Rezumat Ro

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DOMENIUL CONTABILITATE
Doctorand
AL-ARAJI FEDAA ABD ALMAJID SABBAR
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
ROLUL CALITĂŢII AUDITULUI EXTERN ÎN
PREVENIREA EŞECULUI FINANCIAR
Conducător de doctorat
Prof.univ.dr. Constanţa IACOB
CRAIOVA
2019
ROLUL CALITĂŢII AUDITULUI EXTERN ÎN PREVENIREA EŞECULUI FINANCIAR
CUPRINS REZUMAT
Pag.
ARGUMENTE ŞI CUVINTE CHEIE 3
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT 4
INTRODUCERE 6
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT 13
CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE DESPRINSE 24

ÎN URMA CERCETĂRII
BIBLIOGRAFIE 36
Pagina 2 din 51
ARGUMENTE ŞI CUVINTE CHEIE
În ultimii ani, riscurile sporite la care sunt supuse economiile ţărilor şi

eşecul multor companii au subliniat necesitatea creşterii rolului auditului
extern în vederea monitorizării corespunzătoare a operaţiunilor efectuate şi
utilizarea mijloacelor adecvate. Dar, în ţările în curs de dezvoltare aşa cum
este şi cazul Iraqului, auditul din cauza tinereţii profesiei este perceput cu
teamă, în ciuda unei viziuni particulare şi salutare pe care o aduce.
Deşi standardele de audit reflectă o abordare foarte standardizată, se
simte o nevoie tot mai mare de judecată asupra unor fenomene complexe a
căror traducere contabilă este dificilă sau ambiguă. Calitatea auditului, care
este în principal reținută prin cele două dimensiuni ale independenței și
competenței auditorului, trebuie să integreze de acum înainte exercitarea
hotărârii auditorului, adică o dimensiune care se bazează pe competență și
independență, dar include și alți parametri legați de mediul economic și
normativ și care se referă la noțiunile de responsabilitate și consens.
Problema acestei lucrări este articulată în jurul serviciului de audit extern în
contextul irakian şi se concentrează în special pe cererea de calitate a
auditului în vederea prevenirii falimentului companiilor.
CUVINTE CHEIE:
 audit  raportare
 calitate  eşec
 guvernanţă  factori
 informaţie  modele de analiză
 coduri  reglementări
 comunicare  studii empirice
 analiză  viitor
Pagina 3 din 51
CUPRINSUL TEZEI
Pag.
ACKNOWLEDGMENT 3
ABSTRACT 4
INDEX ABREVIERI 7
INDEX TABELE 9
INDEX FIGURI 11
INTRODUCERE 13
Cap.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ROLUL ŞI RELEVANŢA 21

AUDITULUI
1.1. Conceptul de guvernanţă corporativă şi evoluţia acestuia 23
1.2. Teoria de agent şi asimetria informaţiei 31
1.3. Auditul – evaluare, inspecţie sau control ? 33
1.4. Rolul şi relevanţa auditului extern 37
1.4.1. Auditul extern – specializare a funcţiei de control a 37
informaţiei în cadrul guvernanţei întreprinderii
1.4.2. Auditul extern privit ca mecanism de guvernanţă 43
corporativă
1.4.2.1. Lipsa altor mecanisme ale guvernanţei corporative 43
pentru reducerea asimetriei informaţionale
1.4.2.2. Auditul extern – sufletul guvernanţei corporative 44
1.5. Codurile de guvernanţă corporativă şi legătura acestora 47
cu auditul extern
1.6. Sinteza principaleleor idei 51
Cap.2 CALITATEA AUDITULUI ASOCIATĂ DIFICULTĂŢILOR 53

FINANCIARE. CAZUL IRAQ-ULUI
2.1. Calitatea auditului : definiţie şi context teoretic 55
2.2. Factorii care afectează calitatea auditului. Studiu empiric 59
2.3. Eşecul financiar al întreprinderilor 69
2.3.1. Definiţia şi descrierea dimensiunilor calitative ale 69
fenomenului de eşec financiar al întreprinderilor
2.3.2. Particularităţile culturii islamice şi impactul acesteia 78
asupra succesului sau eşecului întreprinderii
2.4. Modele de măsurare a eşecului financiar 81
2.4.1. Modele nestatistice sau deterministe pentru stabilirea 82
diagnosticului financiar
2.4.2. Metode statistice bazate pe tehnica analizei 83
discriminante multiple (teoria scorurilor) – de la teorie
Pagina 4 din 51
la practică. Studiu empiric

2.5. Rolul calităţii auditului în prevenirea eşecului financiar al 96
întreprinderilor din Iraq
2.6. Sinteza principalelor idei 102
Cap.3 GESTIUNEA REZULTATELOR CONTABILE ÎN FUNCŢIE DE 106

CALITATEA AUDITULUI EXTERN. STUDII DE CAZ ÎN IRAQ
3.1. Comunicarea financiară şi evoluţia acesteia în procesul de 108
guvernanţă
3.2. Calitatea informaţiilor şi securitatea acestora 113
3.3. Anailiza gestionării rezultatelor contabile în funcţie de 122
calitatea auditului extern. Studiu empiric
3.4. Măsura în care profesia contabilă şi de audit asigură o 127
gestiune corectă a rezultatelor contabile. Studiu empiric
3.4.1. Compatibilitatea mediului contabil cu standardele 127
internaţionale de contabilitate şi impactul acestora
asupra profesiei contabile. Studiu empiric
3.4.2. Diferenţa între rezultatele auditului extern şi utilizatorii 138
situaţiilor financiare. Studiu empiric
Cap.4 EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE ADOPTARE ŞI APLICARE 152

A STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT EXTERN ÎN
CONTEXTUL MEDIULUI PROFESIONAL ŞI JURIDIC DIN IRAQ
4.1. Evoluţia reglementărilor privind raportarea comprehensivă 153
în audit şi implicaţiile guvernanţei corporative
4.2. Studiu empiric privind măsura în care standardele de audit 161
răspund contextului mediului profesional şi juridic din Iraq
4.3. Impactul eticii auditului extern asupra calităţii informaţiei. 171
Studiu empiric
4.4. Încotro se îndreaptă viitorul profesiei de audit ? 179
CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI 185
ANEXE 197
BIBLIOGRAFIE 219
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE 235
CURRICULUM VITAE 242
Pagina 5 din 51
INTRODUCERE
A. ACTUALITATEA ŞI RELEVANŢA TEMEI DE CERCETARE

În prezent asistăm la o extindere treptată a conceptului de audit la o
serie întreagă de domenii. Vorbim tot mai des de audit financiar extern şi
intern, social şi/sau de auditul sistemelor informatice. Propagarea sa
corespunde unei schimbări fundamentale în modelele de guvernanță ale
societăților industriale avansate.
Tendinţa de generalizare care se manifestă în prezent, plasează auditul
ca o dimensiune cu potențial puternic în controlul social și organizațional,
astfel încât am putea afirma că întreaga societate poate fi descrisă ca o
"firmă de audit" (Power, 1997). Totuși, banalizarea domeniului de audit este
în detrimentul preciziei sale. Auditul legal rămâne domeniul de fond și face
parte dintr-un cadru extrem de definit.
Considerăm că nu trebuie să cădem în capcana titlului. Departe de a
avea rolul de prezicător al viitorului, auditorii trebuie să dea asigurări că
situaţiile financiare sunt de încredere şi oferă o imagine fidelă a poziţiei
financiare şi performanţei firmei şi, aşa cum sublinia L.J.Lindley, L.J.Lopes
şi L.J.Kay , aceştia au rolul de „câini de pază” şi nu acela de „copoi”. Prin
urmare, auditorul nu poate fi răspunzător pentru orice ilegalitate pe care
liderii unei întreprinderi o pot produce şi/sau pentru care nu sunt
suspiciuni cu privire la producerea lor.
În contextul enunţat, calitatea auditului a devenit tot mai mult un
instrument de evaluare a eficacităţii activităţii desfăşurate. Faţa ascunsă a
lipsei de calitate în audit, regăsită în literatura de specialitate sub denumirea
de eşec în audit poate avea ca rezultat o situaţie catastrofală materializată
în eşecul în afaceri.
Riscul de eşec antreprenorial poate fi asemuit unei crize economice şi
sociale individuale care se poate institui într-un preludiu la o criză
economică şi socială colectivă. Ca un corolar al demersului ştiinţific efectuat,
încercăm să demonstrăm că între calitatea auditului şi eşecul financiar al
întreprinderii există o legătură directă. Această afirmaţie are în vedere faptul
că, de modul în care calitatea auditului extern contribuie la îmbunătătţirea
valorii firmei, iar rapoartele anuale de audit devin o componentă financiară
de calitate a procesului de raportare, o garanţie a faptului că situaţiile
financiare reflectă corect performanţa firmei, chiar dacă literatura de
specialitate a studiat separat calitatea auditului de dificultăţile financiare ale
firmei.
In demersul ştiinţific pe care îl întreprindem suntem interesați de
chestiunea încrederii în informaţiile financiare reprezentate de existenţa
manipulărilor contabile prin elemente discreţionare. De fapt, managerii, care
în principiu ocupă poziţii de încredere, pot falsifica, ascunde sau distorsiona
anumite elemente ale documentelor contabile. În acest caz, intervenţia unui
auditor pentru a verifica regularitatea, sinceritatea şi fidelitatea informaţiilor
Pagina 6 din 51
contabile diseminate de către administratori ar trebui să restabilească

încrederea dintre companie şi partenerii săi.
Mulţi cercetători au încercat să identifice natura asocierii dintre
calitatea auditului extern şi gestionarea rezultatelor contabile. Majoritatea
studiilor au concluzionat în favoarea reducerii manipulărilor contabile în
firmele auditate de firme de prestigiu, cum ar fi big six. Subramanyam şi
colab. (1998), de exemplu, concluzionează că, clienții big six îşi gestionează
rezultatele mai puţin prin acumularea discreţionară. Studiul lui Francis şi
colab. (1999) reprezintă o prelungire a activităţii Subramanayam et al (1998)
şi confirmă rolul calității auditului extern în reducerea ajustărilor contabile
discreționare.
Scandalurile recente din scena economică și financiară, cum ar fi
afacerea Anderson-Enron, au ridicat o serie de probleme de audit și, în
special, problema "calității auditului". Această ultimă noțiune a făcut
obiectul multor studii. Într-adevăr, literatura privind problema calității
auditului este marcată de trei paradigme de cercetare, conform schemei de
mai jos:
Sursa: Inès Gaddour – Contribution à l'étude de la qualité de l'audit: une approche fondée sur
le management des équipes et le comportement des auditeurs, Thèse de doctorat, 2016,
https://hal.archives-ouvertes.fr/tel-01435636/document, accesat februarie 2019
Prima casetă include studiile experimentale care examinează cauzele

unor eșecuri de audit care provin fie din incompetența auditorului
(metodologie de lucru, comportament și judecată), fie în independența sa.
Cea de a doua casetă se referă la tipul de cercetare în care se cuprinde o
lucrare empirică care informează înțelegerea determinanților calității
auditului. Aceasta implică definirea proxy-urilor intrinseci sau percepute
pentru calitatea auditului (dimensiunea firmei, vechimea, durata
mandatului, taxele etc.). În cele din urmă, ultima casetă se referă la
cercetarea critică care tinde să explice motivele imposibilității de a respecta
calitatea auditului.
Aspectele desprinse din literatura de specialitate au stat la baza
Pagina 7 din 51
formării unei concepţii proprii de cercetare în care cele trei tipuri de

cercetare s-au împletit în mod armonios, scopul nostru fiind acela de a
reliefa rolul calităţii auditului extern în prevenirea eşecului financiar.
Importanţa temei de cercetare decurge din faptul că, plasându-ne într-
o postură pur pozitivistă care intră sub cea de a doua paradigmă, am
încercat să explorăm factorii care explică calitatea auditului extern şi
impactul acesteia asupra eşecului financiar, în special lipsa de independenţă
şi inadecvarea metodelor cu care se confruntă profesia de audit.
B. METODOLOGIA CERCETĂRII
Fiecare axă de cercetare va fi investigată pe baza unui raţionament
deductiv, pornind de la general la specific, printr-o abordare de tip top-down,
conform schemei de mai jos:
Sursa: S.D.Șandor, Metode și tehnici de cercetare în știinţele sociale, suport de curs, online
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf, pp.59
Schema abordării metodologiei de cercetare a tezei de doctorat
În acest context, perspectiva metodologică pe care o propunem va face

recurs la colectarea de date calitative şi cantitative.
În demersul ştiinţific întreprins, pentru a realiza un studiu cât mai
relevant şi de a elabora lucrare care să răspundă cerinţelor calitative cerute,
metodologia de cercetare se va baza pe un suport metodologic şi teoretico-
ştiinţific adecvat, regăsit în literatura de specialitate sub formă de lucrări
ştiinţifice editate, articole şi studii publicate, date statistice publicate,
precum şi lucrări de cercetare sau teze de doctorat disponibile.
Suportul informaţional va fi completat cu procedurile specifice
standardelor internaţionale aplicabile în domeniul cercetat, la care vom
adăuga o serie de pagini web la care putem face trimitere.
Pagina 8 din 51
Alături de documentarea teoretică pe care o vom realiza pe baza

suportului informaţional precizat, vom avea în vedere documentarea practică
la nivelul companiilor care şi-au publicat situaţiile financiare, în vederea
identificării problemelor reale cu care se confruntă, culegerii şi selecţionării
datelor necesare analizei, pentru a se asigura corectitudinea şi veridicitatea
acestora, context în care ne propunem realizarea mai multor studii empirice
bazate pe practica Iraqului.
Pentru definitivarea cercetării şi aducerii unei contribuţii la stadiul
cunoaşterii, vom utiliza o serie de instrumente specifice cercetării, cum ar fi:
observarea participativă şi neparticipativă, colectarea şi prelucrarea datelor
şi informaţiilor, analiza, sinteza, inducţia, raţionamentul deductiv,
comparaţia, studiul de caz şi exemplificarea, iar pentru prelucrarea datelor
statistice vom folosi programe adecvate precum SPSS şi EViews.
C. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Importanţa şi actualitatea cercetării ştiinţifice derivă din faptul că
întreaga construcţie tezei se bazează pe trei întrebări fundamentale, şi
anume:
 auditul extern urmăreşte ritmul evoluţiei sau îşi pierde relevanţa în
condiţiile pătrunderii tot mai intense a noilor tehnologii
informaţionale ?
 audităm ceea ce este necesar ?
 ce trebuie făcut pentru a spori relevanţa şi valoarea auditului extern ?
Pornind de la această problematică am iniţializat obiectivul general al
cercetării pentru a cărui dezvoltare vom avea în vedere patru axe de
cercetare care vor constitui capitolele lucrării şi în cadrul cărora vom descrie
şi analiza patru obiective specifice, astfel încât, complexitatea temei
studiate, abordările teoretico-aplicative la care se adaugă importanţa
obiectivului principal, să contribuie la configuraţia tezei bazată pe obiectivele
specifice (vezi schema).
După cum se observă din prezentarea schematizată a concepţiei tezei
de doctorat, toate cele patru axe de cercetare vor contribui la dezvoltarea
obiectivului general.
Prima axă de cercetare, intitulată „Aspecte teoretice privind rolul şi
relevanţa auditului” are rolul de a răspunde la întrebarea dacă cercetarea
este semnificativă şi de actualitate.
In zilele noastre, implicarea auditorului într-o societate este obligatorie
iar lipsa de atestare din partea acestuia poate fi interpretată ca o neglijență
sau chiar fraudă din partea conducerii. În general, managementul este cel
care urmează să fie învinuit în cazul unei pierderi financiare ca urmare a
unui eşec în afaceri, a unei performanţe globale slabă sau difuzării unor
informaţii înşelătoare.
Recent au fost elaborate mai multe reguli şi standarde care privesc
activitatea contabilă şi sistemele de raportare financiară. IFAC a emis
Standardele Internaţionale de Audit (ISA) cu scopul de a furniza orientările
necesare auditorilor financiari.
Pe de altă parte, IFAC şi IAASB s-au axat pe trei activităţi, şi anume:
creşterea gradului de conştientizare a companiilor şi auditorilor privind
orientările elaborate cu privire la instrumentele de raportare financiară;
Pagina 9 din 51
încurajarea convergenţei cu standardele internaţioanle de raportare

financiară (IFRS); promovarea bunelor practici privind auditarea situaţiilor
financiare.
Sursa: aparţine autorului

