BASMUL

,,Zâna Munților” este un text folcloric al cărui autor nu este cunoscut, fiind transmis pe
cale orală, din generație în generație. A fost cules de Petre Ispirescu, adică a fost transcris și
publicat de un culegător de folclor.
Cuvântul basm vine din slavonă: basni, care înseamnă născocire. Așadar, în basme se
prezintă întâmplări fabuloase/ miraculoase.
Într-un basm, sunt relatate întâmplări fabuloase puse pe seama unor personaje înzestrate
cu puteri supranaturale, simbolice pentru confruntarea dintre bine și rău. În centrul basmelor se
află tema luptei dintre forțele binelui și forțele răului, care are întotdeauna un final fericit.
Basmele transmit încrederea în existența unei lumi bune și frumoase, în care valorile morale
triumfă
Acțiunea basmului urmărește un tipar/ scenariu narativ: situația inițială de echilibru este
modificată/ perturbată de un eveniment sau de o împrejurare. Urmează o acțiune de restabilire a
echilibrului, care, de obicei, presupune parcurgerea unor probe, depășirea unor obstacole.
Situația finală restabilește armonia și aduce răsplătirea eroului.
Cadrul spațio-temporal în care este proiectată acțiunea este nedeterminat, imprecis. Vagul
este accentuat prin formula ințială ,,A fost odată ca niciodată...”.