Topul bancurilor despre daci: de ce soţia lui Decebal se numea Decibela şi care fost prima glumă

din istorie pe seama geţilor

Dacii au intrat în folclorul românilor, atât prin mărturiile istorice, cât şi ca subiecte ale unor
bancuri, glume şi anecdote. Cele mai vechi datează încă din Antichitate.

Cea mai veche glumă despre geţi datează de aproape 2.400 de ani, fiind un fragment dintr-o
operă de comedie, atribuită autorului elen Meneandru. Acesta ironiza viaţa de familie a geţilor
„Aşa suntem noi, tracii toţi, mai ales geţii. Mă mândresc că mă trag din neamul acestora din
urmă: nu suntem din cale afară de cumpătaţi. Niciunul dintre noi nu ia o singură femeie, ci zece,
unsprezece sau douăsprezece şi unii chiar mai multe. Când se întâmplă să moară cineva care n-a
avut decât patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: «Bietul de el n-a fost însurat,
n-a cunoscut iubirea»“, scria Menandru. Şi alţi autori antici au transformat evenimentele în care
strămoşii noştri au fost implicaţi în subiectul unor anecdote. „Decebal se temu ca romanii
victorioşi să nu pornească spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor, la o oarecare
înălţime, şi puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă
înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat”, scria autorul latin Dio Cassius. În prezent, geţii şi dacii
au intrat în folclor şi ca subiecte pentru numeroase glume, bancuri şi anecdote, fără legătură cu
adevărul istoric. Iată câteva dintre acestea. Dacii şi wireless-ul (internet fără fir) Arheologii
germani au săpat în pământ, iar la adâncimea de 200 de metri au găsit cupru. Au tras concluzia
că strămoşii lor foloseau internet prin cablu. Au săpat americanii în pământ, iar la vreo 300 de
metri adâncime au găsit sticlă. Au stabilit că strămoşii lor foloseau internet prin fibră optică. Au
săpat şi românii în pământ şi au ajuns la adâncimea de 200 de metri, apoi la cea de 300 de metri,
fără să găsească nimic. După vreo 1.000 de metri s-au oprit şi au tras concluzia că strămoşii
noştri, dacii, foloseau internet prin wireless. Salutul dacilor, de desen animat Întrebare: Cum se
salutau dacii: Răspuns: What's up, dac ? Burebista şi Geta Profesorul de istorie întreabă elevii din
clasă. – Cum s-a format poporul român? – Prin unirea geto-dacă, a răspuns unul dintre elevi. –
Cum aşa? – Simplu. Regele dac Burebista s-a dus într-o zi în şură, la Geta, şi i-a zis: Geto, de
aici nu mai ieşi! Tipuri de daci Dacii au fost de mai multe feluri: - Gândaci, adicã dacii gânditori
care, din cauza obiceiului de a gândi deveniserã foarte periculoşi, aşa cã au fost transformaţi de
către nişte vrãjitori răi în gâze, sub care formă îi putem întâlni şi azi, mai ales prin blocurile
vechi. Răspândaci, care, de asemenea, se mai pot întâlni şi în prezent, răspândiţi difuz prin
masele populare, în rândurile cãrora rãspândesc de obicei zvonuri. - Aplaudaci, aceştia erau
foarte numeroşi până prin 1989, după care s-au reprofilat în oameni de afaceri. - Cotcodaci, acest
grup era foarte redus numeric la început, alcătuind ceea ce azi numim bârfitori de ambele sexe.
Între timp urmaşii lor s-au înmulţit considerabil şi-i găsim în număr mare, ba stând toatã ziua pe
la porţi şi trăncănind, ba prin cârciumi, arătând cã sunt născuţi în vremuri de secetă, prin
aplecarea ce o au şi către băuturile alcoolice. Cum se numea soţia lui Decebal Decibela şi se
spune că ea zbiera aşa de tare încât i se auzea vocea de la Sarmizegetusa în toată Dacia. Ca un
omagiu pentru aceastã prinţesă nefericitã, fizicienii au numit dupã ea unitatea de măsură a
sunetului. (Toma Caragiu) Sarmaţii şi sarmalele Contemporanii şi aliaţii dacilor au fost un popor
migrator numit sarmaţi. Sarmaţii aceştia se zice cã nu plecau la luptã pânã nu se ghiftuiau bine de
tot cu sarmale. De aici li se trage şi numele: sarmaţi, adicã plini de sarmale. Acest fel de mâncare
le-a plãcut atât de mult şi dacilor încât, înainte de dispariţia lor din istorie că popor de sine
stătător, l-au lãsat moştenire, cu limbă de moarte, urmaşilor urmaşilor lor, gloriosului popor
român. (Toma Caragiu) Dacii şi hunii În timpul marilor migrări, prima hoardă de huni a ajuns în
Dacia. Aici dacii îşi lucrau câmpurile. Hunii i-au întrebat pe daci unde se afla Câmpia Panoniei.
Dacii le-au indicat direcţia. A doua hoardă ajunsă în Dacia i-a oprit din nou din lucru pe daci,
pentru a le cere indicaţii. A treia la fel şi tot aşa, până când dacii s-au săturat să tot fie întrerupţi
din muncă şi au făcut confecţionat indicatoare pe care scria Câmpia Panoniei. Cei ce au ştiut să
citească le-au urmat, cei care nu au ştiut, au rămas aici. Dacii şi Dunărea Profesorul de istorie
întreabă elevii în clasă: - Ce au făcut dacii când au trecut Dunărea? - Si-au uscat hainele, a
răspuns un elev. Ce aflau migratorii de la daci În timpul invaziilor, migratorii ajunşi în Dacia îi
întrebau pe localnici: - Voi de unde sunteţi? - D'aci! Traian şi puiul de dac Trupele romane
asediau Sarmisegetusa. Ca să o cucereasca, hotărăsc să sape tuneluri pe sub cetate. Dar tunelurile
romanilor s-au intersectat cu tunelurile de aprovizionare ale dacilor. Într-unul din ele, Traian
întâlneşte un copil şi îl întreabă: Cum te cheamă, pui de dac? Attila, Măria ta... Traian şi Decebal
nu se înţeleg Traian îl întâlneşte în sfârşit pe Decebal: - Nu fii aşa încruntat, lasă că o să vă
construim şosele pietruite. Decebal se înnegurează. - Şi poduri frumoase. Decebal tace
încăpăţânat. - Şi temple cu statui... hai, mă, Decebal, zi şi tu ceva... - Barză, brânză, mânz, dârz,
viezure, cuşmă, brad. Vă recomandăm să citiţi şi: Prăbuşirea celui mai puternic rege dac,
Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea
multă putere Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul
care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea
puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“,
a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au
destrămat. Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori.
De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“ Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei
mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de
băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de
mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate. Ce limbă vorbeau, de
fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat
moştenire strămoşii noştri Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba
vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii
limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii
consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit
controverse. Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele
Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor Cele mai valoroase piese
de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor,
bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele,
susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor
locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna. Dacă apreciezi acest articol, te
așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai
jos: