3.

CONTABILITATEA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN

CURS DE EXECUȚIE

3.1 Noțiuni introductive 49

3.2 Evaluarea stocurilor 49
3.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de 50
materii prime și materiale
3.4 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de 54
produse și producție în curs de execuție
3.5 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de 58
mărfuri
Rezumat 64
Teste de autoevaluare 66
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 69
Bibliografie minimală 69

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

- să asimilezi logica contabilă în efectuarea înregistrărilor specifice
stocurilor și producției în curs de execuție
- să înțelegi modul de înregistrare a operațiunilor legate de stocuri
- să întocmești formulele contabile aferente operațiunilor respective
- să transcrii sumele din formulele contabile în conturi

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

3.1. Noțiuni introductive

Evidenţa contabilă a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se ţine
cu ajutorul clasei III, „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” şi
cuprinde stocurile de materii prime şi materiale, producţia în curs de execuţie,
produsele, animalele, mărfurile, stocurile aflate la terţi, ambalajele.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări
sunt: achiziţionarea (cumpărarea) de stocuri de la furnizori, obţinerea lor din
producţie proprie (cu forţe proprii), vânzarea lor către terţi, înregistrarea
deprecierilor etc.
Fiind conturi de activ, ele înregistrează în debit soldul iniţial şi
creşterile ulterioare (achiziţii, aporturi, producţie proprie, donaţii primite, plus
de inventar), iar în credit înregistrează diminuările (vânzări, donaţii acordate,
minus de inventar, depreciere fizică normală etc.).
Un element important în cazul stocurilor îl reprezintă evaluarea
acestora la intrarea şi la ieşirea din patrimoniu.

3.2. Evaluarea stocurilor

Evaluarea la intrarea în patrimoniu se face la valoarea de intrare,
numită şi valoare contabilă sau cost istoric. Stabilirea acestei valori se
realizează astfel:
- bunurile aduse ca aport în natură, cu ocazia constituirii societăţii se
evaluează la valoarea de aport consemnată în actul constitutiv al societăţii,
determinată prin expertiză tehnică;
- bunurile dobândite cu titlu gratuit sau prin donaţie se evaluează la
valoarea de utilitate, în funcţie de preţul pieţii, starea sau amplasarea bunului,
capacitatea bunului de a genera profit.
- bunurile dobândite cu titlu oneros se evaluează la costul de achiziţie
consemnat în documentele justificative;
- bunurile obţinute din producţie proprie de către unitatea parimonială
se evaluează la cost de producţie efectiv;
Evaluarea la ieşirea din patrimoniu sau la trecerea în consum a stocurilor se
realizează prin aplicarea metodei „costului mediu ponderat” (CMP), metodei
„primului intrat – primului ieşit” (FIFO) sau a metodei „ultimului intrat –
primului ieşit” (LIFO).
Potrivit legii, o societate comercială are posibilitatea de a evalua şi
înregistra în contabilitate bunurile de natura stocurilor la preţuri prestabilite. În
această situaţie, diferenţa apărută între valoarea estimată (standard) şi valoarea
efectivă (costul de achiziţie sau de producţie) este reflectată direct în conturi de
diferenţe de preţ, prevăzute de clasa conturilor de stocuri.
În funcţie de mărimea societăţii comeciale, de volumul operaţiilor desfăşurate
şi de necesităţile de informare, contailitatea stocurilor poate fi organizată după
una din metodele:
- metoda inventarului permament;
- metoda inventarului intermitent.
Prima metodă presupune debitarea şi creditarea în structură a conturilor de
stocuri pentru toate intrările sau ieşirile din gestiune. Astfel, se cunoaşte şi se

Bazele contabilității II 49
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

stabileşte în orice moment cantitatea şi valoarea stocurilor, ceea ce asigură

operativitate şi control permanent asupra integrităţii patrimoniului.
Cea de-a doua metodă consideră intrările de stocuri ca fiind cheltuieli, iar
înregistrarea ieşirilor se face o singură dată la finele perioadei, când se
stabileşte stocul faptic prin inventariere.
Conturile de stocuri sunt conturi de activ. Prin urmare, înregistrează în debit
existentul iniţial şi intrările, iar în credit consumurile şi vânzările acestora.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe
categorii de bunuri.

