Bulgaria

Generalitati
Denumirea oficială: Republica Bulgaria
Este membră a Uniunii Europene, a NATO și a Consiliului Europei, membru fondator al OSCE,
și a făcut parte de trei ori din Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Suprafața: 110.994 km² (Bulgaria este a 14-a țară ca mărime din Europa și a 104-a în lume)
Populația: 7.351.234 (Recensământ 2011)
Densitatea: 66 loc/km² (locul 124)
capitala: Sofia

Poziție geografică
Republica Bulgaria este o ţară europeană situată în S-E Europei (Peninsula Balcanică). Se
învecinează cu România la nord (în cea mai mare parte de-a lungul Dunării), Serbia şi Republica
Macedonia la vest şi Grecia şi Turcia la sud. La est, teritoriul ţării este delimitat de Marea
Neagră.

Relief
Relieful este variat, predominând munții si câmpiile.
Cele mai notabile unități de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și
Munții Rodopi.
Munții Balcani (Stara Planina) sunt dispuși într-un lanț de la est la vest prin centrul țării. Sud-
vestul muntos are două masive —Rila și Pirin (vf. Vihren, 2.914m) care mărginesc Munții
Rodopi către est, munți mai mici dar mai întinși.
În Bulgaria se află cel mai înalt punct din peninsula Balcanică, Musala, din Munții Rila, la
2.925 m.
Câmpiile ocupă circa o treime din suprafață, în vreme ce dealurile și podișurile ocupă 41%.

CLIMA
Bulgaria are o climă dinamică, rezultată din poziționarea sa la întâlnirea maselor de aer
mediteranean și continental, cu concursul efectului de barieră al munților.
Muntii Stara Planina constituie o bariera ce împarte Bulgaria în două zone climatice: una
temperat-continentală, moderată, în N și alta mediteraneană în câmpiile de S. Temperatura medie
anuală este de 10,5°C (10°C în N și 14°C în S).
Precipitațiile se ridică la 630 mm pe an, și fluctuează de la 500 mm în Dobrogea până la peste
2.500 mm în munți. Masele de aer continental aduc mari cantități de zăpadă iarna.
HIDROGRAFIE
Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre care multe sunt relativ scurte și cu debite
reduse. Râurile aparțin bazinului Mării Negre (Dunărea - 470 km pe granița cu România și
afluenții săi, Iskăr, Osam, Lom) si celui al Marii Egee: Struma, Tundja, Marița (321 km).
În Bulgaria se află 280 lacuri de munte și numeroase lacuri de acumulare, iar dintre izvoarele
termale se află cele de la Sapareva Banya, lângă Sofia, unele dintre cele mai fierbinți din Europa.

Vegetaţia şi Fauna
Aproximativ o treime din suprafaţa ţării este acoperită de păduri. În zonele mai joase predomină
foioasele – stejarii, fagii şi teii sunt speciile predominante. Pentru a răspunde cererii permanente
de lemn, la sfârşitul Evului Mediu au fost defrişate mari suprafeţe de pădure, iar acum pericolul
deşertificării este combătut prin programe ample de reîmpădurire. O mare importanţă a fost
acordată plantării unor păduri mixte pentru a preveni epuizarea solului prin monocultură.
Datorită climei specifice, în sud este răspândită o vegetaţie de tip mediteraneean, în care
predomină o formaţiune vegetală (maquisul) formată din tufărişuri, arbuşti spinoşi şi măslini.
Pădurile de luncă dese, formate din plopi, sălcii, ulmi şi frasini, se găsesc în unele părţi de pe
malurile Dunării, iar în unele zone umede din câmpii cresc stuf şi plante de mlaştină

Caracteristici demografice
Evoluția populației: 2011 - 7 364 570
2004 - 7 518 000
1970 - 8 490 000
1946 - 7 026 000
1900 - 3 745 000
Populația este formată din: bulgari 79,8%; turci 9,6%; romi 5,4% ; macedonieni 2,5%; români,
aromâni.
Natalitate: 9,5 ‰ , Mortalitate 14,2 ‰
Spor natural: -4,6% ;
Speranța de viață la naștere: 68,0 ani (barbati) si 75,0 ani (femei);
Populatia urbana 69,6 %.
Culte: ortodoxism 76%, islamism 10%, catolicism 1,5%.
Economie
La începutul anilor '90 Bulgaria s-a înscris, aidoma celorlalte tari ex-socialiste, pe
calea tranziției spre economia de piața. Baza de pornire prezenta însa unele
particularitati, intre care, resursele de subsol variate, dar cu reserve reduse si de
slaba calitate, dependenta puternica de piața URSS (care însa s-a prăbușit in
1991), datoria externa ridicata (11,4 mld.$ in 2003), penuria de energie generate de
funcționarea nesigura, cu intermitente a centralei nucleare de la Kozlodui (de
construcție sovietica, similara celei de la Cernobîl), ce contribuie cu c.40% la
producerea de energie electrica a tarii. In aceste condiții, PIB a scăzut constant,
producția industriala de asemenea, șomajul se menține relativ ridicat (13,2%-
2003), iar moneda naționala s-a devalorizat accelerat in primele luni ale lui 1997,
afectând grav nivelul de trai al majoritatii populației
Moneda oficială este leva bulgară -BGN.
În 2011, PIB a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de
locuitor (locul 74 în lume).
Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% și
agricultură cu 5,3%. Forța de muncă se ridica la 2,5 milioane de persoane. Bulgaria
este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 millioane de euro