Cutremurele din regiunea Vrancea In context european, Romania este o tara cu seismicitate ridicata.

Alaturi de Grecia, Turcia, Italia si tari din Peninsula Balcanica, Romania a cunoscut, de-a lungul timpului, experienta unor cutremure de mare magnitudine, cu efecte distrugatoare, pierderi de vieti omenesti si insemnate pagube materiale. Foarte adesea, marile seisme cu originea pe teritoriul Romaniei au fost resimtite pe arii foarte intinse in uropa !entrala, precum si in sudul si estul continentului. "esi nu intotdeauna efectele cutremurelor au fost devastatoare, riscul seismic in Romania este important, iar capitala Bucuresti se afla pe locul # in uropa, ca nivel al riscului seismic, dupa $isabona. !ele mai distrugatoare cutremure din Romania isi au originea intr-o %ona situata la !urbura !arpatilor &rientali, %ona epicentrala desemnata in literatura de specialitate sub numele de regiunea Vrancea. "e departe, regiunea seismogena 'rancea repre%inta cea mai activa %ona epicentrala din Romania, sursa a numeroase cutremure distrugatoare( cutremurele ma)ore vrancene, prin efectele lor uneori catastrofale, au fost mentionate si cunoscute din cele mai vec*i timpuri, informatii vagi despre efectele lor datand inca din primul mileniu, inainte de anul +,,, d.-. .i acest lucru se explica prin faptul ca aceste cutremure se manifesta violent pe arii foarte intinse, urmari distrugatoare semnalandu-se la distante relativ mari fata de epicentru. !a locali%are geografica, regiunea 'rancea ocupa o arie limitata in %ona de !urbura a /untilor !arpati, inclu%and )udetele Bu%au si 'rancea. !ele mai importante si mai numeroase cutremure isi au originea in %ona muntoasa si subcarpatica a !urburii, in /untii 'rancei si ai Bu%aului, precum si in %onele subcarpatice adiacente acestor munti. Acestea sunt cutremurele de adancime intermediara sau subcrustala, generate in focare situate la adancimi cuprinse intre 60-220 km( seismele mai importante s-au produs, totusi, intre 80-170 km adancime, desi cel mai adanc cutremur vrancean cunoscut a avut loc la o adancime de circa 210-220 km. In afara de aceste cutremure 0denumite seisme subcrustale sau intermediare1, in 'rancea se mai produc si cutremure normale, de tip crustal sau superficial, la adancimi mai mici de 60 km, cu o frecventa mai mare la circa 15-40 km adancime. Aceste din urma cutremure sunt, insa, subordonate ca magnitudine si frecventa cutremurelor vrancene de mare adancime( ca locali%are geografica, seismele crustale se produc atat in %ona !arpatilor !urburii, cat si in afara arcului carpatic, in %ona de campie si de deal din fata !urburii, in special in !ampia Ramnicului, in !ampia .iretului Inferior si in partea de sud a Podisului Barladului. !utremurele din 'rancea determina, practic, seismicitatea Romaniei, intrucat sunt cele mai frecvente seisme produse si resimtite in tara, si au cele mai mari magnitudini. !utremurele de mare adancime din 'rancea pot atinge magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade pe scara Ric*ter, in timp ce seismele crustale vrancene au magnitudini mult mai mici, rareori atingand 5,2-5,4 grade pe scara Ric*ter. "in punct de vedere al efectelor, cutremurele adanci sunt, de departe, cele mai importante( din cau%a adancimii mari la care se produc, a unor proprietati remarcabile ale mecanismelor de focar care determina o directivitate preferentiala a procesului de rupere, precum si naturii solului, efectele cutremurelor puternice vrancene se fac simtite la mari distante fata de epicentru. "e regula, cele mai grave urmari se semnalea%a nu in %ona imediat invecinata epicentrului, ci de-o parte si de alta a acestuia, catre 2ord- st 0pe directia Focsani-Iasi-!*isinau1 sau3si catre .ud-'est 0pe directia Bucuresti-4imnicea-.ofia1. Transilvania este mai slab afectata de seismele vrancene de mare adancime. !utremurele crustale 0de mica adancime1 sunt seisme cu efecte locale, mult limitate ca arie, desi in unele ca%uri pot fi simtite destul de puternic in %onele lor epicentrale 0in special in arealul Focsani-Ramnicu .arat1.