3.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de materii prime și materiale

Evidenţa contabilă a stocurilor de materii prime şi materiale este realizată cu

ajutorul grupei 30, care se desfăşoară în următoarele conturi sintetice şi
analitice:
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

a) Achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de la furnizori, cu factură:

301 „Materii prime” A + D 7.000
3021 „Materiale auxiliare” A + D 3.000
401 „Furnizori” P + C 10.000

% = 401 „Furnizori” 10.000

301 „Materii prime” 7.000
3021 „Materiale 3.000
auxiliare”

b) Primirea unor materii prime şi a unor piese de schimb ca donaţie de la un terţ:

301 „Materii prime” A + D 10.000
3024 „Piese de schimb” A + D 5.000
7582 „Venituri din donaţii primite” P + C 15.000

% = 7582 „Venituri din 15.000

301 „Materii prime” donaţii primite” 10.000
3024 „Piese de schimb” 5.000

c) Aportul în natură al asociaţilor/acţionarilor:

Bazele contabilității II 50
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

301 „Materii prime” A + D 25.000

456 „Decontări cu asociaţii/ actionarii A - C 25.000
privind capitalul”

301 „Materii prime” = 456 „Decontări cu 25.000

asociaţii/ actionarii
privind capitalul”

d) Achiziţii de materii prime şi materiale pentru ambalat pe baza avansurilor de

trezorerie acordate unui salariat:
301 „Materii prime” A + D 1000
3023 „Materiale pentru ambalat” A + D 800
542 „Avansuri de trezorerie” A - C 1.800

% = 542 ”Avansuri de 1.800

301 „Materii prime” trezorerie” 1.000
3023 „Materiale pentru 800
ambalat”

e) Se achizitionează obiecte de inventar de la un furnizor, cu factură, care sunt date

spre utilizare. Operaţiunea presupune două momente de înregistrare în
contabilitate:
1. Achiziţionarea obiectelor de inventar:

303 „Materiale de natura obiectelor de A + D 1.000

inventar”
401 „Furnizori” P + C 1.000

303 „Materiale de = 401 „Furnizori” 1.000

natura obiectelor de
inventar”

2. Obiectele de inventar sunt date spre folosinţă (utilizare). Acest fapt este
considerat un consum material de obiecte de inventar, în acest caz, ducând
la sporirea cheltuielilor aferente acestui consum şi diminuarea acestor
stocuri:

603 „Cheltuieli privind materialele de A + D 1.000

natura obiectelor de inventar”
303 „Materiale de natura obiectelor de A - C 1.000
inventar”

603 „Cheltuieli privind = 303 „Materiale de natura 1.000

materialele de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”

Bazele contabilității II 51
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

Notă: Întrucât creditarea contului 303 echivalează cu descărcarea gestiunii de

obiecte de inventar şi implicit dispariţia acestora din evidenţa contabilă a
firmei, a fost introdusă obligaţia reflectării extracontabile a acestora prin
intermediul unui cont în afara bilanţului, respectiv 8035 „Stocuri de natura
obiectelor de inventar date în folosință”.

f) Se trimit spre recondiţionare la terţi, materii prime în valoare de 900 lei:

351 „Materii şi materiale aflate la A + D 900
terţi”
301 „Materii prime” A - C 900

351 „Materii şi = 301 „Materii prime” 900

materiale aflate la terţi”

g) Se dau în consum pentru fabricaţie, materii prime în valoare de 3.200 lei.

Această operaţiune conduce la apariţia contului de cheltuieli aferent (601
Cheltuieli cu materii prime), deoarece expresia consumului de stocuri este
cheltuiala:
601 „Cheltuieli privind materiile A + D 3.200
prime”
301 „Materii prime” A - C 3.200

601 „Cheltuieli privind = 301 „Materii prime” 3.200

materiile prime”

h) Se acordă o donaţie în valoarea de 1.200 lei, sub formă de materiale de natura

obiectelor de inventar unei instituţii de învăţământ:
6587 „Cheltuieli privind calamitățile” A + D 1.200
303 „Materiale de natura obiectelor de A - C 1.200
inventar”

6587 „Cheltuieli = 303 „Materiale de natura 1.200

privind calamitățile” obiectelor de inventar”

i) În urma unor calamităţi naturale (inundaţii) se constată lipsuri la stocul de

materii prime şi materiale consumabile:

6587 „Cheltuieli privind calamitățile” A + D 2.300

301 „Materii prime” A - C 1.200
3028 „Alte materiale consumabile” A - C 1.100

6587 „Cheltuieli = % 2.300

privind calamitățile” 301 „Materii prime” 1.200
3028 „Alte materiale 1.100
consumabile”

j) Se hotărăşte vânzarea stocului de materii prime, în valoare de 41.000 lei.

