PRwBLhM

PREFAŢA
î n s u ş i r e a c u r s u l u i ş c o l a r de fizică p r e s u p u n e nu n u m a i m m « S
gerea f e n o m e n e l o r şi a legităţilor fizice, ci şi p r i c e p e r e a -flfe a * t e
aplica în practică. Orice aplicaţie a principiilor g e n e r a l e a n ^ Ş j î J
zicii la rezolvarea unei chestiuni c o n c r e t e , p a r t i c u l a r e e s t e
varea unei p r o b l e m e fizice.
î n a i n t e de a r e z o l v a o p r o b l e m ă , trebuie s ă p ă t r u n d e m îtr s e i » ®
sul problemei şi să s t a b i l i m c a r e f e n o m e n e şi l e g i t ă ţ i f i z i c e ^ f f l
la baza ei, care din p r o c e s e l e d e s c r i s e în ea s î n t p r i n c i p a l e s f ^ ^ p H
pot fi n e g l i j a t e . Trebuie s ă c l a r i f i c ă m ce i p o t e z e s ă i n t r o d u c e m !
pentru a putea r e z o l v a p r o b l e m a . C a l c u l î n d , de e x e m p l u , j E i m p w
căderii unui corp de la o î n ă l ţ i m e o a r e c a r e , p o r n i m d e la urrnS^B
toarele: corpul s e c o n s i d e r ă drepl un punct m a t e r i a l , a c c e l e r a ţ i e i
căderii libere s e a d m i t e c o n s t a n t ă , r e z i s t e n ţ a a e r u l u i s e n e g l l g |
jează. A c e s t e p r e s u p u n e r i s e m e n ţ i o n e a z ă la a n a l i z a p r o b l e m e i .
î n textul p r o b l e m e l o r din c u l e g e r e nu s e indică g r a d u l de e x a < 3
titate al unor d a t e numerice, s t a b i l i t e prin a d ă u g a r e a la d r e a p t a
a zerourilor s e m n i f i c a t i v e . D e a c e e a d a t e l e , e x p r i m a t e p r i n t r - $
singură cifră s e m n i f i c a t i v ă (2 m, 0 , 3 A e t c . ) , t r e b u i e c o n s i d e r a t e i
s a u c o n v e n ţ i o n a l e x a c t e ( d i n a i n t e d a t e ) , s a u a p r o x i m a t i v e cffil
acel g r a d de e x a c t i t a t e , cu c a r e s î n t d a t e a l t e m ă r i m i din p r o b l e r n ă . l
Exactitatea r ă s p u n s u l u i nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă e x a c t i t a t e a d a -
telor iniţiale.
Valorile t a b u l a r e ale m ă r i m i l o r şi c o n s t a n ţ e l o r f i z i c e t r e b u i e
rotunjite cu g r a d u l de e x a c t i t a t e , d e t e r m i n a t d e c o n d i ţ i a p r o b l e - 1
mei concrete.
î n p r o b l e m e l e cu c o n ţ i n u t c o n c r e t din d o m e n i u l t e h n i c i i , a g r i -
culturii, sportului, din viaţa de t o a t e zilele, p r e c u m şi în p r o b l e -
mele cu conţinut istoric f i g u r e a z ă p a r a m e t r i reali d e b a z ă , d a t e d e
referinţă s a u istorice cu e x a c t i t a t e a , d a t ă în s u r s e l e r e s p e c t i v e ,
în asemenea probleme calculele, fireşte, devin mai v o l u m i n o a s e .
De aceea la r e z o l v a r e a lor e i n d i c a t ă u t i l i z a r e a m i c r o c a l c u l a t o -
rului. î n lipsa lui d a t e l e t r e b u i e r o t u n j i t e p î n ă la d o u ă - t r e i c i f r e
semnificative. R ă s p u n s u r i l e la a c e s t e p r o b l e m e s î n t d a t e p e n t r u
c a l c u l e fără rotunjirea m ă r i m i l o r t a b u l a r e .
î n a i n t e de a e f e c t u a c a l c u l e l e , t o a t e d a t e l e i n i ţ i a l e t r e b u i e
exprimate în a c e l a ş i s i s t e m de unităţi. î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r
til?
 1 0 ( 8 ) . P e n t r u ce plătim cînd mer-
gem cu taxiul, cu avionul — p e n t r u m7
d r u m u l p a r c u r s sau p e n t r u d e p l a s a r e ?
1 1 ( 9 ) . O m i n g e , a c ă z u t de la înăl-
10
B C
ţimea de 3 m, a s ă r i t înapoi de la podea
şi a fost p r i n s ă la î n ă l ţ i m e a de 1 m.
Aflaţi d r u m u l p a r c u r s şi d e p l a s a r e a
6
mingii
1 2 ( 1 0 ) . U n a u t o m o b i l ce se mişcă
u n i f o r m a f ă c u t un v i r a j , descriind o A D
j u m ă t a t e de c i r c u m f e r i n ţ ă . Faceţi de-
s e n u l şi indicaţi pe el d r u m u l p a r c u r s 2 6 S 10 x,m
şi d e p l a s a r e a , e f e c t u a t ă de automobil
în t i m p u l v i r a j u l u i şi în o treime din Fig. 7
acest timp. De cîte ori d r u m u l , p a r c u r s
în a c e s t e i n t e r v a l e de timp, este mai m a r e decit modulii. vectorilor
d e p l a s ă r i l o r respective?
1 3 ( 1 1 ) . î n f i g u r a 5 sînt indicate d e p l a s ă r i l e a cinci puncte
m a t e r i a l e . Să se a f l e proiecţiile vectorilor d e p l a s ă r i l o r pe axa de