&riginea cutremurelor vrancene este legata de %ona de interactiune sau de convergenta intre mai multe blocuri tectonice, sub-placi care, direct sau indirect, sunt influentate, in dinamica lor, de miscarile unor placi tectonice ma)ore, cu caracter continental 0in speta, cea uro-Asiatica, cea Africana si, intr-o maniera indirecta, cea Indo-Australiana1. In %ona de contact a mai multor microplaci tectonice convergente la !urbura !arpatilor, se generea%a tensiuni in interiorul unui bloc litosferic scufundat, bloc provenind dintr-o vec*e placa tectonica aflata in proces de subductie pana acum circa +, milioane de ani in urma. "in cau%a presiunilor exercitate din mai multe directii, se produc ruperi in interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea miscarilor seismice vrancene. !utremurel crustale sunt legate de o serie de sisteme de falii si fracturi situate in scoarta terestra in %ona adiacenta !urburii !arpatice, falii activate de tensiunile re%ultate din miscarea sub-placilor convergente in 'rancea. "e-a lungul timpului, seismele vrancene au afectat, cu deosebire, orasele din sudul si estul tarii, din &ltenia, /untenia si /oldova. Bucuresti, !raiova, Ploiesti, Focsani, Iasi si alte orase au avut mult de suferit de pe urma marilor cutremure adanci vrancene. "aca in perioada medievala efectele seismelor nu erau atat de grave, deoarece orasele nu erau foarte de%voltate, in epoca moderna si mai ales in cea contemporana, cutremurele vrancene au avut urmari catastrofale, in special pentru capitala tarii, Bucuresti. In fiecare secol, in 'rancea se produc numeroase cutremure de mica si medie magnitudine, dar si seisme mai puternice, uneori cu caracter catastrofal. In medie, in 'rancea se produc cam 5 sau 6 seisme mai importante in fiecare secol 0cutremure cu magnitudinea egala sau mai mare de 6,7 grade pe scara Ric*ter1, circa +, seisme de magnitudine 6,0 pana la cel mult 6,5-6,6 grade, precum si peste +,, de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5,0 pe scara Ric*ter. Anual, in 'rancea se produc peste +,, de seisme slabe, in general imperceptibile, din cau%a adancimilor mari la care au loc, si doar78-+# seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimtite in orasele mari din sudul si estul tarii, dar fara urmari. 9neori se mai produc si cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Ric*ter. In ultimele secole, au fost remarcate, prin amploarea efectelor, unele dintre aceste cutremure vrancene, cum ar fi cele produse in +5:+, +6+;, +656, +6<,, +;,6, +;#,, +;8+, +:,+, unele dintre acestea cu urmari distrugatoare, afectand vec*ile cetati medievale precum si manastirile din /oldova. Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738 a avut urmari foarte grave in special in /oldova, unde a cau%at mari pagube la Iasi si in alte orase( in Bucuresti a fost avariata !urtea "omneasca, si s-au semnalat si efecte morfologice la nivelul solului( seismul a avut o magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Ric*ter. Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790, desi a avut o magnitudine mai mica decat precedentul 0nedepasind, probabil, 7,0 pe scara Ric*ter1, a provocat avarii insemnate in special in /oldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte cladiri din Bucuresti si din !raiova. Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs in Romania si a fost resimtit violent in /oldova, /untenia, &ltenia, dar si in Transilvania, precum si in tarile vecine, pe o arie foarte larga in uropa. .eismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Ric*ter, a afectat foarte puternic si Bucurestiul, care a avut mult de suferit, prin distrugerea si avarierea a numeroase case, biserici, precum si prin prabusirea partiala a Turnului !oltei 0foisorul acestuia1( de

asemenea, cronicile vremii consemnea%a faptul ca in cateva locuri din oras s-au format crapaturi si sau semnalat tasniri de apa. Cutremurul din 14/26 noiembrie 18297 a fost considerabil mai slab decat cel din anul +8,#, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Ric*ter. Totusi, seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti si alte orase din sudul si estul tarii. Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmari foarte severe in special in &ltenia si /untenia, provocand stricaciuni serioase in special in !raiova si Bucuresti, unde numeroase case si biserici au fost grav afectate. .eismul a avut, probabil, o magnitudine in )ur de 7,2 grade pe scara Ric*ter si a fost resimtit puternic pe o arie foarte intinsa. Au fost semnalate si efecte morfologice, in special pe valea Bu%aului si spre Ramnicu .arat, efecte constand in aparitia unor crapaturi in pamant in apropierea cursurilor raurilor, precum si in tasniri de apa, tasari, formarea unor cratere si gropi umplute cu nisip. Cutremurul din 31 august 1894, desi cu o magnitudine mai mica 0in )ur de 6,9 grade pe scara Ric*ter1, a provocat avarii mai serioase in special in sudul /oldovei, la Galati, precum si la Bucuresti, unde au fost afectate unele cladiri mai vec*i. Cutremurul din 6 octombrie 1908 a fost primul seism important produs in 'rancea in secolul ==. .eismul, cu o magnitudine de 6,8-6,9 grade pe scara Ric*ter, a fost resimtit pe o arie larga, desi a avut o intensitate mai mare la Ad)ud si Ramnicu .arat. !utremurul a cau%at panica in multe orase din sud si est, inclusiv din cau%a faptului ca s-a manifestat prin >? randuri de %guduituri in interval de ? minute>. "esi efectele nu au fost foarte grave, la Bucuresti au fost afectate unele case mai vec*i de la periferia orasului. Cutremurul din 25 mai 1912, desi de mai mica magnitudine 06,4 grade pe scara Ric*ter1, a fost resimtit destul de puternic in special in sudul /oldovei, provocand stricaciuni notabile la Focsani 0unde intensitatea a fost de VII pe scara /ercalli1. Remarcabil este si faptul ca acest cutremur a fost urmat, la un interval foarte scurt, de alte seisme resimtite destul de puternic, dintre care # s-au produs dupa # ore si, respectiv, ? ore de la cutremurul initial, avand magnitudini de 5,8 si, respetiv, 5,5 grade pe scara Ric*ter. "e asemenea, in %ilele imediat urmatoare au urmat si alte cutremure locale, resimtite in special in 'rancea. Intreaga secventa seismica din mai-iunie +<+# a fost mai deosebita prin numarul relativ mare de seisme perceptibile produse. Pana la cutremurul ma)or din +<5,, in 'rancea s-au mai produs doar cutremure moderate, precum si # seisme de magnitudini 6,0 si, respectiv, 6,3 pe scara Ric*ter, pe 1 noiembrie 1929 si, respectiv, 29 martie 1934. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic seism produs in 'rancea dupa o perioada foarte lunga de timp, marcata de cutremure de mai mica magnitudine. !utremurul s-a produs la ora ?@?< dimineata, la o adancime de circa 150 km, in /untii 'rancei, si a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Ric*ter, fiind resimtit pe o arie foarte larga. .eismul a fost precedat de un alt cutremur vrancean, de mai mica magnitudine, produs in dimineata %ilei de 22 octombrie 1940 la ora 8@?:( acest seism, de 6,2-6,5 grade pe scara Ric*ter, nu a provocat daune insemnate, dar a fost resimtit destul de puternic in estul si sudul tarii, cu intensitati de pana la VII grade pe scara /ercalli. 9rmarile cutremurului din +, noiembrie au fost catastrofale in special in /oldova, orase

precum Iasi, Panciu, Focsani si Galati avand foarte mult de suferit. 9rmari grave s-au inregistrat si la Bucuresti, unde blocul !arlton s-a prabusit, ceea ce a repre%entat cea mai grava catastrofa de acest gen in acea vreme( si alte cladiri din Bucuresti au suferit avarii mai mult sau mai putin severe. "upa cutremurul ma)or din +<5,, au mai avut loc cateva evenimente de mai mica magnitudine in +<56 si +<58( astfel, seismele din 7 septembrie 1945, 9 decembrie 1945 si, respectiv, 29 mai 1948, au avut magnitudini de 6,5grade, 6,2 grade si, respectiv 6,0 pe scara Ric*ter, dar nu au provocat pagube deosebite. "upa aceste evenimente seismice, de energie moderata, pana la cutremurul ma)or din +<::, in 'rancea nu s-au mai produs seisme importante, cu magnitudinea mai mare de 5,5-5,7 pe scara Ric*ter. Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora #+@## in regiunea 'rancea, la o adancime de circa 95 km. .eismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Ric*ter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada moderna, si a afectat cu deosebire /untenia, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit. Amploarea distrugerilor semnalate in special in sudul tarii, si mai ales in !apitala, se explica inclusiv prin adancimea mai mica a focarului, adancime asociata cu o directivitate speciala a procesului de rupere, precum si prin caracterul multisoc al evenimentului. "istrugeri importante s-au mai semnalat si in alte localitati din sudul si estul tarii, si c*iar in unele tari vecine 0in Bulgaria si in Iugoslavia1. Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs in 'rancea, la ora locala ,,@#8, la o adancime de circa +?? Am, si a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Ric*ter. "esi la Bucuresti nu s-au semnalat urmari distrugatoare, totusi in /oldova au fost notate stricaciuni mai serioase, si mai ales la est de Iasi, inclusiv la !*isinau. "upa seismul din +<8;, cutremure de mai mica magnitudine au avut loc la 30 mai 1990 0de 6,7 grade pe scara Ric*ter1, 31 mai 1990 0cu magnitudinea 6,11 si, respectiv, la 27 octombrie 2004( seismul din #,,5, avand magnitudinea 6,0 pe scara Ric*ter, a fost cel mai important cutremur produs in 'rancea dupa +<<,, dar nu a provocat pagube materiale importante, si nici victime omenesti in Romania, desi a fost resimtit pe o arie destul de larga, cuprin%and cea mai mare parte a teritoriului tarii, estul Bulgariei, mare parte din Republica /oldova, c*iar si in Turcia la Istanbul. !ercetarile privind seismele vrancene, desi au reusit sa puna in evidenta anumite regularitati in declansarea acestora, pe termen lung, nu au putut conduce la elaborarea unor predictii reusite. "esigur, au existat studii care au evidentiat anumite manifestari si lacune seismice, dar acestea au fost interpretate ca atare numai dupa producerea evenimentului. In general, predictia seismelor adanci este mult mai dificila decat a cutremurelor superficiale, fiindca fenomenele generatoare ale cutremurelor ma)ore se petrec la adancimi mult mai mari, ceea ce ar atenua eventuale anomalii geofi%ice care ar putea preceda ruptura ma)ora finala. Regiunea seismogena 'rancea ramane cea mai activa %ona seismica din tara, sursa a celor mai puternice cutremure din Romania. Aceste cutremure se manifesta cu urmari distrugatoare pe arii largi, si cu anumite regularitati de aparitie, pe termen lung. "upa cum nota, in +<::, regretatul savant american !*arles F. Ric*ter, >nicicand nu s-a mai va%ut o concentrare de populatie atat de expusa la cutremure generate, in mod repetat, de aceeasi sursa>.