Pentru aceasta, are loc mai întâi transformarea lor în mărfuri:
Bazele contabilității II 52
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

371 „Mărfuri” A + D 41.000

301 „Materii prime” A - C 41.000

371 „Mărfuri” = 301 „Materii prime” 41.000

k) Ulterior se vinde stocul, a cărui destinaţie economică a fost schimbată anterior:

4111 „Clienţi” A + D 48.790
707 „Venituri din vânzarea P + C 41.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” P + C 7.790

4111 „Clienţi” = % 48.790

707 „Venituri din 41.000
vânzarea mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 7.790

Sarcina de lucru 1

Înregistrați următoarele operațiuni :

1. se achiziționează materiale de natura obiectelor de inventar în
valoare de 400 lei de la un furnizor, cu plata ulterioară ;
2. se dau spre utilizare materialele achizioționate la operațiunea
anterioară ;
3. se primesc ca donație materiale de natura obiectelor de inventar
evaluate la 800 lei.

Bazele contabilității II 53
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

3.4 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de produse și producție în

curs de execuție
Evidenţa contabilă a producţiei în curs de execuţie şi a stocurilor de produse se
realizează cu ajutorul grupelor de conturi 33 şi 34, care se desfăşoară în
următoarele conturi sintetice şi analitice:
33 PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Servicii în curs de execuţie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
347 Produse agricole
348 Diferenţe de preţ la produse

a) Se înregistrează, la sfârşitul lunii, producţia rămasă neterminată, stabilită

prin inventariere, în valoare de 22.000 lei:
331 „Produse în curs de execuţie” A + D 22.000
711 „Venituri aferente costurilor P + C 22.000
stocurilor de produse”

331 „Produse în curs de = 711 „Venituri aferente 22.000

execuţie” costurilor stocurilor de
produse”

b) La începutul perioadei următoare se scade din gestiune valoarea producţiei

rămasă neterminată în luna precedentă:

711 „Venituri aferente costurilor P - D 22.000

stocurilor de produse”
331 „Produse în curs de execuţie” A - C 22.000

711 „Venituri aferente = 331 „Produse în curs de 22.000

costurilor stocurilor de execuţie”
produse”

c) Se obţin produse finite la un cost prestabilit (standard) de 60.000 lei:

345 „Produse finite” A + D 60.000

711 „Venituri aferente costurilor P + C 60.000
stocurilor de produse”

345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente 60.000

costurilor stocurilor de
produse”

d) Costul efectiv al produselor obţinute la punctul c) este de 58.000 lei. Prin

urmare, există o situaţie favorabilă, deoarece costul efectiv este mai mic
Bazele contabilității II 54
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

decât costul standard (planificat), deci pentru obţinerea produselor s-a

cheltuit mai puţin decât fusese planificat. Diferenţa de cost se înregistrează
cu ajutorul contului 348 „Diferenţe de preţ la produse”, care este un cont
rectificativ al valorii de înregistrare al produselor. Diferenţa favorabilă de
cost se înregistrează cu ajutorul contului 348 „Diferenţe de preţ la produse”,
care este un cont rectificativ al valorii de înregistrare al produselor obţinute.
Înregistrarea diferenţelor favorabile de preţ se face în roşu:

348 „Diferenţe de preţ la produse” A + D -2.000

711 „Venituri aferente costurilor P + C -2.000
stocurilor de produse”

348 „Diferenţe = 711 „Venituri aferente -2.000

de preţ la produse” costurilor stocurilor de
produse”

e) Să considerăm că valoarea produselor obţinute la punctul c) este de 63.000

lei, deci costul efectiv este mai mare decât costul standard. Diferenţa este
nefavorabilă întrucât pentru obţinerea produslor s-a cheltuit mai mult decât
se planificase. Diferenţa nefavorabilă se înregistrează tot în contul 348, dar
în negru:

348 „Diferenţe de preţ la produse” A + D 3.000

711 „Venituri aferente costurilor P + C 3.000
stocurilor de produse”

348 „Diferenţe de preţ = 711 „Venituri aferente 3.000

la produse” costurilor stocurilor de
produse”

f) Se vând produsele finite obţinite unui client, valoarea de vânzare fiind de

83.000 lei, TVA 19%:
4111 „Clienţi” A + D 98.770
701 „Venituri din vânzarea produselor P + C 83.000
finite”
4427 „TVA colectată” P + C 15.770

