Cardiopatia ischemica este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza

calibrul. Drept urmare, are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste
conditii cantitati optime de oxigen, acizi grasi si glucoza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin
arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt
desemnate de termenul cardiopatie.

Angina pectoralaSus

Angina pectorala - Ad litteram, termenul medical se refera la o durere la nivelul toracelui. Exista mai multe tipuri

de angina. Angina clasica, numita angina stabila, este determinata de un anumit efort si dispare la repaus.

Angina instabila reprezinta un alt tip de angina. Aceasta reprezinta o stare evolutiva mai grava, care poate aparea

si in repaus sau chiar in somn, fara a putea fi prevazuta. Acest tip de angina trebuie sa fie interpretata ca semn al

unei afectari cardiace severe, care mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct.

In cazul prezentei durerilor la nivelul toracelui este necesara consultatia unui medic pentru a stabili cauza si

natura acestor dureri. Testele care se efectueaza in asemenea situatii sunt electrocardiograma si testul de efort.

Testul de efort presupune efectuarea unui efort gradat, supravegheat, efort efectuat cu ajutorul unui covor rulant

sau al unei biciclete medicale, timp in care activitatea inimii va fi urmarita. Daca acest efort este urmat de aparitia

anginei si are corespondent pe electrocardiograma, atunci acesta este rezultatul prezentei unei boli coronariene.

Pentru o investigatie mai amanuntita, se mai poate face o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare,

numita angiografie coronariana, metoda care identifica locul si marimea stenozelor prezente pe vasele

coronariene.

Tratamentul ambulator si profilaxia

Odihna dupa servirea mesei. Efortul digestiei fura sangele de la inima catre organele digestive.

Incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si administrarea medicamentului
folosit in astfel de situatii.

Se va inceta administrarea de pilule anticonceptionale in cazul prezentei anginei. Estrogenul continut de acestea

creste riscul coagularii sangelui.

In cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului, prin pastrarea capului sau a

toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene catre inima.

Riscul de infarct miocardic si de angina instabila este redus semnificativ in urma administrarii aspirinei luate la

recomandrea medicului.

Incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta nicotinei.

Infarctul miocardicSus

Infarctul miocardic reprezinta rezultatul suferintei vaselor de sange ale inimii. Infarctul miocardic este cea mai

grava boala cardiaca si una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Reprezinta o irigare slaba a unei
portiuni din miocard cu sange sau cantitatea de sange este redusa cantitativ ori nu mai ajunge deloc n zona

respectiva. Mai mult de 25% dintre decesele cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic.

Cauze

Infarctul miocardic (sau atacul de cord) apare in momentul in care o parte a muschilor inimii este lipsita complet

de sange, celulele muschilor inimii murind din aceasta cauza. Atacul de cord poate avea loc atunci cand placa de

aterom din interiorul inimii se rupe, formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prin artera. Aceasta

placa este formata din colesterol, calciu, leucocite si alte componente, fiind inconjurata de o capsula fibroasa. In

cazul in care presiunea si debitul sangelui cresc dintr-o data, aceasta capsula fibroasa se poate fisura sau rupe.

Ca un rezultat al acestei actiuni, corpul primeste semnale pentru a recupera captuseala interioara a arterei

afectate (in modul in care ar vindeca o taietura externa) si formeaza un cheag care sa sigileze zona. Astfel, atacul

de cord poate fi cauzat de un cheag de sange care se formeaza in artera, prin limitarea circulatiei sanguine de la

musculatura inimii.

Simptome si manifestari

Simptomele infarctului miocardic sunt multiple, cea mai relevanta fiind durerea precordiala. Durerea produsa de

un atac de cord dureaza de obicei mai mult de 10 minute si adesea este insotita si de alte simptome, printre care:

- ameteala

- respiratii mai scurte si mai frecvente

- transpiratii

- batai de inima rapide sau neregulate

- greata sau voma.

Disconfort in zona pieptului sau prezenta unei dureri apasatoare (asemanatoare unei greutati pe piept); aceasta

durere nu dispare, ci se raspandeste de la piept la umeri, unul sau ambele brate, gat si maxilar.

Identificarea fazelor initiale ale unui atac de cord precum si ingrijirea de urgenta sunt foarte importante,

tratamentul fiind necesar pentru prevenirea mortii.

Medicamentele pot fi luate uneori pentru reducerea afectarii musculaturii inimii cauzate de un atac de cord.

Dieta unui bolnav care sufera de o boala cardiaca trebuie sa excluda grasimile saturate. Dieta strict vegetariana,

bogata in acizi grasi polinesaturati, poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana.