I.P.

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN INFORMATICĂ ȘI

TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Disciplina: Decizii pentru modul sănătos de viață

Lucrare individuală Nr.3
Tema: Alimentația corectă

Numele, prenumele: Bivol Gavril

Grupa: W-1821
Profesor: Fulga Maria
Nota:_____

Chișinău, 2019
 Cuprin
s
Alimentaţia corectă, primul pas către o viaţă lungă şi sănătoasă.................................3
Alimentaţia normocalorică este cea ideală....................................................................4
Supraalimentaţia oboseşte inima..................................................................................4
Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave..................................................5
Integraţi legumele uşor asimilabile în hrana zilnică......................................................6
Folosiţi pentru asezonare plante condimentare şi aromatice.......................................6
Grâul germinat, sursă importantă de protein................................................................7
Drojdia de bere conţine 16 vitamine şi 14 minerale......................................................7
Alcoolul şi tutunul, principalii duşmani ai sănătăţii.......................................................8

2
Alimentaţia corectă, primul pas către o viaţă lungă şi sănătoasă

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru

menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De
aceea, recomandăm tuturor cititorilor şi celor care doresc să aibă un stil de viaţă
sănătos să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în grăsimi, la
consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu
generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate
termic într-un timp cât mai scurt, astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile
benefice (vitamine, săruri minerale). În numărul de astăzi vă prezentăm, aşadar,
regimul alimentar necesar pentru păstrarea unui organism tânăr şi viguros.
Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra
faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e
nesănătoasă.
Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria: „Cu cât
ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea
alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost
considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă. Mesele copioase cu
cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă
satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul
digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii.
Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice,
mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac
(circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care
declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de
colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge,
care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave, ca
ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în
exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duc, uneori, la diabet
zaharat.

3
Alimentaţia normocalorică este cea ideală

Alimentaţia trebuie să fie

normocalorică, adică să conţină numai
atâtea calorii cât sunt necesare
organismului, în funcţie de ritmul de
consum pentru fiecare vârstă, de efortul
fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că
persoanele care au un aport caloric mai
redus şi un consum minim de grăsimi sunt
mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere
şi de afecţiuni cardiovasculare.
Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse
fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi
zaharuri, predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care
conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.
Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii,
are nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame
glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se
adaugă 500-800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale,
glucide şi o parte din cantitatea de apă.

Supraalimentaţia oboseşte inima

Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei

activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste
potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi
suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor
sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii
precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de
sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o
continuă oboseală.
Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate.
Pitagora menţiona că: „în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special
tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul
cum se face masticaţia şi, mai ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel,
popoarele care, prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult
scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.
4
Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave

Deprinderea de a consuma mai multă hrană decât este necesar rezultă dintr-o
educaţie familială defectuoasă, considerându-se normală alimentaţia fără restricţie.
Dacă unul dintre părinţi este obez, există probabilitatea de 50% ca şi copilul să devină
obez, iar dacă ambii părinţi sunt supraponderali, această probabilitatea creşte la 80%.
Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi o afecţiune extrem de gravă,
care duce la complicaţii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea
colesterolului, tulburări de respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar,
afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi şi litiază biliară, constipaţii, hemoroizi,
cancere (mai ales de sân), dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ,
spondiloză, gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree), tulburări
psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare), reducerea randamentului în
activităţile fizice şi intelectuale, îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie,
cu 10-13 ani. Aceasta justifică binecunoscutul dicton popular: „Cu cât cureaua este
mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă“.
Prin alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire, apare pericolul
instalării unor afecţiuni cardiace: hipertensiune arterială (frecventă la peste 50% dintre
obezi), ateroscleroză coronariană (instalată de 10 ori mai devreme decât la cei cu o
greutate normală), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemică, palpitaţii, slăbirea
inimii şi insuficienţă cardiacă. La nivelul vaselor sanguine apar accidente vasculare,
varice, ulcere varicoase, tromboze şi embolii, toate greu vindecabile.