Schema configuraţiei tezei conform obiectivelor specifice
În acelaşi timp, multe ţări, aşa cum este şi cazul Iraq-ului, au emis
recomandări către toate entităţile economice şi financiare privind
Pagina 10 din 51
îmbunătăţirea sistemului contabil prin sporirea transparenţei, precum şi a

guvernanţei corporative în cadrul căreia auditul deţine un rol important.
Din considerentul enunţat, vom supune atenţiei o serie de aspecte
legate de rolul şi relevanţa auditului extern în contextul guvernanţei
corporative având în vedere că cele mai multe probleme întâlnite în
profesiile de audit nu provin din standardele profesionale în sine, ci din
modul în care acestea sunt aplicate.
Cea de a doua axă de cercetare, pe care o vom denumi
„Calitatea auditului asociată dificultăţilor financare. Cazul Iraq-ului” va avea
ca argument formularea ipotezelor privind legătura dintre calitatea auditului
şi performanţa întreprinderii, aspect care ne va permite să justificăm
ancorarea în actualitate a tezei de doctorat.
Faţa ascunsă a lipsei de calitate în audit, regăsită în literatura de
specialitate sub denumirea de eşec în audit poate avea ca rezultat o situaţie
catastrofală materializată în eşecul în afaceri.
Riscul de eşec antreprenorial poate fi asemuit unei crize economice şi
sociale individuale care se poate institui într-un preludiu la o criză
economică şi socială colectivă.
Din această perspectivă, ne vom concentra asupra factorilor de risc de
eşec financiar ca un vestitor al factorului de criză, punând în relief modele
de măsurare a eşecului financiar şi descrierea teoretică a acestora.
Ca un corolar al demersului ştiinţific efectuat, încercăm să
demonstrăm că între calitatea auditului şi eşecul financiar al întreprinderii
există o legătură directă. Facem această afirmaţie deoarece, deşi literatura
de specialitate a studiat separat calitatea auditului de dificultăţile financiare
ale firmei, calitatea auditului extern poate îmbunătăţi valoarea firmei, iar
rapoartele anuale de audit devin o componentă financiară de calitate a
procesului de raportare, o garanţie a faptului că situaţiile financiare reflectă
corect performanţa firmei.
În susţinerea ideii de mai sus vom avea în vedere faptul că acţionarii şi
terţii sunt interesaţi de trei aspecte ale conceptului de performanţă, şi
anume:
 preformanţa absolută măsurată prin venituri, cheltuieli, profit;
 performanţa relativă privind utilizarea activelor, măsurată prin ratele
de profitabilitate;
 puterea de supravieţuire a firmei, măsurată prin lichiditatea
financiară,
fiecare aspect putând fi măsurat printr-un scor şi, în funcţie de semnificaţia
acestuia să putem aprecia calitatea auditului.
Altfel spus, auditul calităţii este o funcţie de performanţă, şi cu cât
calitatea auditului este mai mare, cu atât performanţa firmei este mai bună.
A treia axă de cercetare „Gestiunea rezultatelor contabile în funcţie de
calitatea auditului extern. Studii de caz în Iraq” porneşte de la stadiul
cunoaşterii bazat pe literatura de specialitate privind comunicarea financiară
şi evoluţia acesteia în procesul de guvernanţă în încercarea de a caracteriza
informaţia în contextul aducerii în prim plan de către cercetările contabile, a
gestionării manipulării rezultatelor.
Gestiunea rezultatelor contabile reprezintă o pârghie importantă în
minimizarea costurilor datoriilor şi maximizarea bogăţiei firmei, motiv pentru
Pagina 11 din 51
care în ultimul timp literatura de specialitate a consacrat un spaţiu

important studierii factorilor de control legaţi de guvernarea întreprinderii.
Gestiunea corectă a rezultatelor şi sporirea încrederii în infomaţiile
financiare elaborate, mai ales în ţările emergente aşa cum este şi cazul Iraq-
ului, este dependentă de măsura în care cadrul contabil şi de audit este
aliniat la practica internaţională.
Ţinând cont de faptul că în Iraq contabilitatea este construită pe două
paliere, vom încerca să supunem atenţiei un studiu empiric privind
compatibilitatea mediului contabil cu standardele internaţionale de
contabilitate şi impactul acestora asupra profesiei contabile bazându-ne pe
patru ipoteze:
 Ip.1 – există o compatibilitate a mediului contabil din Iraq cu aplicarea
IAS/IFRS;
 Ip.2 – universităţile şi instituţiile irakiene au un rol în adoptarea
Standardelor Internaţionale de Contabilitate;
 Ip.3 – există un impact negativ al lipsei IAS/IFRS asupra economiei
reale şi profesiei contabile;
 Ip.4 – există o serie de caracteristici şi avantaje ale IAS/IFRS asupra
situaţiilor financiare
Analizând cu atenţie controversele dintre utilizatorii situaţiilor
financiare şi auditorii externi, vom cerceta adâncirea diferenţei de aşteptări
dintre cele două părţi ţinând seama că este o consecinţă a faptului că,
utilizatorii informaţiilor financiare, neavând posibilitatea de a accesa datele
contabile ale entităţii, sunt dependenţi de managementul informaţiilor, motiv
pentru care aşteaptă din partea auditorului extern să fie avertizaţi asupra
eventualelor eşecuri care pot apărea.
În contextul enunţat vom desprinde concluziile şi măsurile care se
impun, începând cu revizuirea legislaţiei privind punerea în aplicare a
guvernanţei corporative, elaborarea de regulamente şi instrucţiuni privind
adoptarea şi implementarea IAS/IFRS şi a standardelor de audit, şi până la
creşterea gradului de conştientizare privind importanţa guvernanţei
corporative şi mecanismelor acesteia.
A patra axă de cercetare pe care o vom denumi „Evaluarea
posibilităţilor de adoptare şi aplicare a standardelor internaţionale de audit
extern în contextul mediului profesional şi juridic din Iraq” va aborda cele mai
importante probleme cu care se confruntă profesia de audit extern, care este
opinia noastră despre viitorul profesiei de audit extern și modul în care își
îmbunătățește calitatea.
Având în vedere rolul important jucat de profesia de audit extern în
furnizarea serviciilor sale tuturor părților relevante utilizate pentru
rezultatele acestei profesii, este necesară includerea unor informații
suficiente, adecvate și credibile pentru utilizatorii acestor informații bazate pe
situațiile financiare ale companiilor în vederea luării deciziilor economice și
financiare.
Profesia de audit extern în ţările în curs de dezvoltare, aşa cum este şi
cazul Iraqului, prezintă unele slăbiciuni în special în ceea ce privește
asigurarea sistemului de practică a profesiei de audit extern care nu ţine
pasul cu evoluțiile economice și financiare din toate țările lumii şi, prin
urmare, şi din Iraq.
Pagina 12 din 51
Întrun asemenea context, vom încerca să subliniem unele concluzii pe

baza cărora să formulăm anumite recomandări ţinând seama de standardele
internaţionale de audit extern, care sunt considerate ghiduri pentru
dezvoltare.
În partea de final a tezei, vom rezerva un spaţiu destinat concluziilor,
propunerilor şi dezvoltărilor ulterioare prin intermediul cărora vom releva
impactul calităţii auditului în prevenirea eşecului financiar al
întreprinderilor, în general, a celor din Iraq, în special.
În încercarea de a oferi un material teoretic şi aplicativ, util
specialiştilor practicieni şi reglementatorilor în probleme de audit din Iraq,
cele 7 studii empirice au la bază informaţii care se desprind din articolele
publicate în reviste de renume din Marea Britanie, Germania, Statele Unite,
Australia şi, în special, din România
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
Teza de doctorat se remarcă printr-o structura amplă, fiind alcătuită

din introducere, patru capitole, concluzii, propuneri şi dezvoltări ulterioare,
anexe şi bibliografie, fiecare din cele patru axe de cercetare constituite la
nivelul celor patru capitole, au contribuit la dezvoltarea obiectivului general.
Primul capitol al tezei de doctorat, intitulat „Aspecte teoretice
privind rolul şi relevanţa auditului” are rolul de a crea cadrul teoretico-
metodologic al auditului deoarece cele mai multe probleme întâlnite în
profesiile de audit nu provin din standardele profesionale în sine, ci din
modul în care acestea sunt aplicate.
Din contextul primului capitol reţinem câteva idei prin intermediul
cărora auditul extern este aşezat în cadrul guvernanţei corporative.
Reacţiile la numărul din ce în ce mai mare al scandalurilor financiare
din ultimii ani, provocate de erorile şi, mai ales, de fraudele financiar-
contabile, duc la conștientizarea și creșterea semnificativă a interesului
pentru ceea ce reprezintă forme și procese de guvernanță corproativă
eficientă.
Astfel putem remarca faptul că se acordă, treptat, o amploare tot mai
mare conceptului de guvernanță corporativă, în funcție de nivelul de
dezvoltare al fiecărei țări. Cercetarea noastră a vizat guvernanța corporativă,
un subiect intens dezbătut în ultima perioadă datorită eşecurilor unor
faimoase companii internaţionale.
Având în vedere atingerea obiectivelor propuse în cadrul cercetării,
demersul nostru științific s-a bazat pe o abordare deductivă de la general la
particular. Astfel am pornit de la definiția dată de comitetul Cadbury și
Tricker părintele guvernanței corporative așa cum la denumit Cadbury, la
nivel internațional, iar la nivel european am abordat conceptul din
perspectiva OECD.
OECD definește guvernanţa corporativă ca fiind sistemul prin care
companiile sunt conduse şi controlate. În România abordarea conceptului de
guvernanță corporativă a fost inițiat de proiectul Alianţa Strategică a
Asociaţilor de Afaceri (ASAA), alături de parteneri precum Confederaţia
Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş şi Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în anul 1999 prin
Pagina 13 din 51
elaborarea proiectului Codul voluntar de conducere corporativă. Totodată, s-

au adus și modificări în legea societăților comerciale, astfel devenind
cunoscută și pe plan național noțiunea de guvernanță corporativă sau
conducere corporatistă.
O guvernanţă corporativă eficientă poate fi atinsă doar dacă sunt
respectate toate principiile OECD. Este tot mai aparent că investitorii se
îndreaptă spre acele entității unde sunt aplicate standarde înalte de
guvernanță corproativă, în vederea profitabilității investițiilor făcute, de
aceea, și entitățiile sunt oarecum presate în vederea alinierii la practicile
recomandate de reglementări. Totuși, aceste principii și reglementări nu ar
trebui percepute ca fiind doar o obligativitate de îndeplinit, ci, mai cu seamă
un mod de a deține un avantaj concurențial și de a fi profitabil.
Buna guvernanță corporativă este considerată astăzi acel element care
asigură apărarea intereselor tuturor părților implicate, într-un fel sau altul,
în procesele desfășurate la nivelul unei companii, fie că este vorba de
conducere, execuție sau finanțare. Definițiile date acestui concept conduc
toate spre ideea de colaborare între management și acționariat, fiind astfel
înlăturat veșnicul conflict conform căruia managerii nu apără suficient de
bine interesele acționarilor.
Pentru reglementarea guvernanței corporative au fost emise coduri de
bune practici care să ofere puncte de reper companiilor cu privire la modul de
concepere a structurilor organizaționale, relațiile existente între acestea,
caracteristicile persoanelor însărcinate cu guvernanța, raportarea financiară etc.
Majoritatea codurilor de guvernanță corporativă au la bază declarația
Aplici sau explici, flexibilitatea fiind principala lor caracteristică. În cazul în
care, din motive întemeiate, nu există o conformitate cu conţinutul codului
de guvernanţă, compania în cauză va include/atașa în raportul anual o
declarație în care va prezenta motivele non-conformității.
Așa cum am menționat deja, codurile de guvernanță corporativă includ
prevederi referitoare la structurile organizaționale și relațiile dintre acestea.
Ar trebui să se regăsească informații cu privire la sistemul de control intern,
audit intern, audit financiar, managementul riscurilor etc.
Întrucât imaginea și renumele unei companii sunt elemente cărora li
se acordă un maxim de importanță, este necesară certificarea situațiilor
financiare, asigurând astfel utilizatorii de realitatea și corectitudinea
informațiilor prezentate. Aici intervine munca auditorului financiar, rolul său
neputând fi neglijat pentru o bună guvernanță corporativă.
Plecând de la o abordare conceptuală a raportării în audit, am
surprins cele mai importante aspecte, fixate prin standardele şi
reglementările în domeniu. În continuare am efectuat o examinare a
literaturii în domeniu prin consultarea literaturii în domeniul raportării în
audit.
În viziunea noastră, în contextul guvernanţei corporative, atingerea
unei funcţii are la bază două paliere (unul intern şi altul extern) definite de
şapte elemente. Elementele definitorii ale palierului intern se referă la
controlul intern, consiliul de administrație, managementul riscului și
raportarea financiară, iar elementele definitorii ale palierului extern se referă
la opinia auditorului extern, încrederea investitorilor și transparența
informațiilor. Intercaţiunea elementelor enunţate cu eficientizarea fiecărui
Pagina 14 din 51
element va contribui la eficientizarea de ansamblu a funcţiei de audit în

cadrul guvernanţei corporative.
Societatea continuă să dețină aşteptări foarte mari din partea
auditorilor, astfel profesia de audit trece printr-o continuă transformare.
Principala caracteristică a auditorului financiar trebuie să fie
independența. În cazul în care auditorul este conștient de existența anumitor
factori care ar putea să îi afecteze obiectivitatea și raționamentul profesional,
prin prisma principiilor etice, acesta este obligat să prezinte situația în care
se află și să refuze misiunea de audit extern. Pe lângă activitatea de auditare
a situațiilor financiare întocmite de companii, există numeroase cazuri în
care auditorii financiari furnizează și servicii de consultanță. În literatura de
specialitate este exprimat dezacordul cu privire la oferirea de servicii non-
audit în cadrul companiei auditate, întrucât independența auditorului poate
fi afectată, cu atât mai mult cu cât onorariile percepute pentru serviciile
non-audit pot depăși costurile misiunii de audit.
Raportarea în audit constituie o activitate complexă iar opinia
exprimată de auditor are un aport important în deciziile investitorilor.
Considerăm că propunerile și modificările din ultima perioadă realizate de
IAASB vor aduce plusvaloare pentru utilizatori, prin noua secțiune privind
problematici cheie ale auditului (ISA 701), dar și prin revizuire standardului
ISA 570.
Afirmația noastră este întârită de răspunsurile primite de IAASB de la
utilizatorii informațiilor astfel în urma analizei și prelucrării datelor au
apărut pe 15 ianuarie 2015 o serie de modificări în domeniul auditului.
Cel de al doilea capitol, intitulat „Calitatea auditului asociată
dificultăţilor financiare. Cazul Iraq-ului” are rolul de a justifica ancorarea în
actualitate a temei tezei de doctorat prin stabilirea cadrului teoretic privind
calitatea auditului şi formularea ipotezelor privind legătura dintre aceasta şi
performanţa întreprinderii.
Punerea în discuţie a obiectivului acestui capitol se bazează pe teoria
şi practica economică potrivit cărora orientarea acţiunii întreprinderii şi
anticiparea viitorului nu poate fi posibilă în afara unui audit serios, de
calitate al situaţiilor financiare prin intermediul căruia se pot reduce
asimetriile informaţiilor financiar-contabile şi menţinerea unui mediu de
piaţă eficient.
O primă problemă adusă în discuţie încearcă să clarifice din punct de
vedere teoretic conceptul de calitate a auditului.
În opinia noastră, definiţia larg citată în literatura de specialitate, nu
reuşeşte să identifice elementele de calitate care pot fi reliefate înainte de
elaborarea raportului de audit.
Se remarcă faptul că o simplă definiţie a calităţii auditului nu poate fi
suficientă având în vedere complexitatea conceptului, sunt necesare eforturi
de măsurare a calităţii auditului şi din acest punct de vedere, se pot distinge
două direcţii concretizate în măsuri directe şi măsuri indirecte.
Măsurile directe se referă la conformitatea raportărilor financiare cu
standardele de contabilitate (IFRS şi/sau GAAP), controlul calităţii,
procedurile de revizuire a falimentului şi performanţa SEC.
Măsurile indirecte au în vedere dimensiunea firmei de audit, mandatul
de auditor, industria expertizei, taxele şi costurile de audit, dependenţa
economică, reputaţia şi costul capitalului.
Pagina 15 din 51
Din multitudinea direcţiilor de aplicare a măsurilor de asigurare a

calităţii auditului, cea mai elocventă este dimensiunea firmei de audit
considerată de Chadegani şi DeAngelo ca fiind un indicator al calităţii
auditului.
Indiferent de elementul supus cercetării putem trage concluzia că,
sub aspect matematic, calitatea auditului (QA) este o funcţie de măsuri
directe (MD) şi măsuri indirecte (MI).
Sintetizând ideile desprinse din literatura studiată, putem sublinia că
analiza literaturii de specialitate scoate în relief existenţa unor percepţii
diferite ale calităţii auditului, inclusiv ale percepţiei auditorilor, acţionarilor,
analiştilor, clienţilor etc.
Făcând o privire de ansamblu a modului în care este perceput
conceptul de calitate a auditului, putem afirma că auditul de calitate este un
concept larg investigat într-o varietate de perspective în literatură. Cu toate
acestea constatăm că există o serie de lacune în literatura de specialitate
care sugerează necesitatea unor studii privind loialitatea clienților, satisfacția
clienților privind serviciile de audit efectuate ş.a., iar încorporarea
caracteristicilor guvernanţei corporative poate aduce mai multă lumină
asupra problematicii puse în discuţie.
Interesul autorilor s-a îndreptat către căutarea răspunsului la
întrebarea „Care sunt factorii care determină calitatea auditului”. Dacă
analizăm cu atenţie definiţia dată de DeAngelo (1981) vom observa că
aceasta ne dă o parte semnificativă din răspuns. Cu toate acestea pot fi
identificate şi alte criterii care pot da o explicaţie a calităţii auditului.
Citându-l pe R.Sangué-Fotso (2015), auditul se află sub influenţa
negativă a unor factori legaţi de întreprinderea însăşi, de auditor şi de
mediu.
Raportându-ne la cazul Iraqului, ţară în care auditorii externi îşi
desfăşoară activitatea sub supravegherea şi cotrolul Consiliului de
Adminstraţie prin numirea acestora de către ministerele guvernamentale,
observăm că, putem vorbi de un set de recomandări necesare pentru a
obţine, pe de o parte, o calitate înaltă a serviciilor de audit, pe de altă parte,
o satisfacţie a părţilor interesate cu privire la aceste servicii.
Problema fundamentală a tezei de doctorat o reprezintă rolul auditului
extern în anticiparea eşecului financiar, context în care ne-am pus
întrebarea: care este motivul pentru care unele firme eşuează, iar altele nu ?
Interesul manifestat de cercetători cu privire la creşterea fenomenului
de eşec financiar al întreprinderilor îi determină pe aceştia să-şi îndrepte
atenţia către posibilitatea de prevenire a acestui fenomen şi emit opinia
potrivit căreia riscul de eşec se perpetuează în situaţiile financiare cu mult
timp înainte de producerea fenomenului.
În încercarea de a vedea ce este şi care sunt dimensiunile calitative ale
fenomenului de eşec financiar, constatăm că ne aflăm în faţa unei
eterogenităţi terminologice care face neclară definirea conceptului în cauză.
Studiul empiric pe bază de sondaj efectuat în rândul a trei eşantioane
de respondenţi din Iraq (birouri de audit, manageri financiari din societăţi
comerciale, manageri de credite din bănci private) confirmând ipotezele
formulate ne-a condus la formularea a două concluzii :
 nu se poate formula o definiţie comună a calităţii auditului extern
deoarece fiecare parte interesată apreciază calitatea în funcţie de
Pagina 16 din 51
viziunea şi interesele sale şi corespunde studiilor care stau la baza

pregătirii lor;
 diferenţele constatate între factorii care influenţează calitatea
auditului şi părţile interesate, între metodele de îmbunătăţire a
calităţii profesiei de audit extern de către părţile interesate, nu există
diferenţe semnificative.
Considerăm că se impune ca organizaţiile profesionale interesate de
activitatea de audit extern din Iraq, independente de sistemul
guvernamental, să elaboreze un concept stabil privind calitatea auditului şi
care să fie recunoscut de către toate părţile interesate. În altă ordine de idei,
se impune stabilirea unor legături între organizaţiile profesionale de audit
extern şi Consiliul de control şi supraveghere a profesiei de audit şi
contabilitate din Iraq.
Înţelegerea aspectelor privind eşecul financiar al întreprinderilor
reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru a răspunde scopului urmărit în
cadrul tezei de doctorat şi care vizează rolul calităţii auditului extern în
prognozarea eşecului financiar, supunând atenţiei un eşantion de
întreprinderi Iraqiene listate pe piaţa valorilor mobiliare.
Indiferent de contextul teoretic în care sunt descrişi factorii care pot
determina eşecul unei întreprinderi, de sursa de declanşare a acestora
(mediul naţional sau internaţional) trebuie să avem în vedere consecinţele
negative pe care aceştia le produc.
Principala consecinţă a factorilor care conduc la vulnerabilitatea
întreprinderilor este reprezentată de suspendarea, dizolvarea şi/sau radierea
firmelor. Efecetele negative se pot măsura însă şi în reducerea consumului,
creşterea şomajului, diminuarea puterii de cumpărare, creşterea datoriei
publice etc.
Rezumând aspectele desprinse din literatura de specialitate rivind
eşecul afacerilor, considerăm că pot fi punctate următoarele idei:
 cauzele care conduc la eşecul financiar al întreprinderilor diferă de la o
zonă geografică la alta, de la o ţară la alta, de la un domeniu de
activitate la altul, de la o întreprindere la alta;
 întreprinderile tinere sunt mai vulnerabile decât întreprinderile cu
activitate îndelungată, iar eşecul acestora derivă din lipsa de resurse
financiare, incompetenţă în gestionare – în general, în gestionarea
resurselor financiare – în special.
Într-un cuvânt, vorbim de cultura organizaţională ca principal factor
de succes sau de eşec în conformitate cu modul lor de finanţare sau de
guvernare, de unde şi fireasca întrebare: care sunt cauzele pentru care se
poate înregistra eşecul întreprinderilor ?
Cele mai uzuale modele de analiză a riscului de faliment sunt cele care
au la bază o serie de indicatori stabiliţi pe baza situaţiilor financiare anuale.
Modele de analiză bazate pe analiza bilanţului prezintă dezavantajul că au în
vedere evaluarea performanţelor anterioare în timp ce informaţiile oferite cu
privire la evoluţia ulterioară sunt reduse.
Eliminând dezevantajele metodelor nestatistice, metodele statistice
bazate pe tehnica analizei discriminante multiple (teoria scorurilor) servesc
la predicţia riscului de faliment şi se bazează pe o serie de instrumente
statistice cu ajutorul cărora se analizează situaţia financiară a firmei
pornind de la un ansamblu de rate.
Pagina 17 din 51
Problema importanţei utilizării metodelor de estimare a eşecului

financiar al întreprinderilor, a stat în centrul atenţiei noastre şi din punct de
vedere practic, sens în care am supus atenţiei un număr de 12 companii
listate la Bursa de Valori, la nivelul cărora am aplicat modelul lui Altman pe
baza datelor disponibile din anul 2017.
Concluziile care au fost desprinse în urma studiului efectuat au
avut în vedere următoarele aspecte:
 estimarea eşecului financiar prezintă importanţă pentru evitarea
riscurilor financiare, care dacă nu sunt controlate devin principala
cauză a falimentului;
 managemntul are responsabilitatea evaluării capacităţii de continuare
a activităţii de către compania pe care o manageriază;
 auditorul extern are responsabilitatea de a verifica şi de a informa cu
privire la capacitatea companiei de a-şi continua activitatea;
 modelul Altman reprezintă unul dintre cele mai exacte metode de
previzionare a stării de eşec financiar a companiei;
 este necesară elaborarea unei legislaţii locale care să impună
obligativitatea companiilor de analiză a capacităţii acestora de
continuare a activităţii;
 curricula academică ar trebui să ofere posibilitatea instruirii viitorilor
specialişti în domeniul analizei financiare şi modelelor de prognoză;
 organizaţiile profesionale din domeniul contabilităţii ar trebui să
manifeste preocupări pe linia analizei de risc privind posibilitatea de
eşec financiar.
Asemeni modului de tratare în literatura de specialitate, am suspus
atenţiei în mod disparat calitatea auditului şi eşecul financiar al
întreprinderii. Finalitatea cercetării noastre este aceea de a vedea care este
rolul calităţii auditului în prevenirea eşecului financiar al întreprinderilor.
Supunâd atenţiei această problematică, ne exprimăm opinia că auditul
extern dacă este efectuat în conformitate cu standardele de contabilitate de
către firmele raportoare şi, în acelaşi timp, dă asigurarea că situaţiile
financiare sunt fiabile, transparente şi utile, poate constitui un instrument
util în prevenirea eşecului financiar. Totodată, un audit de calitate poate
duce la consolidarea guvernanţei corporative, la gestionarea riscurilor şi
controlului intern în scopul creşterii performanţei financiare.
Poziţionându-ne la nivelul Iraq constatăm existenţa următorului
paradox:
 pe de o parte, conservatorismul şi mimetismul contabil din Iraq este
departe de a înţelege că funcţionarea unor pieţe mai bune depinde de
o raportare financiară mai bună mimetismul contabil este departe de a
înţelege că funcţionarea unor pieţe mai bune depinde de o raportare
financiară mai bună şi, prin urmare, nu se aplică IFRS-urile;
 pe de altă parte, remarcăm existenţa unui număr de 6 ghiduri de
audit elaborate de IUAA (Iraqi Union of Accountants and Auditors) –
asociaţie profesională a contabililor şi auditorilor din Iraq, membră a
IFAC (International Federation of Accountants) prin care se impun
aceleaşi politici şi proceduri de audit prevăzute de ISA.
Concluzia noastră este aceea că între calitatea auditului şi eşecul
financiar al întreprinderii există o legătură directă. Facem această afirmaţie
Pagina 18 din 51
deoarece, deşi literatura de specialitate a studiat separat calitatea auditului

de dificultăţile financiare ale firmei, calitatea auditului extern poate
îmbunătăţi valoarea firmei, iar rapoartele anuale de audit devin o
componentă financiară de calitate a procesului de raportare, o garanţie a
faptului că situaţiile financiare reflectă corect performanţa firmei.
Altfel spus, puntea de legătură o reprezintă auditul performanţei care
reprezintă un control sau o evaluare a modului în care activitatea
întreprinderii funcţionează eficient şi eficace în condiţiile respectării
economicităţii.
Capitolul trei, intitulat „Gestiunea rezultatelor contabile în funcţie de
calitatea auditului extern” are scopul să asocieze calitatea auditului extern cu
gestiunea rezultatelor în scopul reducerii ajustărilor contabile discreţionare.
Cercetările privind teoria pozitivistă a contabilităţii au reliefat
posibilitatea gestionării manipulării rezultatelor, dar, din acest punct de
vedere, nu există un consens.
Rezultatul contabil este o mică parte din informaţiile globale pe care
trebuie să le furnizeze o companie listată pe piaţa de capital. Cu toate aceste,
aşa cum subliniază şi Lakhal (2006), reprezintă elementul cel mai important
care permite diferitelor părţi interesate să judece performanţa financiară a
companiei.
În ţări precum Franța, rezultatul contabil este considerat, în primul
rând, o bogăție care trebuie partajată între diferiţii actori ai societăţii în
formă de dividende (acționari), impozite (stat) şi bonusuri (angajați şi
administratori), dar în țări precum Statele Unite, Canada ..., scopul
contabilității este acela de a servi nevoilor investitorilor care sunt în primul
rând interesaţi de capacitatea rezultatului de a reflecta cu acurateţe
performanţa economică reală a companiei.
În condiţiile manipulărilor contabile prin elemente discreţionare,
obiectivitatea rezultatului este incertă, iar încrederea în informaţiile
financiare prezentate este scăzută.
În contextul enunţat s-a conturat obiectivul principal al prezentului
capitol, calitatea auditului extern având rolul verificării regularitărţii,
sincerităţii şi fidelitărţii informaţiilor contabile privind gestiunea rezultatelor.
Punctul de pornire în prezentarea obiectivului principal l-a constituit
stadiul cunoaşterii bazat pe literatura de specialitate privind comunicarea
financiară şi evoluţia acesteia în procesul de guvernanţă.
Dacă în plan intern comunicarea constituie condiţia de a exista a unei
întreprinderi şi reglementează relaţia dintre diferitele niveluri ierarhice,
comunicarea externă se regăseşte în setul de acţiuni puse în aplicare pentru
publicul extern întreprinderii (potenţiali clienţi, furnizori, servicii bancare şi
financiare, viitori acţionari, autorităţi publice, investitori, media etc) având ca
scop construirea unei identităţi puternice care să o diferenţieze de concurenţă.
În urma cercetării efectuate am ajuns la concluzia că imaginea
corporativă, bazată pe datele economice şi financiare, face parte din
strategia generală a companiei, motiv pentru care este necesar ca acţiunile
instituţionale de comunicare să fie în concordanţă cu poziţionarea
companiei, produselor sale şi diferitelor elemente ale mixului de marketing.
Aplicarea cerinţelor la raportarea financiară, ne determină să
susţinem ideea că transparenţa nu se limitează numai la furnizarea de
Pagina 19 din 51
informaţii, ea obligă la descrierea în raportul anual al mecanismelor folosite

pentru luarea deciziilor şi care au fost acestea.
În încercarea de a caracteriza informaţia, putem afirma că aceasta
este o noţiune cu conţinut concret, reflectând sistemul real, iar cantitatea de
informaţii o mărime dependentă de comportamentul acestuia şi de cerinţele
managementului în raport cu care este definită. Important nu este să se
obţină informaţii ci să fie selectate în mod pertinent pentu a eficientiza
procesul managerial, aspect esenţial pentru anduranţa acestora.
Unul din riscurile care se manifestă în legătură cu informaţia este
reprezentat de distribuţia neuniformă a acesteia, cunoscută sub numele de
asimetrie informaţională. Realitatea economică a obligat teoria financiară să
accepte ideea asimetriei de informaţii, una dintre aplicaţiile sale cele mai
importante fiind teoria semnalului, ce încearcă să convingă de faptul că
pentru informarea investitorilor este necesară transmiterea de „semnale
informaţionale”, care să-i ajute în luarea unor decizii corecte
Colectarea, utilizarea şi difuzarea informaţiei, atât a celei interne, cât
şi a celei externe, este un element cheie al competitivităţii întreprinderii.
Întreprinderea trebuie însă, să reducă la maxim riscul de difuzare a
informaţiilor confidenţiale, indiferent dacă această difuzare este voluntară
sau accidentală.
Informaţiile referitoare la rezultatele financiare, aşa după cum am mai
subliniat anterior, reprezintă elementul cel mai important care stă în centrul
atenţiei părţilor interesate.
Gestiunea rezultatelor contabile reprezintă o pârghie importantă în
minimizarea costurilor datoriilor şi maximizarea bogăţiei firmei, motiv pentru
care în ultimul timp literatura de specialitate a consacrat un spaţiu
important studierii factorilor de control legaţi de guvernarea întreprinderii.
Pornind de la critica lui Johnson şi colab., citaţi de F.Zehri (2006), cu
privire la calitatea auditului extern în gestiunea rezultatelor contabile, în
demersul ştiinţific întreprins am realizat un studiu empiric pe 17 companii
listate la Bursa de la Baghdad în urma căruia am desprins următoarele
concluzii:
 rata rentabilităţii, rata de proprietate şi rata de tranzacţionare sunt
semnificative în determinarea amplorii manipulărilor contabile, mai
ales când auditarea situaţiilor financiare este făcută de firme mici de
audit (exemplu Al-Kathem Telecoms);
 firmele naţionale mari de audit sunt mai vigilente în reducerea
acumulărilor discreţionare privind manipulările contabile;
 proprietatea managerială (rata de proprietate), în contradicţie cu teoria
de agent, favorizează administrarea rezultatului contabil.
Gestiunea corectă a rezultatelor şi sporirea încrederii în infomaţiile
financiare elaborate, mai ales în ţările emergente aşa cum este şi cazul Iraq-
ului, este dependentă de măsura în care cadrul contabil şi de audit este
aliniat la practica internaţională.
Practicarea unui sistem învechit de contabilitate şi diferenţiat, care nu
oferă informaţiile necesare în special investitorilor, ne-a determinat să
supunem atenţiei un studiu empiric privind compatibilitatea mediului
contabil cu standardele internaţionale de contabilitate şi impactul acestora
asupra profesiei contabile bazându-ne pe patru ipoteze:
 Ip.1 – există o compatibilitate a mediului contabil din Iraq cu aplicarea
Pagina 20 din 51
IAS/IFRS;
 Ip.2 – universităţile şi instituţiile irakiene au un rol în adoptarea
 Ip.3 – există un impact negativ al lipsei IAS/IFRS asupra economiei
 Ip.4 – există o serie de caracteristici şi avantaje ale IAS/IFRS asupra
În urma studiului efectuat pe bază de chestionar, am desprins
următoarele concluzii:
 mediul profesional din Iraq este un mediu relativ favorabil adoptării şi
implementării IAS/IFRS dar sunt necesare eforturi legislative şi
profesionale în această direcţie;
 ne-implementarea IAS/IFRS în contextul globalizării pieţeleor
economice şi financiare va conduce la diminuarea încrederii
utilizatorilor în situaţiile financiare ale companiilor;
 există diferenţe între actualul sistem contabil practicat de instituţiile şi
companiile irakiene şi cerinţele aplicării IAS/IFRS;
 ţinerea pasului cu evoluţiile economiei mondiale în contextul
globalizării, face necesară adoptarea şi aplicarea standardelor
internaţionale;
 în prezent există un număr redus de specialişti contabili şi auditori
specializaţi în contabilitatea internaţională şi standardele specifice;
 rolul diminuat al universităţilor şi instituţiilor profesionale în
consolidarea contabilităţii internaţionale ca urmare a ne-adaptării
curriculei universitare şi orelor de curs în domeniul contabilităţii
internaţionale;
 recunoaşterea avantajelor pe care le prezintă standardele IAS/IFRS şi
necesitatea adoptării şi aplicării acestora.
Discrepanţa dintre aşteptările utilizatorilor şi viziunea auditorului
extern cu privire la responsabilitatea pe care o are, a condus la apariţia
conceptului de Expectation Gap şi care, în viziunea lui Sikk et all. (1998)
semnifică o diminuare a încrederii utilizatorilor situaţiilor financiare în
calitatea auditului extern, aspect care se repercutează asupra credibilităţii
informaţiilor oferite.
Motivele care contribuie la manifestarea Expectation Gap sunt
generate de o serie de factori care ţin, pe de o parte, de profesia contabilă şi
de audit, pe de altă parte, de particularităţile utilizatorilor şi îşi pun
amprenta asupra gestiunii rezultatelor.
Analizând cu atenţie controversele dintre utilizatorii situaţiilor financiare şi
auditorii externi, constatăm că adâncirea diferenţei de aşteptări dintre cele două
părţi este o consecinţă a faptului că, utilizatorii informaţiilor financiare, neavând
posibilitatea de a accesa datele contabile ale entităţii, sunt dependenţi de
managementul informaţiilor, motiv pentru care aşteaptă din partea auditorului
extern să fie avertizaţi asupra eventualelor eşecuri care pot apărea.
Concluziile pe care le-am desprins în urma studiului efectuat sunt
următoarele:
 auditorii externi şi utilizatorii situaţiilor financiare împărtăşesc aceeaşi
opinie cu privire la impactul direct pe care îl are auditul extern asupra
Pagina 21 din 51
relaţiei dintre reducerea diferenţei de aşteptări şi guvernanţa

