… Căutar

Principiul Pareto

… … …

Principiul Pareto (cunoscut de asemenea ca

regula 80/20 sau legea celor puțini dar
critici)[1] prevede că, pentru multe evenimente,
aproximativ 80% din efecte sunt produse de
20% din cauze.[2] Consultantul în
management​(d) Joseph M. Juran a fost cel care
a propus principiul și l-a denumit după
economistul italian Vilfredo Pareto, care a
remarcat legătura 80/20 pe când activa
la Universitatea din Lausanne​(d), în 1896, și a
publicat-o în prima lui lucrare, „Cours
d'economie politique”. În esență, Pareto arăta
că aproximativ 80% din suprafața Italiei, era
deținută de 20% din populație; Pareto a
dezvoltat principiul observând că aproximativ
20% din păstăile de mazăre în grădina lui
produceau 80% din recoltă.[3]

Principiul Pareto este derivat din

observația lui Vilfredo Pareto că
numai un număr „vital” de păstăi
de mazăre din grădina lui a produs
majoritatea recoltei de mazăre.

Este o regulă generală​(d) frecvent utilizată în

domeniul afacerilor; de exemplu, „80% din
vânzări provin de la 20% din clienți”. Din punct
de vedere matematic, regula 80/20 este
aproximativ urmată de o distribuție a legii
puterii​(d) (cunoscută și ca distribuția Pareto​(d))
pentru un anumit set de parametri, și s-a
demonstrat empiric că multe fenomene
naturale prezintă o astfel de distribuție.[4]

Principiul Pareto este doar tangențial legat de

eficiența Pareto. Pareto a dezvoltat ambele
concepte în contextul distribuției veniturilor​(d)
și a bogăției în rândul populației.

În economie …

Observația inițială era în legătură cu populația

și bogăția. Pareto a observat că 80% din
pământul din Italia era deținut de 20% din
populație.[5] Apoi, el a efectuat cercetări în mai
multe alte țări și a constatat, spre surprinderea
sa, că se aplică o distribuție similară.

O diagramă care dădea inegalității o formă

foarte vizibilă și ușor de înțeles, așa-numitul
„efect al paharului de șampanie”,[6] a fost
cuprinsă în Raportul Programului Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare din 1992, care arăta că
distribuția globală a veniturilor era foarte
inegală, cei mai bogați 20% din populația
globului controlând 82,7% din veniturile
mondiale.[7]

Distribuția PIB-ul mondial, 1989[8]

Chintilă a populației Venituri

Cei mai bogați 20% 82,70%

A doua chintilă 11,75%

A treia chintilă 2,30%

A patra chintilă 1,85%

Cei mai săraci 20% 1,40%

În știinţă

În software

În sport

Sănătatea și siguranţa
muncii

Alte aplicaţii

Consideraţii matematice

Măsuri de egalitate

Bibliografie

Lectură suplimentară

Ultima modificare efectuată acum 3…

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.

Termeni de utilizare • Politica de confidențialitate •

Desktop