5
Integraţi legumele uşor asimilabile în hrana zilnică
Adoptarea unui regim alimentar natural asigură o hrană completă pentru
menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii.
Marele sportiv american Roos, dublu campion olimpic la alergare, utiliza în hrana sa
90% crudităţi, excluzând total orice preparat din carne. Această alimentaţie asigură
menţinerea unei greutăţi corporale în limite ideale, permite irigarea optimă a
creierului, inimii şi arterelor, evită ateroscleroza şi intoxicarea celulelor.
În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume
nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov (care previne îmbătrânirea tenului şi
apariţia ridurilor), salată verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar,
pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei,
asmăţui, ciuperci.
Printre fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine
merelor, consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri.
Reţinem că fructele şi legumele sunt bogate în fibre (celuloză), cu rol în
stimularea tranzitului intestinal şi, de aceea, digestia lor se face în 20-30 minute, fără
să fermenteze sau să putrezească pe căile digestive, evitând astfel producerea de gaze,
vărsături, arsuri, indigestii şi intoxicaţii ale sângelui. În comparaţie, digestia cărnii se
realizează în 10-15 ore, lăsând multe toxine, constipaţii şi afecţiuni ale colonului.

Folosiţi pentru asezonare plante condimentare şi aromatice

Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse

vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină,
ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a
acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone,
vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime, cu rol biocatalizator.
Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au o contribuţie însemnată în creşterea
capacităţii de apărare a organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine,
scade activitatea fagocitară a leucocitelor, precum şi producerea de anticorpi,
organismul fiind uşor supus agresiunilor maladive, cu o evoluţie severă.
Trebuie să reţinem că vitaminele sintetice fabricate în retortele fabricilor
chimice, nu conţin compuşi sinergici (enzime, activatori şi aditivi coenzimatici) şi, de
aceea, nu pot înlocui vitaminele naturale existente în plante. Fără vitamine naturale
din grupele B, C şi E, adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind
fiinţe suferinde şi obosite.

6
Grâul germinat, sursă importantă de proteine

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele,
peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală
(Graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de
500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte
degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine
bogată în mineralele necesare.
Pentru reglarea conţinutului în LDL - colesterol rău, depus pe pereţii arterelor,
un rol esenţial îl au uleiurile vegetale bogate în acizi graşi mononesaturaţi (de
măsline) şi polinesaturaţi (de porumb şi floarea soarelui).

Drojdia de bere conţine 16 vitamine şi 14 minerale

Un produs de mare eficienţă este drojdia de bere care conţine 16 vitamine,

majoritatea din complexul B, 16 aminoacizi, 14 minerale şi un procent de 36%
proteine (mai mult decât muşchiul de porc). Se consumă zilnic câte 25-30 grame în
formă crudă sau adăugată în lapte, suc de roşie sau suc de fructe.
Toate aceste alimente dau energie, vitalitate, stare de relaxare şi sentimente de
bună dispoziţie, mai ales în condiţii de stres şi tensiune.

7
Alcoolul şi tutunul, principalii duşmani ai sănătăţii

Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari,

afectează întreg organismul, provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine,
cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări
complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi intelectuale şi scăderea duratei de viaţă.
Semnele clinice sunt la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii,
tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat. Treptat, fenomenele se
agravează cu riscul apariţiei anginei pectorale şi a infarctului de miocard,
ramolismentul, hemoragia cerebrală, arteriopatia periferică a membrelor inferioare,
până la cangrenă.
La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţie cutanată, până
la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolurile tari
dăunează asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria şi creierul. Nu poate fi
neglijat faptul că alcoolul bagă în ospiciu circa 40% dintre nebuni, iar în închisori 30-
40 % dintre criminalii şi delicvenţii juvenili. Tutunul, prin substanţele toxice pe care
le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce, fumatul fiind considerat
una dintre cele mai periculoase toxicomanii prin caracterul său de masă. Dacă fumatul
începe din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea corpului.
De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare sintetice, cu mult zahăr şi aditivi
sintetici, (E-uri) şi înlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără
zahăr. Cu mare efect se recomandă ca dimineaţa şi seara să se consume o limonadă cu
multă lămâie şi cu 1-2 linguriţe de miere.

8
 Se va

renunţa treptat la cafea, pentru a fi înlocuită cu ceai verde sau alte băuturi naturiste
energizante.