corporativă;
 impactul relaţiei dintre reducerea diferenţei de aşteptări şi guvernanţa
corporativă este diferită de la un principiu la altul;
 există o opinie comună a auditorilor externi, investitorilor şi
utilizatorilor informaţiilor financiare că principiile guvernanţei
corporative contribuie la creşterea încrederii în rapoartele financiare
auditate;
 publicarea şi transparenţa informaţiilor reprezintă principiul cel mai
important al guvernanţei corporative care influenţează diferenţa de
aşteptări în cadrul profesiei de audit;
 tratamentul egal al acţionarilor şi aplicarea principiului părţilor
interesate are rolul cel mai mic în reducerea diferenţei de aşteptări în
cadrul profesiei de audit;
 practicarea unor sisteme de control monitorizate de consiliul de
administraţie şi opinia publică vor duce la creşterea încrederii
utilizatorilor în situaţiile financiare şi raportul de audit;
 imparţialitatea şi obiectivitatea organelor de supraveghere în
desfăşurarea controlului intern vor contribui la consolidarea încrederii
utilizatorilor în situaţiile financiare auditate;
 fixarea unor responsabilităţi clare acţionarilor şi, în egală măsură
auditorilor externi, precum şi discutarea situaţiilor financiare şi a
rapoartelor de audit în Adunarea Generală a Acţionarilor va contribui
la formarea încrederii între părţi şi reducerea diferenţei de aşteptări.
În contextul enunţat se impun o serie de măsuri, începând cu
revizuirea legislaţiei privind punerea în aplicare a guvernanţei corporative,
elaborarea de regulamente şi instrucţiuni privind adoptarea şi
implementarea IAS/IFRS şi a standardelor de audit, şi până la creşterea
gradului de conştientizare privind importanţa guvernanţei corporative şi
mecanismelor acesteia.
Capitolul patru, intitulat „Evaluarea posibilităţilor de adoptare şi
aplicare a standardelor internaţionale de audit extern în contextul mediului
profesional şi juridic din Iraq” cu rolul de a identifica problemele
semnificative ale profesiei de audit din Iraq şi efectuarea de propuneri în
direcţia îmbunătăţirii şi dezvoltării profesiei de audit conform ISA având ca
efect creşterea nivelului de performanţă profesională.
Urmărind conţinutul capitolului, în urma cercetării efectuate pot fi
reţinute următoarele idei:
1. Referitor la Evoluţia reglementărilor privind raportarea
comprehensivă în audit şi implicaţiile guvernanţei corporative opinia noastră
este aceea că raportarea în audit constituie o activitate complexă iar opinia
exprimată de auditor are un aport important în deciziile investitorilor.
Considerăm că propunerile și modificările din ultima perioadă realizate
de IAASB vor aduce plusvaloare pentru utilizatori, prin noua secțiune privind
problematici cheie ale auditului (ISA 701), dar și prin revizuire standardului
ISA 570. Afirmația noastră este întârită de răspunsurile primite de IAASB de
la utilizatorii informațiilor astfel în urma analizei și prelucrării datelor au
apărut pe 15 ianuarie 2015 o serie de modificări în domeniul auditului.
Pagina 22 din 51
2. Studiul empiric privind măsura în care standardele de audit

răspund contextului mediului profesional şi juridic din Iraq, descris în
paragraful al doilea, demonstrează faptul că standardele de audit elaborate
la nivel naţional/local nu răspund contextului mediului profesional şi juridic
din Iraq, cu atât mai mult contextului economic internaţional.
Alături de slaba performanţă instituită de standardele naţionale/locale
de audit regăsim slaba pregătire profesională a auditorilor date fiind
carenţele curriculei universitare şi a instituţiilor profesionale în pregătirea
auditorilor, slaba reglementare a independenţei auditorilor, precum şi a
profesioniştilor contabili în aplicarea standardelor internaţionale de
contabilitate.
În contextul enunţat se impun anumite măsuri de pregătire
profesională a viitorilor auditori capabili să aplice standardele internaţionale
de audit, flexibilitatea Consiliului profesiei şi acordarea libertăţii de
mobilitate a auditorilor în vederea achiziţionării de experienţă pe linia
aplicării standardelor internaţionale de audit şi exprimării opiniei acestora
conform raţionamentului profesional pe care îl dovedesc.
3. Cercetarea efectuată cu privire la impactul eticii auditului asupra
calităţii informaţiei, s-a bazat pe un model statistic construit conform celor
patru ipoteze enunţate şi care au fost axate pe independenţă, competenţă,
integritate şi confidenţialitatea auditorului, la care au fost adăugate două
variante de control.
În eşantionul selectat de 17 companii listate la bursă am ales să
estimăm calitatea informațiilor financiare în conformitate cu principiile etice
ale auditorului. Rezultatele ne-au permis să testeze ipotezele acestei lucrări
de cercetare prin intermediul unei analize multivariate utilizând regresie
liniară multiplă.
În primul rând, principiile eticii de audit, care includ toate variabilele
de independență, competență, integritate și confidențialitate, sunt evaluate
utilizând software-ul SPSS utilizând Principal Component Analysis (PCA).
Indicatorul Bartlett, indicele KMO. În al doilea rând, rezultatele empirice ne
permit să concluzionăm că modelul, în general, este statistic semnificativ și
explicativ al fenomenului studiat. În cele din urmă, interpretând variabila
contribuție explicativă variabilă, sa concluzionat că independența și
confidențialitatea contribuie la îmbunătățirea calității informațiilor financiare
(Hyp.1, Hyp.4 sunt confirmate), iar ipotezele privind competența și
integritatea auditorului sunt inversate.
Cercetarea efectuată ar putea ajuta Consiliu de elaborare a
standardelor să identifice modalitățile de îmbunătățire a calității informațiilor
financiare și contabile și de soluționare a unor probleme legate de conflictele
dintre părțile interesate companiei. Putem observa că aceste principii etice
trebuie respectate de către auditori pentru a-și îndeplini misiunile în mod
regulat. În acest sens, Friedman et al (2013) a explicat importanța predării
principiilor etice studenților.
Cu toate acestea, această cercetare suferă de anumite limitări. În
primul rând, mărimea eșantionului studiului nostru este redusă la 17 de
firme, ceea ce poate fi explicat prin numărul limitat de companii listate în
Iraq (47). În cele din urmă, o altă limitare a valabilității externe a rezultatelor
înregistrate este justificată de utilizarea anchetei ca instrument de colectare
Pagina 23 din 51
a datelor. Utilizarea acestui instrument se explică prin absența unei baze de

date publice.
În plus, deși rezultatele acestui studiu contribuie la o înțelegere a
relației dintre etica auditorului și calitatea informațiilor, cercetările viitoare pe
eşantioane mai mari pot, de asemenea, să pună în lumină importanța
comportamentul etic al auditorului în îndeplinirea misiunii sale privind
certificarea situaţiilor financiare.
5. Privind în perspectivă este foarte important să ne pregătim pentru
schimbări care vor crea oportunităţi pentru profesia de auditor. Fie că
vorbim despre inteligenţa artificală sau despre analiza big data, profesia de
auditor nu va dispare deoarece mereu va fi nevoie de certificarea situaţiilor
financiare care poate include raţionamentul profesional în analiza datelor.
Dacă impactul utilizării sistemelor IT este deja vizibil, iar analiza big
data este tot mai mult adusă în discuţie, adăugarea de valoare de către
activitatea de audit este o problemă sensibilă care implică utilizarea unor
instrumente de managemnt adecvate. În aces context am încercat să punem
în balanţă analiza datelor cu conceptul de Lean în audit.
Concluzia la care am ajuns a fost aceea că, dacă analiza datelor arată
prezența unei anomalii sau a unui caz aberant, o analiză a Procesului Lean
deseori descoperă problema în procesul de bază, de exemplu un aspect unde
comenzile nu funcționează corect. Atunci când este integrat în mod eficient,
analiza datelor și Lean combină o analiză calitativă cu o înțelegere cantitativă
a motivului pentru care lucrurile se fac într-un anumit fel. Deci, nu este
vorba doar de informații sau înțelegere, ci de aceste două elemente.
CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
A. CONCLUZII
Recent au fost elaborate mai multe reguli şi standarde care privesc
activitatea contabilă şi sistemele de raportare financiară. IFAC a emis
Standardele Internaţionale de Audit (ISA) cu scopul de a furniza orientările
necesare auditorilor financiari.
Pe de altă parte, IFAC şi IAASB s-au axat pe trei activităţi, şi anume:
creşterea gradului de conştientizare a companiilor şi auditorilor privind
orientările elaborate cu privire la instrumentele de raportare financiară;
încurajarea convergenţei cu standardele internaţioanle de raportare
financiară (IFRS); promovarea bunelor practici privind auditarea situaţiilor
financiare.
În acelaşi timp, multe ţări, aşa cum este şi cazul Iraq-ului, au emis
recomandări către toate entităţile economice şi financiare privind
îmbunătăţirea sistemului contabil prin sporirea transparenţei, precum şi a
guvernanţei corporative în cadrul căreia auditul deţine un rol important.
În abordarea conţinutului tezei de doctorat, întreaga construcţie s-a
bazat pe trei întrebări fundamentale, şi anume:
 auditul extern urmăreşte ritmul evoluţiei sau îşi pierde relevanţa în
condiţiile pătrunderii tot mai intense a noilor tehnologii
informaţionale ?
 audităm ceea ce este necesar ?
Pagina 24 din 51
 ce trebuie făcut pentru a spori relevanţa şi valoarea auditului extern ?

Pornind de la întrebările enunţate, am încercat să aşezăm răspunsul
în patru cadrane determinat de cele patru axe de cercetare pe care ni le-am
propus de la început.
O primă problemă pe care am adus-o în discuţie şi care a fost un
obiectiv specific al primei axe de cercetare, s-a referit la rolul şi relevanţa
auditului în contextul guvernanţei corporative.
O guvernanţă corporativă eficientă poate fi atinsă doar dacă sunt
respectate toate principiile OECD. Este tot mai aparent că investitorii se
îndreaptă spre acele entității unde sunt aplicate standarde înalte de
guvernanță corproativă, în vederea profitabilității investițiilor făcute, de
aceea, și entitățiile sunt oarecum presate în vederea alinierii la practicile
recomandate de reglementări. Totuși, aceste principii și reglementări nu ar
trebui percepute ca fiind doar o obligativitate de îndeplinit, ci, mai cu seamă
un mod de a deține un avantaj concurențial și de a fi profitabil.
Buna guvernanță corporativă este considerată astăzi acel element care
asigură apărarea intereselor tuturor părților implicate, într-un fel sau altul,
în procesele desfășurate la nivelul unei companii, fie că este vorba de
conducere, execuție sau finanțare. Definițiile date acestui concept conduc
toate spre ideea de colaborare între management și acționariat, fiind astfel
înlăturat veșnicul conflict conform căruia managerii nu apără suficient de
bine interesele acționarilor.
În opinia noastră, guvernanţa corporativă poate fi definită în sens
larg ca fiind organizarea şi repartizarea puterii între diferite organisme
ale unei companii. Mai precis putem vorbi despre ansamblul procedurilor şi
structurilor create pentru conducerea şi gestionarea afacerilor unei
întreprinderi astfel încât să asigure transparenţa şi echilibru între
management, proprietarii afacerilor şi reprezentanţii acestora aleşi în
adunarea generală, administratorii întreprinderii .
Concluzia pe care o desprindem este aceea că realizarea unei
comunicări transparente şi oportune reprezintă instrumentul prin care pot fi
prevenite fraudele contabile, iar legătura dintre informaţii şi prevenirea
fraudelor este independentă de modul de guvernanţă adoptat, de structura
organizatorică şi de mecanismul de control ceea ce demonstrează faptul că
nu există un model universal de guvernanţă corporativă, sistemele juridice,
cadrele instituţionale şi obiceiurile diferă de la ţară la ţară.
Pentru reglementarea guvernanței corporative au fost emise coduri de
bune practici care să ofere puncte de reper companiilor cu privire la modul de
concepere a structurilor organizaționale, relațiile existente între acestea,
caracteristicile persoanelor însărcinate cu guvernanța, raportarea financiară etc.
Majoritatea codurilor de guvernanță corporativă au la bază declarația
Aplici sau explici, flexibilitatea fiind principala lor caracteristică. Astfel, dacă
există motive plauzibile pentru non-conformitatea cu prevederile codului de
guvernanță corporativă aplicabil, compania în cauză va include/atașa în
raportul anual o declarație în care va prezenta motivele non-conformității.
Cercetarea efectuată ne-a dus la constatarea faptului că în codurile
de guvernanţă corporativă sunt incluse prevederi care vizează structurile
organizaţionale şi relaţiile care se stabilesc între acestea. În opinia noastră,
ar fi necesar să se regăsească şi informaţii referitoare la controlul intern,
audit, managementul riscurilor etc.
Pagina 25 din 51
Întrucât imaginea și renumele unei companii sunt elemente cărora li

se acordă un maxim de importanță, este necesară certificarea situațiilor
financiare, asigurând astfel utilizatorii de realitatea și corectitudinea
informațiilor prezentate. Aici intervine munca auditorului financiar, rolul său
neputând fi neglijat pentru o bună guvernanță corporativă.
Cercetând importanţa adoptării principiilor guvernanţei corporative
pentru calitatea auditului, susţinem ideea că importanţa guvernanţei
corporative este regăsită în direcţia optimizării utilizării resurselor,
maximizării valorii companiei şi sporirii competitivităţii pe pieţe, aspect
reflectat pozitiv prin atragerea surselor locale şi internaţionale de finanţare
ceea ce conduce la asigurarea integrităţii managementului şi îndeplinirii
obligaţiilor acestuia pentru atingerea obiectivelor
Plecând de la o abordare conceptuală a raportării în audit, am
surprins cele mai importante aspecte, fixate prin standardele şi
reglementările în domeniu. În continuare am efectuat o examinare a
literaturii în domeniu prin consultarea literaturii în domeniul raportării în
audit.
Concluzia noastră este aceea că plasarea funcţiei de audit în
guvernanţa corporativă are la bază două paliere (unul intern şi unul extern)
şi şapte elemente definitorii dispuse între cele două paliere, astfel:
- palierului intern îi sunt specifice patru elemente, şi anume:
controlul intern, consiliul de administrație, managementul riscului și
raportarea financiară;
- palierului extern îi sunt specifice trei elemente referitoare la opinia
auditorului extern, încrederea investitorilor și transparența informațiilor.
Prin interacțiunea celor șapte elemente și eficientizarea fiecărei element
se contribuie la eficientizarea funcției de audit în contextul guvernanței
corporative.
Principala caracteristică a auditorului financiar trebuie să fie
independența. În cazul în care auditorul este conștient de existența anumitor
factori care ar putea să îi afecteze obiectivitatea și raționamentul profesional,
prin prisma principiilor etice, acesta este obligat să prezinte situația în care
se află și să refuze misiunea de audit extern. Pe lângă activitatea de auditare
a situațiilor financiare întocmite de companii, există numeroase cazuri în
care auditorii financiari furnizează și servicii de consultanță. În literatura de
specialitate este exprimat dezacordul cu privire la oferirea de servicii non-
audit în cadrul companiei auditate, întrucât independența auditorului poate
fi afectată, cu atât mai mult cu cât onorariile percepute pentru serviciile
non-audit pot depăși costurile misiunii de audit.
Cea de a doua problemă considerăm că este o continuare firească a
primei probleme şi reprezintă obiectivul specific al celei de a doua axe de
cercetare având ca scop justificarea ancorării în actualitate a temei tezei de
doctorat prin stabilirea cadrului teoretic privind calitatea auditului şi
formularea ipotezelor privind legătura dintre aceasta şi performanţa
întreprinderii.
Preocupându-ne în mod predilect de clarificarea teoretică a
conceptului de calitate a auditului, în opinia noastră, definiţia larg citată în
literatura de specialitate, nu reuşeşte să identifice elementele de calitate care
pot fi reliefate înainte de elaborarea raportului de audit.
Pagina 26 din 51
Se remarcă faptul că o simplă definiţie a calităţii auditului nu poate fi

