietari;
- coproprietarii declară (în scris) că renunţă la acest drept.

Este obligatorie declararea scopului pentru care s-a hotărât exercitarea


dreptului de preemţiune de către stat/judeţ/localitate, cum ar fi:
- realizarea lucrărilor de utilitate publică (cele prinse în
programele de dezv. ec-socială pt. ≤ 5 ani);
- constituirea rezervei de terenuri urbane (dreptul de preemţiune
se stabileşte prin Hotărâre).

Dreptul de preemţiune este o sarcină care grevează asupra


imobilului - se înscrie în actele de publicitate imobiliară.

Proprietarul unui bun imobil asupra căruia a fost hotărâtă exercitarea


dreptului de preemţiune este obligat, în caz că doreşte să-l înstrăineze, să
comunice primăriei intenţia sa, făcând totodată o propunere de preţ. Dacă
nu se ajunge la un acord, preţul îl stabileşte instanţa de judecată.

26

S-ar putea să vă placă și