4111 „Clienţi” = % 98.770

7015 „Venituri din 83.000
vânzarea produselor
finite” 15.770
4427 „TVA colectată”

g) Să considerăm că produsele vândute la punctul f) au fost obţinute la un

cost efectiv de 63.000 lei şi un cost standard de 60.000 (punctele c) şi
e)). O dată vândute produsele (în cazul nostru în totalitate), ele trebuie
scoase din evidenţa contabilă, operaţiune ce poartă denumirea de
„descărcare de gestiune a produselor finite”. Dacă la obţinerea

Bazele contabilității II 55
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

produselor finite conturile 345 şi 348 se debitau, iar contul 711 se

credita, la descărcarea gestiunii cu produsele finite vândute conturile
345 şi 348 se vor credita, iar 711 se va debita (operaţiunea inversă):

345 „Produse finite” A - C 60.000

348 „Diferenţe de preţ la A - C 3.000
produse”
711 „Venituri aferente P - D 63.000
costurilor stocurilor de
produse”

711 „Venituri = % 63.000

aferente (costul efectiv)
costurilor 345 „Produse 60.000
stocurilor de finite” (costul standard)
produse” 3.000
348 „Diferenţe de (diferenţa de cost
preţ la produse” nefavorabilă)

Evidenţa sistematică a conturilor 345, 348 şi 711:

D 345 “Produse finite” C D 711“Venit.af.cost.stoc de produse” C

c) 60.000 (f) 60.000 (f) 63.000 (c) 60.000
(cost standard) (cost standard) (cost efectiv) (cost standard)
(e) 3.000
(diferenţă
nefavorabilă)
RD 60.000 RC 60.000 RD 63.000 RC 63.000
TSD 60.000 TSC 60.000 TSD 63.000 TSC 63.000
SFD 0 SFD 0

D 348”Diferente preţ produse” C

(e) 3.000 (e) 3.000
(diferenţă (diferenţă
nefavorabilă) nefavorabilă)
RD 3.000 RC 3.000
TSD 3.000 TSC 3.000
SFD 0

h) Se constată un plus de inventar la gestiunea de semifabricare, în valoare de

5.000 lei:
341 „Semifabricate” A + D 5.000
711 „Venituri afrente costurilor P + C 5.000
stocurilor de produse”

341 „Semifabricate” = 711 „Venituri aferente 5.000

costurilor stocurilor de
produse”

Bazele contabilității II 56
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

i) Se primesc ca donaţie bunuri în valoare de 11.000 lei, care sunt încadrate ca

produse finite:
345 „Produse finite” A + D 11.000
7582 „Venituri din donaţii primite” P + C 11.000

341 „Semifabricate” = 7582 „Venituri din 11.000

donaţii primite”

j) Se primesc de la terţi produse finite expediate anterior din gestiunea firmei,

pentru recondiţionare:

345 „Produse finite” A + D 16.000

354 „Produse aflate la terţi” A - C 16.000

341 „Semifabricate” = 354 „Produse aflate la terţi” 16.000

Sarcina de lucru 2

Înregistrați următoarele operațiuni :

1. se obțin produse finite la un cost de producție în valoare de 4000 lei;
2. se vând integral produsele finite obținute unui client, pe bază de
factură, cu valoarea de 5.500 lei plus TVA 19%;
3. se descarcă gestiunea de produsele finite vândute.

Bazele contabilității II 57
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

3.5 Înregistrarea principalelor operațiuni privind stocurile de mărfuri

Evidenţa contabilă a stocurilor de mărfuri se realizează cu ajutorul grupei
37care cuprinde conturile:
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri
În funcţie de regimul de circulaţie a mărfurilor, evidenţa contabilă are anumite
particularităţi:

a) Gestiunea mărfurilor cu ridicata (en gros) presupune utilizarea numai a

contului 371 „Mărfuri”, adaosul comercial fiind variabil, în funcţie de contractele
comerciale cu fiecare partener, nu se evidenţiază distinct, el fiind reflectat direct
în contul 121 „Profit sau pierdere”, ca diferenţă între valoarea conturilor 707
„Venituri din vânzarea mărfurilor” şi 607 „Cheltuieli privind mărfurile”.

a) Se primesc mărfuri de la un furnizor, în valoare de 30.000 lei, TVA 19%:

371 „Mărfuri” A + D 30.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 7.200
401 „Furnizori” P + C 35.700

% = 401 „Furnizori” 35.700

371 „Mărfuri” 30.000
4426 „TVA 5.700
deductibilă”

b) Se vând mărfurile unui client; valoarea de vânzare este 40.000, TVA 19%:
4111 „Clienţi” A + D 47.600
707 „Venituri din vânzarea P + C 40.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” P + C 7.600