suficientă având în vedere complexitatea conceptului, sunt necesare eforturi
de măsurare a calităţii auditului şi din acest punct de vedere, se pot distinge
două direcţii concretizate în măsuri directe şi măsuri indirecte.
Trecând în revistă măsurile directe (conformitatea raportărilor
financiare cu standardele de contabilitate, controlul calităţii, procedurile de
revizuire a falimentului, perfomanţa SEC) şi măsurile indirecte (dimensiunea
firmei de audit, mandatul de auditor, expertiza, taxele şi costurile de audit,
reputaţia şi costul capitalului), constatăm că cea mai elocventă este
dimensiunea firmei de audit considerată de Chadegani şi DeAngelo ca fiind
un indicator al calităţii auditului.
Indiferent de elementul supus cercetării putem trage concluzia că,
sub aspect matematic, calitatea auditului (QA) este o funcţie de măsuri
directe (MD) şi măsuri indirecte (MI).
Făcând o privire de ansamblu a modului în care este perceput
conceptul de calitate a auditului, putem afirma că auditul de calitate este un
concept larg investigat într-o varietate de perspective în literatură. Cu toate
acestea constatăm că există o serie de lacune în literatura de specialitate
care sugerează necesitatea unor studii privind loialitatea clienților, satisfacția
clienților privind serviciile de audit efectuate ş.a., iar încorporarea
caracteristicilor guvernanţei corporative poate aduce mai multă lumină
asupra problematicii puse în discuţie.
Calitatea auditului este un concept polisemantic complex care a făcut
subiectul unei literaturi abundente, autorii îndreptându-se către căutarea
răspunsului la întrebarea Care sunt factorii de care depinde calitatea
auditului ?. Dacă analizăm cu atenţie definiţia dată de DeAngelo (1981)
vom observa că aceasta ne dă o parte semnificativă din răspuns. Cu toate
acestea pot fi identificate şi alte criterii care pot da o explicaţie a calităţii
auditului.
observăm că, putem vorbi de un set de recomandări necesare pentru a
o satisfacţie a părţilor interesate cu privire la aceste servicii.
Dacă toţi factorii sunt preocupaţi de calitatea auditului extern, în mod
firesc se pune întrebarea : Care este motivul pentru care unele firme eşuează,
iar altele nu ?
Interesul manifestat de cercetători cu privire la creşterea fenomenului
de eşec financiar al întreprinderilor îi determină pe aceştia să-şi îndrepte
atenţia către posibilitatea de prevenire a acestui fenomen şi emit opinia
potrivit căreia riscul de eşec se perpetuează în situaţiile financiare cu mult
timp înainte de producerea fenomenului.
Înţelegerea aspectelor privind eşecul financiar al întreprinderilor
reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru a răspunde scopului urmărit în
cadrul tezei de doctorat şi care vizează rolul calităţii auditului extern în
prognozarea eşecului financiar, supunând atenţiei un eşantion de
întreprinderi Iraqiene listate pe piaţa valorilor mobiliare.
Indiferent de contextul teoretic în care sunt descrişi factorii care pot
determina eşecul unei întreprinderi, de sursa de declanşare a acestora
Pagina 27 din 51
(mediul naţional sau internaţional) trebuie să avem în vedere consecinţele

negative pe care aceştia le produc.
Principala consecinţă a factorilor care conduc la vulnerabilitatea
întreprinderilor este reprezentată de suspendarea, dizolvarea şi/sau radierea
firmelor. Efecetele negative se pot măsura însă şi în reducerea consumului,
creşterea şomajului, diminuarea puterii de cumpărare, creşterea datoriei
publice etc.
Rezumând aspectele desprinse din literatura de specialitate rivind
eşecul afacerilor, considerăm că pot fi punctate următoarele idei:
 cauzele care conduc la eşecul financiar al întreprinderilor diferă de la o
zonă geografică la alta, de la o ţară la alta, de la un domeniu de
activitate la altul, de la o întreprindere la alta;
 întreprinderile tinere sunt mai vulnerabile decât întreprinderile cu
activitate îndelungată, iar eşecul acestora derivă din lipsa de resurse
financiare, incompetenţă în gestionare – în general, în gestionarea
resurselor financiare – în special.
Într-un cuvânt, vorbim de cultura organizaţională ca principal factor
de succes sau de eşec în conformitate cu modul lor de finanţare sau de
guvernare, de unde şi fireasca întrebare: care sunt cauzele pentru care se
poate înregistra eşecul întreprinderilor ?
Cele mai uzuale modele de analiză a riscului de faliment sunt cele care
au la bază o serie de indicatori stabiliţi pe baza situaţiilor financiare anuale,
folosind în special metodele statistice bazate pe tehnica analizei
discriminante multiple (teoria scorurilor).
În urma unui astfel de studiu efectuat în cadrul tezei am desprins
următoarele concluzii:
 estimarea eşecului financiar prezintă importanţă pentru evitarea
riscurilor financiare, care dacă nu sunt controlate devin principala
cauză a falimentului;
 managemntul are responsabilitatea evaluării capacităţii de continuare
a activităţii de către compania pe care o manageriază;
 auditorul extern are responsabilitatea de a verifica şi de a informa cu
privire la capacitatea companiei de a-şi continua activitatea;
 modelul Altman reprezintă unul dintre cele mai exacte metode de
previzionare a stării de eşec financiar a companiei;
 este necesară elaborarea unei legislaţii locale care să impună
obligativitatea companiilor de analiză a capacităţii acestora de
continuare a activităţii;
 curricula academică ar trebui să ofere posibilitatea instruirii viitorilor
specialişti în domeniul analizei financiare şi modelelor de prognoză;
 organizaţiile profesionale din domeniul contabilităţii ar trebui să
manifeste preocupări pe linia analizei de risc privind posibilitatea de
eşec financiar.
Concluzia noastră este aceea că între calitatea auditului şi eşecul
financiar al întreprinderii există o legătură directă. Facem această afirmaţie
deoarece, deşi literatura de specialitate a studiat separat calitatea auditului
de dificultăţile financiare ale firmei, calitatea auditului extern poate
îmbunătăţi valoarea firmei, iar rapoartele anuale de audit devin o
componentă financiară de calitate a procesului de raportare, o garanţie a
Pagina 28 din 51
faptului că situaţiile financiare reflectă corect performanţa firmei.

Altfel spus, puntea de legătură o reprezintă auditul performanţei care
reprezintă un control sau o evaluare a modului în care activitatea
întreprinderii funcţionează eficient şi eficace în condiţiile respectării
economicităţii.
Cea de a treia problemă pusă în discuţie are în vedere gestiunea
rezultatelor contabile în funcţie de calitatea auditului extern, consecinţă a
manipulării informaţiilor contabile, auditul extern având rolul verificării
regularitărţii, sincerităţii şi fidelitărţii informaţiilor contabile privind
gestiunea rezultatelor.
În urma cercetării efectuate am ajuns la concluzia că imaginea
corporativă, bazată pe datele economice şi financiare, face parte din
strategia generală a companiei, motiv pentru care este necesar ca acţiunile
instituţionale de comunicare să fie în concordanţă cu poziţionarea
companiei, produselor sale şi diferitelor elemente ale mixului de marketing.
Aplicarea cerinţelor la raportarea financiară, ne determină să
susţinem ideea că transparenţa nu se limitează numai la furnizarea de
informaţii, ea obligă la descrierea în raportul anual al mecanismelor folosite
pentru luarea deciziilor şi care au fost acestea.
În încercarea de a caracteriza informaţia, putem afirma că aceasta
este o noţiune cu conţinut concret, reflectând sistemul real, iar cantitatea de
informaţii o mărime dependentă de comportamentul acestuia şi de cerinţele
managementului în raport cu care este definită. Important nu este să se
obţină informaţii ci să fie selectate în mod pertinent pentu a eficientiza
procesul managerial, aspect esenţial pentru anduranţa acestora.
Unul din riscurile care se manifestă în legătură cu informaţia este
reprezentat de distribuţia neuniformă a acesteia, cunoscută sub numele de
asimetrie informaţională. Realitatea economică a obligat teoria financiară să
accepte ideea asimetriei de informaţii, una dintre aplicaţiile sale cele mai
importante fiind teoria semnalului, ce încearcă să convingă de faptul că
pentru informarea investitorilor este necesară transmiterea de „semnale
informaţionale”, care să-i ajute în luarea unor decizii corecte
Colectarea, utilizarea şi difuzarea informaţiei, atât a celei interne, cât
şi a celei externe, este un element cheie al competitivităţii întreprinderii.
Întreprinderea trebuie însă, să reducă la maxim riscul de difuzare a
informaţiilor confidenţiale, indiferent dacă această difuzare este voluntară
sau accidentală.
Discrepanţa dintre aşteptările utilizatorilor şi viziunea auditorului
extern cu privire la responsabilitatea pe care o are, a condus la apariţia
conceptului de Expectation Gap şi care, în viziunea lui Sikk et all. (1998)
semnifică o diminuare a încrederii utilizatorilor situaţiilor financiare în
calitatea auditului extern, aspect care se repercutează asupra credibilităţii
informaţiilor oferite.
Motivele care contribuie la manifestarea Expectation Gap sunt
generate de o serie de factori care ţin, pe de o parte, de profesia contabilă şi
de audit, pe de altă parte, de particularităţile utilizatorilor şi îşi pun
amprenta asupra gestiunii rezultatelor.
Analizând cu atenţie controversele dintre utilizatorii situaţiilor financiare şi
auditorii externi, constatăm că adâncirea diferenţei de aşteptări dintre cele două
părţi este o consecinţă a faptului că, utilizatorii informaţiilor financiare, neavând
Pagina 29 din 51
posibilitatea de a accesa datele contabile ale entităţii, sunt dependenţi de

managementul informaţiilor, motiv pentru care aşteaptă din partea auditorului
extern să fie avertizaţi asupra eventualelor eşecuri care pot apărea.
Concluziile pe care le-am desprins în urma studiului efectuat sunt
următoarele:
 auditorii externi, investitorii şi utilizatorii situaţiilor financiare au o
opinie comună cu privire la faptul că auditul extern are un impact
direct asupra relaţiei dintre guvernanţa corporativă şi diminuarea
diferenţei de aşteptări;
 impactul relaţiei dintre guvernanţa corporativă şi diminuarea
diferenţei de aşteptări diferă de la un principiu la altul;
 există o opinie comună a auditorilor externi, investitorilor şi
utilizatorilor informaţiilor financiare că principiile guvernanţei
corporative contribuie la creşterea încrederii în rapoartele financiare
auditate;
 publicarea şi transparenţa informaţiilor reprezintă principiul cel mai
important al guvernanţei corporative care influenţează diferenţa de
aşteptări în cadrul profesiei de audit;
 tratamentul egal al acţionarilor şi aplicarea principiului părţilor
interesate are rolul cel mai mic în reducerea diferenţei de aşteptări în
cadrul profesiei de audit;
 practicarea unor sisteme de control monitorizate de consiliul de
administraţie şi opinia publică vor duce la creşterea încrederii
utilizatorilor în situaţiile financiare şi raportul de audit;
 imparţialitatea şi obiectivitatea organelor de supraveghere în
desfăşurarea controlului intern vor contribui la consolidarea încrederii
utilizatorilor în situaţiile financiare auditate;
 fixarea unor responsabilităţi clare acţionarilor şi, în egală măsură
auditorilor externi, precum şi discutarea situaţiilor financiare şi a
rapoartelor de audit în Adunarea Generală a Acţionarilor va contribui
la formarea încrederii între părţi şi reducerea diferenţei de aşteptări.
În contextul enunţat se impun o serie de măsuri, începând cu
revizuirea legislaţiei privind punerea în aplicare a guvernanţei corporative,
elaborarea de regulamente şi instrucţiuni privind adoptarea şi
implementarea IAS/IFRS şi a standardelor de audit, şi până la creşterea
Cea de a patra problemă care dezvoltă obiectivul specific al celei de a
patra axe de cercetare, a dezbătut o serie de aspecte teoretice şi practice cu
privire la evaluarea posibilităţilor de adoptare şi aplicare a standardelor
internaţionale de audit extern în contextul mediului profesional şi juridic din
Iraq.
Sintetizând aspectele enunţate, concluziile care se desprind în urma
cercetării efectuate pot fi formulate succint de următoarea manieră:
Referitor la Evoluţia reglementărilor privind raportarea comprehensivă
în audit şi implicaţiile guvernanţei corporative opinia noastră este aceea că
studiul comprehensiv al funcției de audit (audit intern – comitete de audit –
audit extern) poate fi realizat numai cu luarea în considerare a mediului atât
intern cât și extern, a contextului complex în care acționează, a multitudinii
Pagina 30 din 51
de factori ce influențează calitatea fiecărui element component și ansamblul

lor, sinergia dintre ele;
Studiul privind măsura în care standardele de audit răspund
contextului mediului profesional şi juridic din Iraq, demonstrează faptul că
standardele de audit elaborate la nivel naţional/local nu răspund
contextului mediului profesional şi juridic din Iraq, cu atât mai mult
contextului economic internaţional.
Alături de slaba performanţă instituită de standardele naţionale/locale
de audit regăsim slaba pregătire profesională a auditorilor date fiind
carenţele curriculei universitare şi a instituţiilor profesionale în pregătirea
auditorilor, slaba reglementare a independenţei auditorilor, precum şi a
profesioniştilor contabili în aplicarea standardelor internaţionale de
contabilitate.
În contextul enunţat se impun anumite măsuri de pregătire
profesională a viitorilor auditori capabili să aplice standardele internaţionale
de audit, flexibilitatea Consiliului profesiei şi acordarea libertăţii de
mobilitate a auditorilor în vederea achiziţionării de experienţă pe linia
aplicării standardelor internaţionale de audit şi exprimării opiniei acestora
conform raţionamentului profesional pe care îl dovedesc.
Privind în perspectivă este foarte important să ne pregătim pentru
schimbări care vor crea oportunităţi pentru profesia de auditor. Fie că
vorbim despre inteligenţa artificală sau despre analiza big data, profesia de
auditor nu va dispare deoarece mereu va fi nevoie de certificarea situaţiilor
financiare care poate include raţionamentul profesional în analiza datelor.
Concluzia la care am ajuns a fost aceea că, dacă analiza datelor arată
prezența unei anomalii sau a unui caz aberant, o analiză a Procesului Lean
deseori descoperă problema în procesul de bază, de exemplu un aspect unde
comenzile nu funcționează corect. Atunci când este integrat în mod eficient,
analiza datelor și Lean combină o analiză calitativă cu o înțelegere cantitativă
a motivului pentru care lucrurile se fac într-un anumit fel. Deci, nu este
vorba doar de informații sau înțelegere, ci de aceste două elemente.
B. CONTRIBUŢII PROPRII
Întreaga cercetare întreprinsă s-a bazat pe o serie de întrebări şi
ipoteze pe care ni le-am pus pe întregul parcurs al tezei, iar dorinţa de a găsi
răspunsuri şi de a demonstra că există soluţii cu privire la măsurile şi
acţiunile care pot fi întreprinse de companii s-au concretizat într-o serie de
puncte de vedere proprii care pot aduce o contribuţie la îmbunătăţirea
literaturii de specialitate.
În cadrul primei axe de cercetare „Aspecte teoretice privind rolul şi
relevanţa auditului”, care este pur teoretică şi care a avut scopul de a crea
cadrul conceptual şi motivaţional al cercetării, contribuţia proprie constă în
maniera în care am abordat modul în care transparenţa presupune
deschidere, comunicare şi responsabilitate şi în cadrul căreia auditul deţine
un rol important.
Întregul eşafodaj al acestei axe de cercetare a fost construit plecând de
la întrebarea dacă cercetarea este semnificativă şi de actualitate. Răspunsul
la această întrebare a reliefat faptul că informaţia perfectă pentru toţi agenţii
este excepţia şi nu regula: de cele mai multe ori, agenţii trebuie să se ocupe
de situaţii în care informaţiile sunt asimetrice. În general, actorii economici
Pagina 31 din 51
au un set de informaţii pe care altă categorie le ignoră. În contextul dat,

