Jean Baptiste Say (1767-1832) Jean Baptiste Say s-a nascut in Franta in anul 1767 si a fost promotorul liberalismului

clasic. El este cel care l-a apreciat foarte mult pe Adam Smith si care l-a determinat sa incerce o sistematizare a intregii opere a economistului englez. In operele sale el reia ideile promovate de Adam Smith si incepe sa le ordoneze logic.La un moment dat alti doi mari economisti ai vremii, Gide si Rist , afirmau ca tot ceea ce a facut J.B Say a fost sa contureze in felul sau unic toate ideile englezului. Acest lucru a dus la transformarea politicii economice engleze intr-una cu caracter francez. Say aduce noutati in doctrina politicii economice. El o vede ca fiind concentrata pe productie, repartitie, circulatie. Toate aceste idei pleaca de la opera lui Smith, Avutia Natiunilor. Pentru a putea functiona exact asa cum o vede Say trebuie sa utilizeze toate cele trei elemente ale productiei: munca, natura si capitalul.Daca fiziocratii considerau ca numai in agricultura omul lucreaza cu natura, J.B. Say sustine ideea conexiunii dintre om si natura ca fiind pretutindeni. Prin acel fonds de terre natura devine obligata sa participe, sa il ajute pe om pentru a ajunge la un rezultat final. Analizand si sistematizand ideile lui Adam Smith, Say ajunge la o idee justa. Munca poate colabora cu natura, pentru ca nu doar ceea ce ne aduce direct un bun material ne aduce satisfactie si multumire, ci si acel adaos care amplifica capacitatea unui bun de a ne satisface. Say nu mai face o distinctie clara intre valoare si avutie. Aici nu se mai considera ca valoarea presupune rodul muncii si nici nu mai atrage dupa sine raporturi sociale bine determinate.Say aduce in viata economica un alt personaj, pe care il considera principal: intreprinzatorul. Acesta trebuie sa fie mai mult decat un proprietar funciar pasiv si cu mult mai mult peste lucratorul care este obisnuit sa primeasca ordine si sa le execute. Francezul crede in omul de afaceri indraznet, aflat intr-o continua miscare, care se updateaza in acelasi timp cu tehnologia. Aceste idei isi iau radacinile in revolutia industriala care a marcat evolutia Frantei. Intreprinzatorul ajuta la echilibrarea preturilor serviciilor si produselor. Un om de afaceri va reusi sa repartizeze valoarea catre diferite servicii productive care la randul lor se vor impartiti catre diferite industrii. Asta inseamna ca teoria lui Say este justa, pentru ca distributia se va coordona cu schimbul si cu productia. Sfarsitul secolului al XVIII- lea si inceputul secolului al XIX lea a adus teoria mainii invizibile a lui Adam Smith la care s-a adaugat si teoria pietelor sau a debuseelor a lui Jean Baptiste Say. Acesta este de parere ca un produs schimba alt produs. Toata aceasta idee duce de fapt la relatia cererii cu oferta. Fiecare tip de marfa isi va crea in mod automat cererea ei, fiindca producerea si aparitia lor pe piata a fost facuta de anumiti factori de productie. Multi l-au considerat chiar prea optimist pe Jean Baptiste Say. Francezul nu pare deloc ingrijorat in ceea ce priveste supraproductia. Considera ca pentru o tara care produce foarte mult este ideal ca toate tarile sa produca la fel de mult. Fata de alti economisti ai aceleiasi perioade el sustine ideea ca cererea este egala cu oferta deoarece suma cererilor nu este nimic altceva decat totalul produselor create. In acelasi timp Jean Baptiste Say nu a luat in calcul nici posibilitatea izbucnirii unor crize. Say le considera doar un fenomen trecator. Conceptia economistilor liberali consta in reglarea economiei de piata prin restabilirea mecanismului preturilor. Au incredere in agentii economici care pot prinde semnalele aparute in momentul unui dezechilibru intre cerere si oferta. Acestia isi vor manifesta in mod liber modul de actiune si vor reusi sa restabileasca echilibrul.Economia se va autoregla prin promovarea unei politici liber-schimbiste, prin libera concurenta. Jean Baptiste Say sustine in continuare ideea lui Adam Smith, cum ca Guvernul ar trebui sa intervina din ce in ce mai putin in economie, sau chiar deloc. Aceasta conceptia a marcat perspectiva gandirii economiste moderne a secolului XX.