4111 „Clienţi” = % 47.600

707 „Venituri din 40.000
vânzarea mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 7.600

c) O dată vândute, mărfurile trebuie scăzute din evidenţa contabilă şi

gestionară, întrucât ele nu mai există în patrimoniu. Descărcarea gestiunii de
mărfuri presupune utilizarea contului 607 „Cheltuieli privind mărfurile”,
care sporeşte şi exprimă costul mărfurilor vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” A + D 30.000

371 „Mărfuri” A - C 30.000

607 „Cheltuieli = 371 „Mărfuri” 30.000

privind mărfurile”

Bazele contabilității II 58
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

d) Se primesc ca donaţie bunuri în valoare de 20.000 lei, care sunt încadrate ca

mărfuri:
371 „Mărfuri” A + D 20.000
7582 „Venituri din donaţii primite” P + C 20.000

371 „Mărfuri” = 7582 „Venituri din 20.000

donaţii primite”

e) Se trimit spre prelucrare ţerţilor mărfuri în valoare de 14.000 lei:

357 „Mărfuri aflate la terţi” A + D 14.000
371 „Mărfuri” A - C 14.000

357 „Mărfuri aflate la = 371 „Mărfuri” 14.000

terţi”

f) Se constată la inventariere lipsuri la stocul de mărfuri, în valoare de 4.000

lei, care nu sunt imputate gestionarului:
607 „Cheltuieli privind mărfurile” A + D 4.000
371 „Mărfuri” A - C 4.000

607 „Cheltuieli privind = 371 „Mărfuri” 4.000

mărfurile”

b) Gestiunea mărfurilor cu amănuntul (en detail) presupune utilizarea, pe

lângă contul 371 „Mărfuri”, şi a conturilor 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
şi 4428 „TVA neexigibilă”. Adaosul comercial este înregistrat în contul 378 şi
este cunoscut, ca valoare, încă de la intrarea fiecărui lot de mărfuri. În acest
caz, intrările şi ieşirile de mărfuri sunt evaluate la preţ de vânzare.
Pentru descărcarea gestiunii de mărfurile vândute se determină o medie a
adaosului comercial aferentă vânzărilor realizate. Această medie se determină
cu ajutorul unui coeficient de repartizare, calculat astfel:
( Si  Rc) cont 378
Kr  x100
( Si  Rd ) cont 371  ( Si  Rc) cont 4428

Valoarea coeficientuli de repartizare se aplică la valoarea vânzărilor fără TVA

din cursul lunii (valoarea rulajului creditor al contului 707 „Venituri din
vânarea mărfurilor), determinându-se astfel media adaosului comercial aferentă
vânzărilor realizate în timpul lunii.

a) Un magazin alimentar cumpără, pe data de 1.02.2017, mărfuri de la un

furnizor, în valoare de 20.000 lei, plus TVA 19%:

371 „Mărfuri” A + D 20.000

4426 „TVA deductibilă” A + D 3.800
401 „Furnizori” P + C 23.800

Bazele contabilității II 59
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

% = 401 „Furnizori” 23.800

371 „Mărfuri” 20.000
4426 „TVA 3.800
deductibilă”

b) Magazinul alimentar practică un adaos comercial de 15%, TVA neexigibilă

19%. Adaosul comercial se calculează la valoarea costului de achiziţie al
mărfii cumpărata de la furnizor, fără TVA.
Adc= Ca x 15% = 20.000 x 15% = 3.000 lei
TVA neexigibilă = (Ca + Adc) x 19% = (20.000 + 3.000) x 19% = 4.370 lei
Valoarea de vânzare a lotului cumpărat pe data de 1.02.2017 = Ca + Adc +
TVA neexigibilă = 20.000 + 3.000 + 4.370 = 27.370 lei
Contul de mărfuri se încarcă, pe lângă costul de achiziţie de la furnizor, cu
valoarea adosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă:

371 „Mărfuri” A + D 7.370

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” P + C 3.000
4428 „TVA neexigibilă” P + C 4.370

371 „Mărfuri” = % 7.370

378 „Diferenţe de preţ la 3.000
mărfuri”
4428 „TVA neexigibilă” 4.370

c) În perioada 1.02.2017-15.02.2017 se vând mărfuri în valoare de 54.740

lei, încasate cu numerar, cunoscând faptul că soldurile iniţiale la 1.02.2017 ale
conturilor 371 „Mărfuri”, 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA
neexigibilă” erau: 49.980 lei, 6.000 lei şi 7.980 lei. Vânzările se realizează
integral cu numerar:

5311 „Casa în lei” A + D 54.740

707 „Venituri din vânzarea P + C 46.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” P + C 8.740

5311 „Casa în lei” = % 54.740

707 „Venituri din 46.000
vânzarea mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 8.740

d) Se cumpără, pe data de 16.02.2017, mărfuri de la furnizori, în valoare

de 30.000 lei, TVA 19%:
371 „Mărfuri” A + D 30.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 5.700
401 „Furnizori” P + C 35.700

Bazele contabilității II 60
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

% = 401 „Furnizori” 35.700

371 „Mărfuri” 30.000
4426 „TVA 5.700
deductibilă”

e) Magazinul alimentar practică pentru acest nou lot de mărfuri cumpărate

un adaos comercial de 25%, TVA neexigibilă 19%. Adaosul comercial se
calculează la valoarea costului de achiziţie al mărfii cumpărata de la
furnizor, fără TVA.
Adc= Ca x 25% = 30.000 x 25% = 7.500 lei
TVA neexigibilă = (Ca + Adc) x 19% = (30.000 + 7.500) x 19% = 7.125
lei
Valoarea de vânzare a lotului cumpărat pe data de 16.02.2017 = Ca + Adc
+ TVA neexigibilă = 30.000 + 7.500 + 7.125 = 44.625 lei
Contul de mărfuri se încarcă, pe lângă costul de achiziţie de la furnizor, cu
valoarea adosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă:

371 „Mărfuri” A + D 14.625

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” P + C 7.500
4428 „TVA neexigibilă” P + C 7.125

371 „Mărfuri” = % 14.625

378 „Diferenţe de preţ 7.500
la mărfuri”
4428 „TVA 7.125
neexigibilă”

f) În perioada 16.02.2017 - 28.02.2017 se vând mărfuri în valoare de 57.120 lei.

Toate vânzările se realizează integral cu numerar.
5311 „Casa în lei” A + D 57.120
707 „Venituri din vânzarea P + C 48.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” P + C 9.120

5311 „Casa în lei” = % 57.120

707 „Venituri din 48.000
vânzarea mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 9.120

g) Se cumpără, pe data de 28.02.2017, mărfuri de la furnizori, în valoare de

40.000 lei, TVA 19%:

371 „Mărfuri” A + D 40.000

4426 „TVA deductibilă” A + D 7.600
401 „Furnizori” P + C 47.600

Bazele contabilității II 61
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

% = 401 „Furnizori” 47.600

371 „Mărfuri” 40.000
4426 „TVA 7.600
deductibilă”

h) Magazinul alimentar practică pentru acest nou lot de mărfuri cumpărate,

un adaos comercial de 22%, TVA neexigibilă 19%. Adaosul comercial se
calculează la valoarea costului de achiziţie al mărfii cumpărate de la
furnizor, fără TVA.
Adc= Ca x 22% = 40.000 x 22% = 8.800 lei
TVA neexigibilă = (Ca + Adc) x 19% = (40.000 + 8.800) x 19% = 9.272
lei
Valoarea de vânzare a lotului cumpărat pe data de 28.02.2017 = Ca + Adc
+ TVA neexigibilă = 40.000 + 8.800 + 9.272 = 58.072 lei
Contul de mărfuri se încarcă, pe lângă costul de achiziţie de la furnizor, cu
valoarea adosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă:

371 „Mărfuri” A + D 18.072

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” P + C 8.800
4428 „TVA neexigibilă” P + C 9.272

371 „Mărfuri” = % 18.072

378 „Diferenţe de 8.800
preţ la mărfuri”
4428 „TVA 9.272
neexigibilă”

i) Pe data de 28.02.2017 se descarcă din gestiunea magazinului, mărfurile

vândute în cursul lunii. Pentru aceasta se totalizează vânzările şi se
determină coeficientul de repartizare:
Total vânzări luna februarie 2017 (Rc al contului 707) = 46.000 + 48.000
= 94.000 lei

(Si  Rc) cont 378

Kr  x100 
(Si  Rd) cont 371  (Si  Rc) cont 4428
6.000  19.300 25.300
 x100  x100  16,92%
( 49.980  130.067)  (7.980  20.767) 151.300

Valoarea medie a adaosului comercial aferent mărfurilor vândute este =

94.000 x 16,92 % = 15.905 lei
Costul mărfurilor vândute (înregistrat cu ajutorul contului 607 „Cheltuieli
privind mărfurile vândute”) va fi = 94.000 – 15.905 = 78.095 lei
Valoarea TVA colectată (rulajul contului 4427) din timpul lunii devine
valoare de descărcare pentru contul 4428 „TVA neegigibilă”, respectiv
17.860 lei.
Contul de mărfuri 371 se diminuează cu valoarea totală de vânzare din
timpul lunii, respectiv 111.860 lei:

Bazele contabilității II 62
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

607 „Cheltuieli privind mărfurile” A + D 78.095

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” P - D 15.905
4428 „TVA neexigibilă” P - D 17.860
371 „Mărfuri” A - C 111.860

% = 371 „Mărfuri” 111.860

607 „Cheltuieli privind 78.095
mărfurile”
378 „Diferenţe de preţ 15.905
la mărfuri”
4428 „TVA 17.860
neexigibilă”

Evidenţa sistematică a operaţiunilor:

D 371 “Mărfuri” C D 378 “Adaos comercial C
Si 49.980 (i) 111.860 (i) 15.905 Si 6.000
(a) 20.000 (b) 3.000
(b) 7.370 (e) 7.500
(d) 30.000 (h) 8.800
(e) 14.625 RD 15.905 RC 19.300
(g) 40.000 TSD 15.905 TSC 25.300
(h) 18.072 SFC 9.395
RD 130.067 RC 111.860
TSD 180.047 TSC 111.860
SFD 68.187

D 4428 “TVA neexigibilă” C D 5311 “Casa în lei” C

(i) 17.860 Si 7.980 (c) 54.740
(b) 4.370 (f) 57.120
(e) 7.125 RD 111.860 RC 0
(h) 9.272
TSD 111.860 TSC 0
RD 17.860 RC 20.767 SFD 111.860
TSD 17.860 TSC 28.747
SFC 10.887

D 4427 “TVA colectată” C D 707 “Venituri vânzari mărfuri”

C
(c) 8.740 (c) 46.000
(f) 9.120 (f) 48.000
RD 0 RC 17.860 RD 0 RC 94.000
TSD 0 TSC 17.860 TSD 0 TSC 94.000
SFC 17.860 SFC 94.000

Bazele contabilității II 63
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

Sarcina de lucru 3

Înregistrați următoarele operațiuni:

1. se cumpără mărfuri (în regim en gros) în valoare de 5.000 lei, plus
TVA 19%, de la un furnizor, cu plata ulterioară;
2. se vând integral mărfurile achiziționate anterior cu valoarea de
7.000 lei, plus TVA 19% și se încasează contravaloarea acestora cu
numerar;
3. se descarcă gestiunea de mărfurile vândute.

Rezumat
Stocurile sunt active circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a
activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale
a activităţii; sau
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează
sa fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
In cadrul stocurilor se cuprind:
a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpară în vederea
revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale
Bazele contabilității II 64
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte

materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau
de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, şi anume;
- semifabricatele, prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic
a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în
procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul
entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- produsele agricole.
f) active biologice de natura stocurilor, respectiv animalele născute şi cele
tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite
pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrasat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate
de terţi, cu obligaţia restituirii în conditiile prevăzute în contracte;
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut
prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute în procesul tehnologic,
precum şi produsele nesupuse probelor şi receptiei tehnice sau necompletate
în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea,
lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate;
i) mărfurile, care sunt bunuri cumpărate și revândute în aceeași stare, fără să
li se aducă nicio modificare sau modificări minore; asupra valorii de intrare a
acestora se aplică adaosul comercial.
In cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru
prelucrare sau în consignatie la terţi, care se înregistrează distinct în
contabilitate pe categorii de stocuri.
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de
operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. În
aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi
înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite
pentru prelucrare, încustodie sau în consignatie se recepţionează şi
înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor
bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;
b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se
dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la
locul de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor
însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca
intrare în gestiune;
c) încazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea

Bazele contabilității II 65
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

acesteia, astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în
contabilitate în conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât
la locurile de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care
confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de
proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atat îngestiune, cat
şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

Teste de autoevaluare
1. Presupunem următoarea operaţie economică: “Se cumpără de la un furnizor
mărfuri în valoare de 20.000 lei”. Care dintre variantele de mai jos prezintă
analiza contabilă corectă a acestei operaţiuni?
a)
Mărfuri” A + C 20.000
Furnizori” P + C 20.000
b)
Mărfuri” A + D 20.000
“Furnizori” P + D 20.000
c)
Mărfuri” A + D 20.000
“Furnizori” A - C 20.000
d)
Mărfuri” A + D 20.000
“Furnizori” P + C 20.000
e)
Mărfuri” P - D 20.000
Furnizori” P + C 20.000