practicile guvernanţei corporative au rolul de a menţine încrederea în
informaţia financiară şi non-financiară publicată.
În cadrul celei de a doua axe de cercetare „Calitatea auditului
asociată dificultăţilor financiare. Cazul Iraqului” contribuţiile proprii sunt
legate, pe de o parte, de factorii care afectează calitatea auditului, pe de altă
parte, de metodele statistice bazate pe tehnica analizei discriminante multiple de
măsurare a eşecului financiar.
Cercetând factorii care afectează calitatea auditului am opiniat că, pe
lângă influenţa negativă a unor factori legaţi de întreprinderea însăşi, de
auditor şi de mediu mai pot fi luaţi în considerare şi alţi factori de influenţă,
unii care converg în aceeaşi direcţie cu calitatea auditului, alţii care devin
contrari calităţii auditului şi care pot conduce la un eşec financiar.
am observat că putem vorbi de un set de recomandări necesare pentru a
o satisfacţie a părţilor interesate cu privire la aceste servicii. În acest context
am grupat factorii întrei seturi, şi anume:
 factori care afectează calitatea auditului extern legaţi de mediul
economic, social şi politic şi care afectează mediul de reglementare al
funcţiei de auditor;
 factori loegaţi de mediul de reglementare a profesiei de audit extern
care afectează imparţialitatea firmelor de audit, concurenţa neloială şi
accesul la activitatea de audit;
 factori legaţi de mediul de reglementare a funcţiei de auditor extern,
cum ar fi mărimea biroului, etica profesională, independenţa
auditorilor, experienţa acumulată, mărimea societăţii, structura
auditului extern.
a) Principala contribuţie pe care ne-am adus-o în aria de
cercetare a factorilor a constat într-o cercetare statistică bazată pe
chestionar la nivelul a 145 birouri de audit extern, 161 manageri
financiari din societăţi economice şi 42 de manageri şi care a avut
la bază trei ipoteze:
 Ip.1 – în procesul de audit, între opiniile părţilor interesate şi calitatea
auditului apar diferenţe semnificative;
 Ip.2 - între părţile interesate în procesul de audit şi importanţa relativă
a fiecărui factor dintre cei enumeraţi care afectează calitatea auditului
extern, nu există nici-o diferenţă;
 Ip.3 - între părţile interesate în procesul de audit şi metodele de
îmbunătăţire a calităţii auditului extern nu există diferenţe
semnificative.
În urma prelucrării datelor şi aplicării testului Kruskal-Wallis, am
ajuns la următoarele concluzii:
 nu se poate formula o definiţie comună a calităţii auditului extern
deoarece fiecare parte interesată apreciază calitatea în funcţie de
viziunea şi interesele sale şi corespunde studiilor care stau la baza
pregătirii lor;
 diferenţele constatate între factorii care influenţează calitatea
Pagina 32 din 51
auditului şi părţile interesate, între metodele de îmbunătăţire a

calităţii profesiei de audit extern de către părţile interesate, nu există
diferenţe semnificative.
Pe baza acestor concluzii am recomandat ca organizaţiile profesionale
interesate de activitatea de audit extern din Iraq, independente de sistemul
guvernamental, să elaboreze un concept stabil privind calitatea auditului şi
care să fie recunoscut de către toate părţile interesate, precum şi stabilirea
unor legături între organizaţiile profesionale de audit extern şi Consiliul de
control şi supraveghere a profesiei de audit şi contabilitate din Iraq.
b) În ceea ce priveşte cea de a doua contribuţie pe care ne-am
adus-o în cadrul acestei axe de cercetare, a fost legată de măsurarea
eşecului financiar al unei firme. Din multitudinea modelelor ne-statistice şi
statistice descrise în text, am ales modelul lui Altman considerat cel mai
vechi model de predicţie a riscului de faliment.
La baza aplicării modelului lui Altman a stat un eşantion de 12
companii listate la Bursa de Valori din Iraq, folosind datele financiar-
contabile din situaţiile financiare publicate.
Rezultatele obţinute ne-au permis să conturăm ipoteza care a stat la
baza cercetării întreprinse privind relaţia dintre calitatea auditului şi
prevenirea eşecului financiar de următoarea manieră: Calitatea auditului
este asociată dificultăţilor financiare.
Concluzia finală (pe lângă alte 7 concluzii punctuale precizate în urma
studiului întreprins) pe care am formulat-o pentru această axă de cercetare
a fost aceea că importanţa calităţii auditului extern privind starea financiară
a firmei reprezintă un mecanism eficient al guvernanţei pentru înlăturarea
conflictelor de agenţie şi reducerii riscurilor.
În cadrul celei de a treia axe de cercetare „Gestiunea rezultatelor
contabile în funcţie de calitatea auditului extern” contribuţiile proprii se
regăsesc în trei direcţii şi se bazează pe studii empirice la baza cărora stau
date reale culese şi prelucrate de autor.
a) O primă direcţie a vizat analiza gestionării rezultatelor contabile
în funcţie de calitatea auditului extern şi care s-a bazat pe testarea a patru
ipoteze în cadrul unui eşantion de 17 companii listate la Bursa de Valori din
Iraq pentru care au fost extrase şi prelucrate date din situaţiile financiare
din intervalul de timp 2011-2017.
În scopul cercetării rezultatelor contabile în funcţie de calitatea
auditului extern, am avut în vedere următoarele patru ipoteze:
 Ip.1 – între calitatea serviciului de audit şi mărimea şi reputaţia
biroului de audit există o relaţie directă;
 Ip.2 – există o relaţie directă între vechimea auditorilor şi calitatea
serviciului de audit prestat;
 Ip.3 – gestiunea rezultatelor contabile este asociată negativ cu
mărimea şi reputaţia firmei de audit;
 Ip.4 – gestiunea rezultatelor contabile este asociată negativ cu
vechimea în activitate a auditorului
Studiul realizat şi concluziile la care am ajuns, apreciem că contribuie
la întărirea corelaţiei dintre guvernanţa corporativă şi fiabilitatea
informaţiilor financiare în contextul ţărilor emergente, aşa cum este şi
Iraqul.
b) Cea de a doua direcţie de cercetare în care ne-am adus contribuţia a
Pagina 33 din 51
pornit de la remarca teoretică că actualul model de raportare financiară nu

este suficient pentru a evalua măsura în care întreprinderea raportoare a
contribuit la crearea de valoare. În acest context ne-am propus să analizăm
statistic compatibilitatea mediului contabil din Iraq cu IAS/IFRS pe baza unui
chestionar la care au răspuns 29 profesori universitari cu competenţe în
domeniul contabilităţii, 57 auditori externi din firmele de audit şi 54
contabili angajaţi în companiile private din Iraq.
Studiu s-a bazat pe testarea a patru ipoteze cu privire la
compatibilitatea mediului contabil cu standardele internaţionale de
contabilitate şi impactul acestora asupra profesiei contabile, şi anume:
 Ip.1 – există o compatibilitate a mediului contabil din Iraq cu aplicarea
IAS/IFRS;
 Ip.2 – universităţile şi instituţiile irakiene au un rol în adoptarea
 Ip.3 – există un impact negativ al lipsei IAS/IFRS asupra economiei
 Ip.4 – există o serie de caracteristici şi avantaje ale IAS/IFRS asupra
În urma testării ipotezelor enunţate au fost desprinse o serie de
concluzii care ne-au permis să facem recomandări în direcţia aplicării
IAS/IFRS şi eficientizării lucrărilor contabile.
c) Cea de a treia direcţie în care ne-am adus contribuţia a vizat
analiza impactului guvernanţei corporative asupra profesiei de audit , analiză
bazată pe patru ipoteze de lucru :
 Ip.1 – există o relaţie semnificativă între asigurarea unei guvernanţe
corporative eficiente şi reducerea diferenţei de aşteptări în cadrul
profesiei de audit extern care se poate exprima statistic;
 Ip.2 – există o relaţie semnificativă între protecţia drepturilor
acţionarilor şi reducerea diferenţei de aşteptări în cadrul profesiei de
audit extern care se poate exprima statistic;
 Ip.3 – există o releţie semnificativă între rolul părţilor interesate
(principiu al guvernanţei corporative) şi reducerea diferenţei de
aşteptări în cadrul profesiei de audit extern care se poate exprima
statistic;
 Ip.4 – există o relaţie semnificativă între divulgarea şi transparenţa
informaţiilor financiare şi reducerea diferenţei de aşteptări în cadrul
profesiei de audit extern care se poate exprima statistic;
Testarea celor patru ipoteze a fost realizată pe baza unui chestionar
adresat, în primul rând celor 17 companii cotate la bursă, precum şi a 100
de auditori externi care îşi desfăşoară activitatea în Iraq, datele culese fiind
compilate şi analizate cu ajutorul SPSS.
Concluziile care s-au desprins au permis enunţarea unor măsuri
începând cu revizuirea legislaţiei privind punerea în aplicare a guvernanţei
corporative, elaborarea de regulamente şi instrucţiuni şi până la creşterea
În cadrul celei de a patra axe de cercetare intitulată „Evaluarea
posibilităţilor de adoptare şi aplicare a Standardelor Internaţionale de Audit
extern în contextul mediului profesional şi juridic din Iraq” au fost realizate
două studii empirice pe baza cărora au fost formulate concluzii şi propuneri
Pagina 34 din 51
de îmbunătăţire a calităţii auditului extern şi care reprezintă contribuţia

noastră manifestată în trei direcţii.
a) O primă direcţie în care ne-am adus contribuţia s-a concretizat
în măsura în care standardele de audit răspund contextului mediului
profesional şi juridic din Iraq. La baza studiului a stat un chestionar adresat
cadrelor didactice universitare şi instituţiilor de specialitate în domeniul
auditului extern, întrebările fiind dispuse în cadrul a trei blocuri, fiecare
urmărind un anumit scop, şi anume:
 determinarea măsurii în care ISA sunt concomitent ghid şi referinţă
pentru evaluarea nivelului de performanţă a profesiei de audit în Iraq;
 evaluarea punctelor slabe ale profesiei de audit extern;
 găsirea mecanismelor şi direcţiilor care pot fi definite în scopul
îmbunătăţirii performanţei profesiei de audit ca urmare a însuşirii şi
aplicării standardelor ISA.
Prelucrarea răspunsurilor primite cu ajutorul SPSS ne-a permis
formularea unui număr apreciabil de concluzii ceea ce ne-a permis să
sugerăm recomandări în scopul eficientizării activităţii de audit, atât la
nivelul teoreticienilor (în special a celor din mediul universitar), cât şi în
rândul practicienilor.
b) Cea de a doua direcţie a a căutat un răspuns la întrebarea
Cum etica auditului extern asigură o bună calitate a situațiilor financiare și
contabile ale companiei ?
În căutarea răspunsului am pornit de la teoria de agent şi asimetria
informaţională pe baza cărora au fost formulate patru ipoteze:
 Ip. 1: calitatea informațiilor este asociată pozitiv cu independența
auditoului;
 Ip. 2: calitatea informațiilor este asociată pozitiv cu competența
auditorilor;
 Ip. 3: Calitatea informațiilor este asociată pozitiv cu integritatea
auditorilor;
 Ip. 4: Calitatea informațiilor este asociată pozitiv cu confidențialitatea
auditorilor.
Testarea ipotezelor enunţate s-a bazat pe aceleaşi date utilizate în
analiza gestiunii rezultatelor contabile în funcţie de calitatea auditului
extern, cu precizarea că au fost adăugaţi şi alţi indicatori determinaţi de
autor. Concluzia pe care o desprindem este aceea că există o relație statistică
semnificativă între variabila independenţa auditorului (Ind) și variabila
endogenă, adică accrurals-urile discreţionare calculate după modelul lui
Jones. Un astfel de rezultat confirmă ipoteza că independența auditului
extern are un efect pozitiv asupra calitatea situațiilor financiare și se
coroborează cu studiile lui Kinney Martin (1994); Susanti (2013).
Pe de altă parte, îndatorarea (Gri) are un efect semnificativ și pozitiv
asupra angajamentelor anormale. Deci, companiile îndatorate realizează o
raportare financiară precară, aspect confirmat de rezultatele obținute în
studiile anterioare. În schimb, companiile îndatorate încearcă să
supraevalueze rezultatele lor pentru a reechilibra structura lor financiară și
prezintă indicatori mai favorabili atunci când negociază cu creditorii lor.
c) Cea de a treia direcţie în care regăsim contribuţia noastră în
domeniul cercetării o reprezintă prezentarea posibilităţii şi avantajelor pe
Pagina 35 din 51
care le reprezintă introducerea gândirii Lean în audit comparativ cu analiza

datelor.
Categoric metodologia Lean nu poate fi aplicată dintro dată, va fi
nevoie de o perioadă de ajustare, aspect care este inevitabil.
C. DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
Cercetarea referitoare la calitatea auditului în prevenirea eşecului
financiar, nu este menită a fi exhaustivă, ci poate continua printr-o
aprofundare mai în amănunt a problematicii, sau printr-o altă viziune care
poate surprinde o nouă latură neabordată până în prezent.
Datorită faptul că domeniul este foarte vast şi dinamic, ce surprinde o
întrepătrundere de noţiuni şi concepte atribuibile multor arii de cercetare,
suntem convinşi că prezenta lucrare reprezintă un punct de plecare ale unor
abordări ulterioare.
BIBLIOGRAFIE
1. AAIR - Ghid privind implementarea standardelor

internaţionale de audit intern, 2015
2. Abdullah, H. - (2016) A Proposed Framework of Audit Fees

Determinants in Kurdistan Region, European
Journal of Business and Management, Vol.8, No.12,
www.iiste.org
3. ACCA, - (2013) “What do investors expect from non-financial

EUROSIF reporting ?”,
www.accaglobal.com/content/dam/acca/.../sustain
ability-reporting/tech-tp-wdir.pdf,
4. Adres, - The impact of corporate governance on the degree of

Mohamed .A. disclosure in the statement and the quality of
accounting information , Khartoum , PhD thesis,
university of Sudan of science and technology ,
2010 , pp47
5. Ahmad Abdul - (2015) Exploring the Quality of SME Audits in the

Fattah Odeh UAE, United Arab Emirates University,
http://scholarworks.uaeu.ac.ae/all_theses, pag.14
6. Ahsen, H., - ”Audit firm industry specialization and audit

outcomes: Insights from academic literature”;
Research in Accounting Regulation, 23 (1), 114-129,
2011
7. AIChE - (2010) - Dow's Fire and Explosion Index Hazard

Classification Guide, 7th Edition, American Institute
of Chemical Engineers (AIChE)
8. Akerlof, G. A. - (1970). The market for "lemons": Quality uncertainty

and the market mechanism. Quarterly Journal of
Pagina 36 din 51
Economics 84:3.
9. Algemene - (2013) Peer Review of the Performance Audit

Rekenkamer Function of the Federal Board of Supreme Audit of
Iraq. Final Report (2009-2012), publicat 29
octombrie 2013, The Netherlands of Audit, Lange
Voorhout 8, Postbus 20015, 2500 EA Den Haag
10. Al-Kaddash, H., - (2013) Factors affecting the quality of Auditing : The
Al-Nawas, R., Case of Jordanian Commercial Banks, International
Ramadan, A. Journal of Business and Social Science, Vol.4,
No.11, pag.206-222
11. Altman, E. I., - (1977) ZETA Analysis: A new model to identify

Haldeman, R., bankruptcy risk of corporations; Journal of Banking
G. & Finance, Vol. 1, No. 1, (June 1977), pag.. 29-54
Narayanan P.
12. Altman, E., - (1995) Emerging Markets Corporate Bonds: A

Hartzell, I., Scoring System, Salomon Brothers Inc, New York,
Peck, M 1995
13. Altman, E.I. - (1968) Financial Rations, Discriminant Analysis and

Prediction of Corporale Bankruptey, Journal of
Finance,
14. Al Quashi, D., - The impact of adoption and application of

AlAbadi, H. international accounting standards in Jordanian
companies to attract foreign investment , Master
theses , Alasra university , Jordan ,2009; p.33
15. Amba, S. M., - (2013) Determinants of audit fees in Bahrain: An

Al-Hajeri, F. K. empirical study. Journal nof Finance and
Accountancy
16. Amin, Ahmed - Audit between theory and practice , University house
publish , Egypt, 2006, 55 .
17. Antle, R. - (1982) - The auditor as an economic agent, Journal of

Accounting Research, vol. 20, n° 2, p. 503-527
18. Arens .A., - External Auditing integrated entrance, Dar AL

James. L Marikh for printing, Saudi Arabia, p.42 (2005)
19. Aschauer, E. - (2013) - Familiarity Threat Argument Revisited:

Confidence, Trust and Professional Skepticism,
European Accounting Association 2013 Doctoral
Colloquium,
http://www.eaa2013.org/userfiles/file/AU%20abstr
acts%20-%2017_04_13.pdf
20. Bacq, S., - (2009) L’échec et la seconde chance , dans F.

Giacomin, O., Janssen (dir.), Entreprendre, Une introduction à
Janssen, F. l’entrepreneuriat, Ed.De Boeck, pag..255-264
Pagina 37 din 51
21. Baker, R., - (2002) - “Increasing the role of auditing in corporate

Owsen, D. governance”, Critical Perspectives on Accounting,
vol. 13, pp. 783 – 795.
22. Becker C.L., - The effect of audit quality on earning management”

Defond M.L., Contemporary Accounting Research 15, pp.1-24,
Jiambalvo J., 1998
Subramanyam
K.R.
23. Bedard, J.C., - (2010) Audit Quality Indicators: A Status Update on
Johnstone, Possible Public Disclosures and Insights from Audit
K.M. Practice”, Current Issues in Auditing, vol. 4, no. 1,
Smith, E.F. pp. C12-C19.
24. Bellihi, H., - (2014) Le risque d’échec entrepreneuria . Crise

El-Agy, M. individuelle prélude de crise collective . Essai
d’exploration des facteurs et des effets critiques,
Journal of Business and Economics, vol.2, no.1
25. BNR - Regulamentele BNR privind clasificarea creditelor şi

plasamentelor emise în perioada 2002-2016,
Normele de creditare ale BCR
26. Bolton, B. - (2008) - Corporate governance and firm performance,

Journal of Corporate Finance, No.3, pp260-270
27. Boritz, J.E., - (2007) Predicting Business Failures in Canada,

Kennedy, D.B., SSRN,
Sun, J.Y. http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.470803
28. Bostan, I., - (2010) - Rolul auditului intern în optimizarea

Grosu, V. guvernanţei corporatiste la niveul grupurilor de
întreprinderi, Economie teoretică şi aplicată, Volumul
XVII (2010), No.2(543), pp.63-84, 69
29. Brudan, A. - (2010) - Rediscovering performance management:

systems, learning and integration, Measuring
Business Excellence, Vol. 14, No. 1, pp. 109-123
30. Bu Arar, Ahmed - External audit as a mechanism for implementing

corporate governance , Master thesis , university of
Chlef , 2008, pp 55
31. Bucsan, S. - (2008) 10 factori care conduc la faliment, Colecţia

idei de afaceri,
http://ideideafaceri.manager.ro/articole/manageme
nt/10-factori-care-conduc-la-faliment-460.html
32. Carassus, D., - (2003) - Etude empirique du risque de fraude comme

Cormier, D. objet d’analyse de l’audit externe légal , Comptabilité,
Contrôle, Audit
Pagina 38 din 51
33. Carassus, D., - (2005) - Audit legal et gouvernance d'entreprise: une

Gardes, N. lecture théorique de leurs relations, Conférence
internationale de l'enseignement et de la recherche
en comptabilité, Bordeaux
34. Carati, G., - (1999) - «Converging Corporate Governance Systems:

Tourani R. Theory And Evidence», Unpublished Working Paper,
Maastrischt University
35. Cardon, M. S., - (2011) Misfortunes or mistakes ?: Cultural

Stevens, C. E., sensemaking of entrepreneurial failure , Journal of
Potter, D. R. Business Venturing, vol.26, n°1, pag.p.79-92
36. Cenar , I., - Viața contabilă a întreprinderii de la constituire la

Deaconu , S. C. faliment, Editura CECCAR, București, 2006
37. Cereola, S.J. - (2008) - Do institutional shareholder services

corporate governance ratings reflect a company´s
operating performance?, Critical Perspectives on
Accounting , No.8, pp 1140-1150
38. Cernea, O - Auditul extern – sursă de informaţii sau oglindă a

activităţii agenţilor economici, Rezulatul tezei de
doctorat, 2013, FSEGA, Universitatea Babeş-Bolyai
Cluj Napoca
39. Chadegani, A.A. - (2011) Review of Studies on Audit Quality,

International Conference on Humanities, Society and
Culture IPEDR, Vol.20, pag.312- 316, IACSIT Pres.,
Singapore,
40. Charreaux, G. - (1997) - « Vers une théorie du gouvernement des

entreprises », in « Le gouvernement des entreprises :
corporate governance, théories et faits », Economica,
G. CHARREAUX ed..
41. Charreaux, G. - (1998) Le rôle de la confiance dans le système de

gouvernance des entreprises », Economies et
Sociétés, Sciences de Gestion, N° 8-9, 1998, pp.6.
42. Chen, C., Su, - (2000) - An emerging market’s reaction to initial

X., modified audit opinions: evidence from the Shanghai
Zhao, R. stock exchange. Contemporary Accounting Research
17:3, 429–455.
43. Choi, J. H., - (2010) Audit Office Size, Audit Quality and Audit
Kim, J. B. Pricing. Auditing: A Journal of Practice and Theory,
Zang, Y. 22 (1):73-97
44. CIGREF - Promouvoir l'usage des systèms d'information

comme facteur de création de valeur et source
d'innovation pour l'entreprise, 2008
45. Colasse, B. - (2000) Théories comptables, Encyclopédie de
Pagina 39 din 51
comptabilité. Economica
46. Colton, T. - (1974) Statistics in Medicine, Litle Brown and Company, New York,
NY 1974
47. Conan, Holder - (1979) Variables explicatives de performances et

controle de gestion dans les P.M.I.
48. Cordoş, G.S. - (2015) - Implications of the current exposure draft on

audit reporting, Management Intercultural, Volumul
XVII, Numărul 33 / 2015, p. 61-70.
49. Dahmash, - Corporate governance and its relationship to

Naim auditing and the accounting profession ,The fifth
scientific conference , Jordan , 2003, pp.24 .
50. Dascălu, E.D., - (2010) Calitatea în activitatea de audit, Analele

Drăniceanu, D. Universităţii Spiru Haret, Seria Ştiinţe Juridice, vol.I,
nr.8, pag.109
51. DeAngelo, L. - (1981) Auditor Size and Audit Quality. Journal of

Accounting and Economics, 3, 1981, pag.183-199.
52. Depoers, F. - A cost benefit study of voluntary disclosure: some

empirical evidence from French listed companies,
European Accounting Review, 2000, pp.245-263
53. Dobroţeanu, - (2009) - A comparative study of corporate governance

C.L., Răileanu, frameworks in US,United Kingdom and Romania,
A.S Analele Universităţii din Oradea, seria Ştiinţe
Economice
54. Donato, B., - (2008) - Towards Understanding the Role of Adverse

Comuzzi, M. Selection and Moral Hazard in Automated
Negotiation of Service Level Agreements, prezentat la
conferinţa SIPE’08
55. Donnelly, D. P., - "Auditor Acceptance of Dysfunctional Audit

J. J. Quirin, et Behavior: An Explanatory Model Using Auditors’
al. Personal Characteristics." Behavioral Research in
Accounting , 2003, 15: 87
56. Eisenhardt, K., - (1985) - Control: Organizational and economic

M. approaches, Management Science (Pre-1986), Vol.
31, Nr. 2, p. 134., 1985
57. El-Gammal, W. - (2012) Determinants of audit fees: Evidence from

Lebanon.International Business Research, 5(11),
pag. 136.
58. Ernst and - (2005) Development Fund for Iraq. [Online].

Young Available: http://www.FINDLAW.com
59. Fama, E., - (1971) - Information and capital markets. Journal of
Pagina 40 din 51
Laffer, A. Business 44:3, 289–298.
60. FASB - SFAC - (1980) Qualitative Characteristics of Accounting

Information, pp.13, 1980
61. Fawzy, S - (2003) Assessment of corporate governance in Egypt.

The Egyptian Centre for Economic Studies Working
Paper, 82
62. Fatih, D., - (2008) Corporate governance as a tool to ensure the

Aishi, B reliability of financial information and accounting
systems. Article presented to the third scientific
conference of the faculty economics university,
Jordan, 55
63. Fedaa Abd - (2018) The importance of adopting principles of

Almajid, et all. corporate governance for the quality of internal audit,
Ed. DE GRUYTER, DOI:10.2478/picbe-2018-0098,
pp. 1089-1101, ISSN 2558-9652| Proceedings of the
12th International Conference on Business
Excellence 2018
64. Fedaa Abd - (2018) Evaluation of the feasibility and Importance of

Almajid, et all. Using Statistical Analysis Models to Predict Financial
Failure in the External Audit Profession, Australian
Journal of Basic and Applied Sciences, No.12(1),
2018, DOI : 10.22587/ajbas.2018.12.1.3, p.10-14
65. Fedaa Abd - (2017) The evaluating of the possibility and adopting
Almajid and applying of the international external auditing
standards and its suitability with professional and
legal environment in the state of Iraq,
Annals of university of Craiova – Economic sciences,
Vol 1, Issue 45/2017
66. Fedaa Abd - (2017) The Role and Impact of Corporate Guvernance
Almajid on Narrowing the Expectations Gap between the
External Auditor and the Financial Comunity (A
Practical Study of a Sample of External Audit Offices
and Companies Invested in Iraq), American Scientific
Research Journal for Engineering, Technology, and
Sciences (ASRJETS) (2017 b) Volume 33, No 1, pp
305-327
67. Fedaa Abd - (2017) The Comptability Extent of the Local

Almajid, et all. Accounting Ebvironment with International Accounting
Standards and the Impact of Adoption and
Application of International Accounting Standards on
the Accounting Profession and Market Economics in
Iraq, American Scientific Research Journal for
Engineering, Technology, and Sciences (ASRJETS)
(2017 a) Volume 32, No 1, pp 243-265
68. Fedaa Abd - (2017) The Otganizational Justice of the
Pagina 41 din 51
Almajid, et all. Administrative Leaders and its impact on Employees

Carrer Performance, Journal of Economic
Development, Environment and People, Volume 6,
Issue 1, 2017
69. Fedaa Abd - (2017) Factors Affecting the Quality of External

Almajid, et all Auditing Service, De GRuyTER, Published
online :2017-08-26 /Dol:http:/doi.org 10.1515 /
p.cb.2017-006 /proceeding of the international
conference on Business excellence 2017 /Germania
70. Fedaa Abd - (2016) Evaluating the role of the regulators of the
Almajid, et all. external audit profession in achieving the audit
quality in Iraq,
Annals of university of Craiova – Economic sciences,
Vol 1, Issue 44/2016
71. Feleagă, N. - (1996) Îmblânzirea junglei contabilităţii, Ed.

Economică, Bucureşti, pp. 31
72. Filion, L. J., - (2010) La création d'entreprise: un processus

Borges, C. complexe, dans Filion, L.J et C. Ananou, (coll.), De
l’intuition au projet d’entreprise, Éditions
Transcontinental, Éditions de la Fondation de
l’entrepreneurship et Presses HEC Montréal, Chap.2,
pag.59-74
73. FINNBAY - (2014) - Insider Versus Outsider: The Convergence

Of Governance Systems,
http://www.finnbay.com/media/news/insider-
versus-outsider-convergence-governance-systems/
74. Firescu, V., - (2013) - Guvernanţa corporativă în firmele româneşti:

Brânză, D. caracteristici, dimensiuni, limite (traducere din „SEA –
Practical Application of Science” nr.2/2013), Revista
Management Intercultural, Anul XV, Nr.3(29), 2013,
pp.130-136
75. Francis, J. R. - (2004) “What do we know about audit quality?”,

British Accounting Review (36), pag.345-368.
76. Francis, Jere R. - (2011) A framework for understanding and

researching audit quality. Auditing, 30(2), 125.
77. Fülöp M.T. - (2012) - Auditul în guvernanța corporativă, Editura

Alma Mater, Cluj-Napoca, pag.55
78. Gadaur, I. - (2016) Contribution à l'étude de la qualité de l'audit:

une approche fondée sur le management des équipes
et le comportement des auditeurs, Thèse de doctorat,
2016, https://hal.archives-ouvertes.fr/tel-
01435636/document, accesat februarie 2019
79. Gneiwosz, G. - The share investment decision process and
Pagina 42 din 51
information use: un exploratory case study,

Accounting and business research, 1990
80. Gomez, P.Y. - (1996) - Le gouvernement de l’entreprise, Paris,

Interéditions
81. György, A., - (2011) - Principal-Agent Relations Between Local

György, A.C. Authorities And Public Service Providers In Romania,
Annals of DAAAM for 2011 & Proceedings of the 22nd
International DAAAM Symposium, Volume 22 (1)
82. Habboush - (2007) The extent of the commitment Phalestinian

Mohamed .G companies to rules of governance , Master thesis ,
University of Gaza, 2007, pp.67
83. Hajizadeh, S., - (2012) Audit Firm Size and Information Content of
Rahimi, M. Earnings: New Evidences from Iran, International
Bulletin of Business Administration, 13, pag. 58-65
84. Hamrouni, A. - (2012) The Entrepreneurial Failure: Exploring Links

D., between the Main Causes of Failure and the
Akkari, I. Company life Cycle, International Journal of
Business and Social Science, vol.3, n°4, pag..189-
205.
85. Hao, Z., Zenios, - (2008) - A Dynamic Principal-Agent Model with

S. Hidden Information: Sequential Optimality through
Truthful State Revelation, Operations Research no.
56 (3)
86. He, W., - (2009) - What drives continued knowledge sharing?

Wei, K.K. An investigation of knowledge-contribution and-
seeking beliefs, Decision Support Syst., vol. 46, pp.
826 -838
87. Hermanson, D. - (2003) Internal audit and organizational governance.

R., Research opportunities in internal auditing, 1, 25-71
Rittenberg, L. E
88. Higson, S. - (2003) – Corporate Financial Reportind : Theory and
Practice, SAGE Publications, London – Thousand –
New Delhi
89. Hisham Sorour - (2015) - Differences & similarities btwn Internal &
External Audit activities,
https://www.linkedin.com/pulse/differences-
similarities-btwn-internal-external-audit-hisham-
sorour
90. Horak, H., - (2011) - EU Member state’s experiences with the

Bodiroga- `comply or explain` principle in corporate governance,
Vukobrat, N. Croatian Yearbook of European Law&Policy, no.
7:179-200
91. Iacob, C. - (2016) Contabilitatea de gestiune – instrument

(coord), fundamental al activităţii manageriale, Editura
Pagina 43 din 51
Simionescu, S., Universitaria, Craiova

Manea, D.
92. Iacob, C., - Contabilitate şi control de gestiune, Editura Sitech,

Ionescu, I Craiova, 2003
93. Ibrahim Ahmad - (2015) - Does corporate Gouvernance taken seriously

Anwar by Iraqi listed companies, European Scientific
Journal May 2015 edition vol.11, No.13
94. Ibrahim, E.S.E. - (2009) - The impact of capital‐structure choice on firm

performance: empirical evidence from Egypt, The
Journal of Risk Finance, Vol. 10 Iss: 5, pp. 477- 487.
95. Ibrahim, - (2014) Should Iraq Adopt IFRSs?, International

M.A.A., Journal of Trade, Economics and Finance, Vol. 5,
Stanton, P., No. 6, pag.547
Rodrigs, M.
96. IFAC şi IUAA - (2015) Action Plan developed by the Iraqi Union of
Accountants and Auditors Board (IUAAB),
https://www.ifac.org/system/files/...3/201504Iraq
%20(IUAA)_0.pdf, 15 aprilie 2015
97. Ingram R., - Representational Faithfulness and Economic

Rayburn F. Consequences: Their Roles in Accounting Policy,
Journal of Accounting and Public Policy, Vol. 8, No.
1, 1989, pp. 57-68.
http://dx.doi.org/10.1016/0278-4254(89)90011-2
98. ISA - From Wikipedia, the free encyclopedia,

https://en.wikipedia.org/wiki/International_Standar
ds_on_Auditing
99. ISO - (1994) - Quality management and quality assurance –

Vocabulary, Australian/New Zealand Standard,
AS/NZS ISO 8402:1994,
https://www.saiglobal.com/pdftemp/previews/osh/
as/as8000/8400/8402.pdf
100. Ittonen, K. - (2010) - A Teoretical Examination of the Role of

Auditing and the Relevance of Audit Reports, VAASAN
YLIOPISTO JULKAISUJA, VAASA, p.9
101. Jane, K., - (2003) Principle and Practice in Biobank Governance,

Stranger,M Routledge Taylor and Francis Group, London and
New York
102. Jaziri , R. , - (2009) Une vision renouvel´ee des paradigmes de

Paturel , R. l’entrepreneuriat : Ver une reconfiguration de la
recherche en entrepreneuriat, pag.14,
https://hal.inria.fr/hal-00829206v1
103. Jerboa ,Youssef - (2004) The expectations gap between the financial
Pagina 44 din 51
.M community and the external auditor, Journal of the

Islamic University, VI.2, 2004, pp66
104. Jones J - (1991) Earnings management during import relief

investigations, Journal of Accounting Research
29,pp.193-228, 1991.
105. Kenneth, E.O. - (2012) Adoption of IFRS and financial statements

effects , The perceived Implication on FDI and Nigeria
Economy , Australion Journal of business and
management research , Vo.l2 . No.5; 2012.
106. Khana, P., - (2002) - Globalization and Similarities in Corporate

Krishna, T., Governance: A Cross-Country Analysis, Harvard
Kogan, J. Working Paper No. 02-31,
107. Khelil, N., - (2011) Contribution à la compréhension de l’échec des

Smida, A. şi nouvelles entreprises : exploration qualitative des
Zouaoui, M.- multiples dimensions du... Conference Paper, april
2011,
https://www.researchgate.net/publication/2615623
25
108. Kida, T. - (1980) An investigation into auditors’ continuity and

related qualification judgments. Journal of
Accounting Research, 18, 506-523
109. Kinney W., - (1994) “Does auditing reduce bias in financial

Martin R. reporting? A review of audit-related adjustment
studies”, Auditing: A Journal of Practice and Theory,
vol 13, n° 1, p.151-156, 1994
110. Kiss, C. - (2015) Relevant aspects regarding the changes of the

Fülöp, M.T. statutory audit report in the light of international
Cordoş, G.S. regulations, Audit Financiar, Anul XIII , nr. 26 -
6/2015, ISSN – 1583 – 5812 ( pentru formatul
tipărit) ISSN – 1844 – 8801 (pentru formatul
electronic), pp. 63-73
111. Kilgore, A., - (2011) The Relative Importance of Audit Quality

Radich, R., Attributes. Australian Accounting Review, 21(3), 253-
Harrison, G. 265. doi: 10.1111/j.1835-2561.2011.00141.x
112. Koubaa Riguen - L'impact de l'éthique de l'audit externe sur la qualité

Rakia, de l'information,
Jarboui, A https://documents.bsb-
education.com/.../KOUBAA-RIGUEN...
113. KPMG - (2016) Reflexion futures - Evolution de l'audit,

https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/pdf/2016
/06/Reflexions-futures-Evolution-de-laudit-fr.pdf
114. Krishnan, GV - (2003) “Does Big 6 auditor industry expertise

constrain earnings management?” Accounting
Pagina 45 din 51
Horizons, 19 (1), 1-16., 2003
115. Krishnan, - (2000) The Differentiation of Quality among Auditors:

Jagan, Schauer, Evidence from the Not-for-Profit Sector. Auditing,
Paul C. 19(2), pag.9.
116. Lackey, R. - (2013) Why Have The Islamic Countries Failed To

Develop Even With Resources Like Oil, While
Countries With No Resources Like Switzerland Have
Flourished?, Forbes
117. Latham, G. P. , - (2007) - New developments in and directions for goal-

Locke, E. A setting research. European Psychologist, 12(4), 290-
300
118. Le système - (2009) Guide à l'intention des petites et moyennes

bancaire entreprises.
islamique http://legacy.intracen.org/publications/Free
publications/Islamic_Banking_French.pdf
119. Léger, J.-Y. - (2003) La communication financière bâtir et mettre en

oeuvre une stratégie de communication financière ,
Ed. Dunod, Paris, 2003
120. Lev B. - (1992) „Information disclosure strategy”, California

Management Review, Vol. 345, N° 4, 1992
121. Lévy-Tadjine. - (2006) Pour déconstruire le concept d’entrepreneuriat

T., institutionnel et ses utilisations abusives en
Chelly. A, Management Stratégique , Actes du 8ème CIFEPME
Paturel. R. sur :« L’internationalisation des PME et ses
conséquences sur les stratégies entrepreneuriales »,
25, 26, 27 octobre 2006, Haute école de gestion
(HEG) Fribourg, Suisse.
122. Libby T., - (2004) "The identification and categorization of

Thorne L. auditors’virtues." Business Ethics Quarterly 14(3):
479-498, 2004;
123. Lin, L., - (2012) - Auditor Independence and Audit Quality: A

Tepalagul, N. Literature Review, Rutgers University, 2012,
http://www.eaa2013.org/userfiles/file/AU%20abstr
acts%20-%2017_04_13.pdf
124. Locke, E., A., - (2012) - Building a Practically Useful Theory of Goal
Latham, G., P. Setting and Task Motivation, American Psychologist,
Vol. 57, No. 9, pp. 705–717
125. Mahsen, A. - (2005) Corporate governance, Arab Nile Group,

Egypt, 58
126. Maijoor, S., - (2006) Earnings management within Europe: the

Vanstraelen, A effects of member state environment, audit firm
quality and international capital markets, Accounting
Pagina 46 din 51
and Business Research, 36(1), pag.33-52.
127. Malciu, L - (1999) Contabilitate creativă, Ed. Economică,

Bucureşti, pp. 37
128. Mamoun , M.S. - (2004) The role of published financial reports in

attracting foreign investment to developing countries
capital markets master theses , Sudan university of
science and technology, pp76
129. Mansouri, A., - (2009) Audit Competence and Audit Quality: Case in
Pirayesh, R., Emerging Economy, International Journal of
Salehi, M Business and Management, Vol.4, No.9, 2009,
pag.17-19
130. Marinescu, D., - (2011) - Adverse Selection Models with Three States
Dumitru, M of Nature, Theoretical and Applied Economics no.
555
131. Mautz R.K., - (1961) “The Philosophy of Auditing”, American

Sharaf H.A. Accounting Association, Monograph n°6, 1961;
132. Melumad, N., - (1990) - “An Equilibrium Analysis of Optimal Audit

Thoman, L. Contracts”, Contemporary Accounting Research, vol.7,
p. 22-55.
133. Memiş, M.Ü., - (2012) Earnings Management, Audit Quality and

Çetenak, E.H. Legal Environment : An International Comparison,
International Journal of economics and Financial
Issues, Vol.2, No.4, pag.460-469
134. Moore, E., - (1990) - “External audit and asymetric information”,

Ronen, J. Auditing : a Journal of Practice and Theory, vol. 9
suppl., p. 234-242.
135. Myers, J. N., - (2003) “Exploring the term of the auditor-client

Myers, L. A. relationship and the quality of earnings: A case for
Omer, T. C. mandatory auditor rotation”, The Accounting Review,
78, (July), pag. 759–778
136. Nachmoni, O. - (2000) Information is Power, Communications, nr.

2/2000
137. Najjar W.N. - (2011) Contribution a l'analyse des mecanismes de

gouvernance explicatifs de la qualite de la
communication financiere: cas des entreprises du BSF
120, Université d'Orléans, 2011, pp.41
138. Naser, A. - (2005) Services of the external auditor of the capital

market, University press House, Egypt, p. 41
139. Nicolescu, O. - (2001) Sistemul informaţional managerial al

organizaţiei, Ed. Economică, Bucureşti, pp. 182-183;
Pagina 47 din 51
140. OECD - (2004) Principles of Corporate Governance,

http://www.oecd.org/corporate/ca/corporategovern
anceprinciples/31557724.pdf
141. O’Reilly, D., - (2006) - An experimental test of the interactionof the

Leitch, R., insurance and information-signaling hypothesis in
Tuttle, B. auditing. Contemporary Accounting Research 23:1,
267–289.
142. Onnée, S., - (2006) Saint Gobain et la communication financière,

Chekkar, R Entreprises et Histoire, N°42, Avril 2006
143. Ormrod, P., - (1993) - - Financial reporting and corporate

Cleaver, K. accountability, Accounting and Business Research,
vol. 23, n° 91A, p. 431-439,
144. Pat McCarthy - (2017) Introduction to Lean Methodology : Making and

Sustaining Organizational Improvements, Washington
Public Treasurers Association Preconference
Workshop April 12,
145. Paturel, R. - (1997) Pratique du Management stratégique , La

Gestion en Plus, Presses Universitaires de Grenoble,
pag.150
146. Pigé, B. - (2005) - Reporting financier et gouvernance des

entreprises: le sens des normes IFRS, Editions, EMS,
Paris,
147. Plihon D., - (2003) - Quel scénario pour le gouvernement

Ponsard JP., d’entreprise? Une hypothèse de double convergence ,
Zarlowski P. La Documentation française
148. Porter , B& - (2003) Audit expectation performance gap in the

Gowthorpe ,G united kigdom in 1999 and comparison wihe the gap
in New Zealand in 1989 and 1999, to be published
by the Institute of chartered Accountants of
Scotland, 2003, pp46
149. Renard, J. - (2010) - Théorie et pratique de l'audit interne,

Éditions d'Organisation
150. Ronald J. - (2000) - Globalizing corporate governance:

Gilson Convergence of form or function, Colombia Law
School, The Center for Law and Economic Studies,
Working paper n°. 174
151. Salih, W.K., - (2015) Audit Quality in Federal Board of Supreme

Tin Hla, D. Audit of Iraq,
https://www.researchgate.net/publication/3091794
57_Audit_Quality_in_Federal_Board_of_Supreme_Au
dit_of_Iraq
152. Sammut, S. - (2001) Processus de démarrage en petite entreprise:
Pagina 48 din 51
système de gestion et scénarios, Revue de

l’Entrepreneuriat, vol.1, n°1, pag.51-76
153. Sangué-Fotso, - (2015) Qualite de l'audit et reduction des scandales

R. financiers en contexte camerounais, Revues de
Management et de Stratégie, (2:1), pag.1-17,
www.revue-rms.fr, VA Press
154. Seny, K. - (2006) - Evolution des systemes de gouvernance

d'entreprise : Une approche par la
relationsinterorganisationnelles. Revue
COMPTABILITE, CONTROLE, AUDIT ET
INSTITUTION(S), May 2006, Tunisia
155. Sfetcu, N. - (2016) - Asimetria informaţională şi valorificarea informaţiilor,

http://www.sfetcu.com/language/ro/asimetria-
informationala-si-valorificarea-informatiilor/
156. Sikk et al - (1998) The impossibility of the expectation Gap : some

theory AND evidence, critical perspectives on
accounting , vo1.9.,1998, pp.300
157. Smida, A. - (2010) Repenser l’échec entrepreneurial des petites

Khelil, N. entreprises émergentes : proposition d’une typologie
basée sur une approche intégrative , Revue
Internationale PME, vol.23, n°2, pag.65-106
158. Springate, - (1978) Predicting the Possibility of Failure in a

G.L.V. Canadian Firma, Unpublished MBA Research
Project, Simon Fraser University, January, 1978
159. Sun, J., Liu, G. - (2011) Client-specific litigation risk and audit quality
differentiation, Managerial Auditing Journal, 26(4),
pag.300–316.
160. Susanti S.N - (2013) “An empirical analysis of auditor

independence and audit fees on audit quality”;
International Journal of Management and Business
Studies ISSN: 2167-0439 Vol. 3 (3), pp. 082-087,
2013
161. Şandor, S.D. - (2011) Metode și tehnici de cercetare în știinţele

sociale, suport de curs, online
http://www.apubb.ro/wpcontent/uploads/2011/02
/Suport-MTCS-Ro.pdf, pp.59
162. Taffler, R J and - (1977) Going, Going, Gone: Four Factors Which
Tishaw, H Predict , Accountancy , pag 88
163. Taffler, R., Lu , - (2004) - In denial? Stock market underreaction to

J., Kausar, A. going-concern audit report disclosures. Journal of
Accounting and Economics 38, 293-296
164. The World Bank - (2011) Entreprise Surveys : Iraq Country Profile 2011,
Pagina 49 din 51
pag.4, http://www.enterprisesurveys.org
165. Tomas , W , - (2006) Review between theory and practice , Riyadh,

Htley.E, Dar Al marikh publishing, 2006, pp88
166. Tomuleasa, I. - (2017) „How Do Central Banks Talk ...”,

EconomiaOnline.ro, http://economiaonline.ro/how-
do-central-banks-talk/, 2017
167. Tondeur H. - (2003) “Les déterminants de la qualité des missions

de commissariat aux comptes”, Cahier de recherche
IAE de Lille
168. Wallace, W. - (2004) - The economic role of the audit in free and
regulated markets: a look back and a look forward.
Research in Accounting Regulation 17, 267–298
169. Wernerfelt, B. - (1984) A resource-based view of the firm, Strategic

Management Journal, 5:171-180
170. Whitehouse,T. - (2013) IAASB Explores How to Define, Improve Audit

Quality, from
http://www.complianceweek.com/iaasb-explores-
how-to-defineimprove- audit-
quality/article/276420/
171. Will, H.J. - (1995)- Auditability, accountability and controllership,

Comparative International Governmental Accounting
Research, 5th Conference, Paris.
172. World Economic - (2016) The Global Risks. Report 2016, 11th Edition
Forum
173. WPTA - (2017) Introduction to Lean Methodology, Making and

Sustaining Organizational Improvements, Debra
Hentz, BSME, MPA, 2017
174. Wright DW. - (1996) “Evidence on the relation between corporate

governance characteristics and the quality of financial
reporting”, Working paper, University of Michigan,
December, pp. 91-102
175. Yasin ,Omrwa - (2006) The role of internal audit in activating the
organization of corporate governance , Conference of
the Arab organization for Administative Development ,
2006, pp.188.
176. Zehri, F - (2006) La place de l'audit externe dans la gestion des

résultats comptables. Cas des entreprises
tunisiennes, Communication dans le congrès
Comptabilité, Contrôle, Audit et Institutions, 2006,
https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-
00558387/
Pagina 50 din 51
177. Zhou, J., Elder, - (2004) “Audit quality and earnings management by
R seasoned equity offering firms”. Asia Pacific Journal
of Accounting and Economics, 11(2), 95-120
178. Zwilif, A., - (2007) The role of compliance with internal control in
Aljoher, K. supporting institutional controls. Journal of Research
on Human Studies. University of Ut-Skikda, 1,
Jordan, 56
179. xxx - Laws, Regulations, and Instructions: The system of

practice of External Auditing profession in Iraq – Law
no.3/1999
180. xxx - Le système bancaire islamique. Guide à l'intention

des petites et moyennes entreprises, 2009
http://legacy.intracen.org/publications/Free
publications/Islamic_Banking_French.pdf
181. - http://www.finnbay.com/media/news/insider-
versus-outsider-convergence-governance-systems/
182. - http://www.un.org/esa/ffd/economicgovernance/Ir
aq_UNTranslation.pdf
183. - http://www.enterprisesurveys.org
184. - https://www.ifac.org/system/files/...3/201504Iraq%20(I
UAA)_0.pdf
185. - www.d-raqaba-m.iq/pdf/Audit%20guidance
186. - www.isx-
iq.net/isxportal/files/39_IBPM%20_2016_Ar.pdf
187. - http://www.bsa.iq/
Pagina 51 din 51

Rezumat Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT 4

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT 13

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE DESPRINSE 24

ARGUMENTE ŞI CUVINTE CHEIE

În ultimii ani, riscurile sporite la care sunt supuse economiile ţărilor şi

Cap.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ROLUL ŞI RELEVANŢA 21

Cap.2 CALITATEA AUDITULUI ASOCIATĂ DIFICULTĂŢILOR 53

la practică. Studiu empiric

Cap.3 GESTIUNEA REZULTATELOR CONTABILE ÎN FUNCŢIE DE 106

Cap.4 EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE ADOPTARE ŞI APLICARE 152

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI 185

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE 235

CURRICULUM VITAE 242

A. ACTUALITATEA ŞI RELEVANŢA TEMEI DE CERCETARE

contabile diseminate de către administratori ar trebui să restabilească

Prima casetă include studiile experimentale care examinează cauzele

formării unei concepţii proprii de cercetare în care cele trei tipuri de

În acest context, perspectiva metodologică pe care o propunem va face

Alături de documentarea teoretică pe care o vom realiza pe baza

C. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

încurajarea convergenţei cu standardele internaţioanle de raportare

Sursa: aparţine autorului

îmbunătăţirea sistemului contabil prin sporirea transparenţei, precum şi a

care în ultimul timp literatura de specialitate a consacrat un spaţiu

Întrun asemenea context, vom încerca să subliniem unele concluzii pe

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat se remarcă printr-o structura amplă, fiind alcătuită

elaborarea proiectului Codul voluntar de conducere corporativă. Totodată, s-

element va contribui la eficientizarea de ansamblu a funcţiei de audit în

Din multitudinea direcţiilor de aplicare a măsurilor de asigurare a

viziunea şi interesele sale şi corespunde studiilor care stau la baza

Problema importanţei utilizării metodelor de estimare a eşecului

deoarece, deşi literatura de specialitate a studiat separat calitatea auditului

informaţii, ea obligă la descrierea în raportul anual al mecanismelor folosite

relaţiei dintre reducerea diferenţei de aşteptări şi guvernanţa

2. Studiul empiric privind măsura în care standardele de audit

a datelor. Utilizarea acestui instrument se explică prin absența unei baze de

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

 ce trebuie făcut pentru a spori relevanţa şi valoarea auditului extern ?

Întrucât imaginea și renumele unei companii sunt elemente cărora li

Se remarcă faptul că o simplă definiţie a calităţii auditului nu poate fi

(mediul naţional sau internaţional) trebuie să avem în vedere consecinţele

faptului că situaţiile financiare reflectă corect performanţa firmei.

posibilitatea de a accesa datele contabile ale entităţii, sunt dependenţi de

de factori ce influențează calitatea fiecărui element component și ansamblul

au un set de informaţii pe care altă categorie le ignoră. În contextul dat,

auditului şi părţile interesate, între metodele de îmbunătăţire a

pornit de la remarca teoretică că actualul model de raportare financiară nu

de îmbunătăţire a calităţii auditului extern şi care reprezintă contribuţia

care le reprezintă introducerea gândirii Lean în audit comparativ cu analiza

1. AAIR - Ghid privind implementarea standardelor

2. Abdullah, H. - (2016) A Proposed Framework of Audit Fees

3. ACCA, - (2013) “What do investors expect from non-financial

4. Adres, - The impact of corporate governance on the degree of

5. Ahmad Abdul - (2015) Exploring the Quality of SME Audits in the

6. Ahsen, H., - ”Audit firm industry specialization and audit

7. AIChE - (2010) - Dow's Fire and Explosion Index Hazard

8. Akerlof, G. A. - (1970). The market for "lemons": Quality uncertainty

9. Algemene - (2013) Peer Review of the Performance Audit

11. Altman, E. I., - (1977) ZETA Analysis: A new model to identify

12. Altman, E., - (1995) Emerging Markets Corporate Bonds: A