2. Presupunem următoarea situaţie a contului 345 “Produse finite”:

345 “Produse finite”

Debit Cretit
Nr. Data Explicatia Suma Nr Data Explicaţia Suma
0 2.04 Sold initial 2.000
2 4.04 Raport de fabricaţie şi 1.500 1 03.04 Descarcare gestiune 1.000
Nota predare la de produsele vândute
magazie
4 8.04 Raport de fabricaţie şi 2.300 3 06.04 Bon transfer 500
Nota predare la (trimiterea spre
magazie remediere)
- - - - 5 30.04 Descarcare gestiune 4.000
de produsele vândute
I RULAJ 3.800 I RULAJ 5.500
II TOTAL SUME 3.800 II TOTAL SUME 5.500
III SOLD FINAL 300.000
DEBITOR
Care dintre elementele contului prezentat nu sunt corecte?
Bazele contabilității II 66
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

a) RD;
b) TSD;
c) TSC;
d) SI;
e) TSC.

3. Care dintre variantele următoare prezintă formula contabilă corectă a operaţiunii: „Se
descarcă gestiunea de produse finite care au fost vândute, cu valoarea de 6.000 lei”
a)
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente 6.000
costurilor stocurilor de
produse”
b)
7588 “Alte venituri din = 345 “Produse finite” 6.000
exploatare”
c)
601 “Cheltuieli cu = 345 “Produse finite” 6.000
materiile prime”
d)
711 “Venituri aferente = 345 “Produse finite” 6.000
costurilor stocurilor de
produse”
e)
701”Venituri din = 345 “Produse finite” 6.000
vânzare produselor
finite

4. Care este formula contabilă cu care se înregistrază consumul de materii prime?

a) 601 ”Cheltuieli cu materiile prime” = 301 ”Materii prime”;
b) 301 ”Materii prime” = 601 ”Cheltuieli cu materiile prime”;
c) 301 ”Materii prime” = 401 ”Furnizori”;
d) 401 ”Furnizori” = 301 ”Materii prime”
e) 301 ”Materii prime” = 711 ”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.

5. Ce seminifică următoarea formulă contabilă:

% = 371 „Mărfuri”
607 „Cheltuieli privind
mărfurile”
378 „Diferenţe de preţ
la mărfuri”
4428 „TVA
neexigibilă”
a) achiziția de mărfuri en gros;
b) achiziția de mărfuri cu amănuntul;
c) vânzarea mărfurilor cu amănuntul;
d) descărcarea gestiunii de mărfuri en gros;
e) descărcarea gestiunii de mărfuri cu amănuntul.

Bazele contabilității II 67
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

6. Descărcarea gestiunii, în cazul unei societăţi comerciale care practică comerţul

„en gros”, se înregistrează astfel :
a) 371 = 607 - 20.000

b) % = 371 24.800
607 20.000
4427 4.800

c) 607 = 371 - 10.000

d) 607 = 707 - 10.000

e) 371 = 707 - 8.000

7. Ce seminifică următoarea formulă contabilă?

% = 401 „Furnizori”
371 „Mărfuri”
4426 „TVA
deductibilă”

a) vânzarea mărfurilor în regim en gros;

b) achiziționarea mărfurilor de la un furnizor, pe bază de factură;
c) descărcarea gestiunii mărfurilor en gros;
d) descrcărarea mărfurilor cu amănuntul;
e) lipsa mărfurilor din gestinne ca urmare a unei calamități naturale.

8. Ce seminifică următoarea formulă contabilă?

371 „Mărfuri” = 7582 „Venituri din
donaţii primite”
a) vânzarea mărfurilor în regim en gros;
b) achiziționarea mărfurilor de la un furnizor, pe bază de factură;
c) descărcarea gestiunii mărfurilor en gros;
d) primirea mărfurilor în patrimoniu ca urmare a unei donații;
e) lipsa mărfurilor din gestinne ca urmare a unei calamități naturale.

Bazele contabilității II 68
Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1.d; 2. c; 3. d; 4.a; 5.e; 6. c; 7. b; 8. d.

Bibliografie minimală
Crețu Carmen (2015). Bazele contabilității. Aplicații practice, studii de caz și
teste grilă. Galați: Editura Zigotto
Jalbă Luminița (2015). Bazele contabilității. București: Editura Pro
Universitaria
Munteanu Victor, Bleotu Vasile, Tilea Doina Maria, Țintă Alice (2012),
Bazele contabilității. București: Editura Universitară

Bazele contabilității II 69