1 4 ( 1 2 ) . î n f i g u r a 6 este d a t a traiectoria mişcării unui punct

m a t e r i a l din A în B. Să se afle c o o r d o n a t e l e punctului la începu-
tul şi la s î î r ş i t u l mişcării, proiecţiile deplasărilor pe axa de coor-
donate, modului deplasării.
1 5 ( 1 3 ) . î n f i g u r a 7 este d a t ă traiectoria ABCD a mişcării
u n u i p u n c t m a t e r i a l din A în D. Să se afle c o o r d o n a t e l e punctului
la î n c e p u t u l şi s î î r ş i t u l mişcării, d r u m u l p a r c u r s , d e p l a s a r e a ,
proiecţiile d e p l a s ă r i i pe axa de c o o r d o n a t e .
1 6 ( 1 4 ) . U n corp s-a d e p l a s a t dintr-un punct cu c o o r d o n a t e l e
X[ = 0, yi — 2 m î n t r - u n punct cu coordonatele x2 = 4 m. tj2 =
= — 1 m. F a c e ţ i desenul, a f l a ţ i d e p l a s a r e a şi proiecţiile ei pe
axele de c o o r d o n a t e .
1 7 ( 1 5 ) . Un elicopter a p a r c u r s în zbor pe o r i z o n t a l ă 40 km,
apoi s - a î n t o r s s u b un u n g h i de 90° şi a mai z b u r a t 30 knj. Să
se a f l e d r u m u l şi d e p l a s a r e a elicopterului.
1 8 ( 1 6 ) . O ş a l u p ă a p a r c u r s pe un lac în direcţia nord-est
2 k m , apoi î n c ă I km s p r e n o r d . Să se afle g r a f i c m o d u l u l şi direc-
ţia d e p l a s ă r i i .
1 9 ( 1 7 ) . U n g r u p de elevi a p a r c u r s mai întîi 400 m spre nord-
-vest, apoi 500 m s p r e est şi încă 300 m s p r e nord. Să se afle grafiei
d e p l a s a r e a elevilor ( m o d u l u l şi d i r e c ţ i a ) .
 2. Mişcarea rectilinie uniformă 1

2 0 ( i a ) . Pe o a u t o s t r a d ă rectilinie (fig. 8) se mişcă uhif

un autobuz — în dreapta cu viteza de 20 m / s , o l i m u z H
stingă cu viteza de 15 m / s , un motociclist — în s t î n g a cu vite
de 10 m / s ; coordonatele iniţiale ale acestor echipaje sînt ega
respectiv cu 500, 200 şi 300 m. Scrieţi ecuaţiile mişcării lo
Să se afle: a) coordonata a u t o b u z u l u i peste 5 s; b) coordonata
limuzinei şi drumul p a r c u r s peste 10 s; c) peste cît timp coordona-
ta motociclistului va fi egală cu — 600 m; d) cînd autobuzul a t i S
cut pe lîngă copac; e) unde era limuzina cu 20 s înainte de începu!
tul observării.

Tm|" I 1
800 1000

Eig. 8
21(19). Ecuaţia mişcării unui camion are aspectul: xi = —270+
+ 12/, iar ecuaţia mişcării unui pieton pe m a r g i n e a aceleiaşi
şosele — aspectul: —1,5 t. Faceţi desenul (orientaţi axa X înl
dreapta) şi indicaţi poziţiile camionului şi a pietonului în momen-j
tul începutului observării. Cu ce viteze şi în ce direcţie se mişcau
camionul şi pietonul? Cînd şi unde s-au întîlnit ei?
22(20). Determinaţi după graficele date (fig. 9) coordonai
tele iniţiale ale corpurilor şi proiecţiile vitezei mişcării lor. Scrieţij
ecuaţia ^nişcării corpurilor x=x(t). Din grafice şi ecuaţii a f l a | |
timpul şi locul întîlnirii corpurilor, mişcarea cărora este descrisa!
de graficele II şi III.
23(21). Mişcările a doi biciclişti sînt date prin ecuaţiile: XI = 5 t,
x2 = 150—10/. Să se construiască graficele dependenţei x(tym
se afle locul şi timpul întîlnirii.
24(22). In figura 10 sînt reprezentate graficele mişcării jM
două corpuri. Scrieţi ecuaţiile mişcării x—x(t). Ce< indică p u n | 9
tele de intersecţie ale graficelor cu axele de coordonate?

1
In problemele din acest paragraf se consideră, că toate mişcările sînt
uniforme, au loc după o linie dreaptă, axa X coincide cu traiectoria mişcării
şi toate mărimile care figurează în ecuaţii, sînt date în unităţi ale sistemu-
lui SI. Prin termenul „ecuaţia mişcării" se subînţelege ecuaţia cinematică
x=x(t)
til?
presiile: xi—x0\+vixt şi X2=X02+v2xt. Să se a f l e timpul şi coor<f5|
nata locului de întîlnire a corpurilor.

1 No £01, rn *02, m v[Xl m/s m/s

1 24 87 4,2 2,7

63 -.2 -6,2 4,1

|
3 0 -17 1,1 2,6

263 0 0 4,9

5 12 -12 2,1 —2,1

3. Relativitatea mişcăm*

2 8 ( 2 6 ) . Care este traiectoria mişcării unui punct de pe obada

rotii unei biciclete la mişcarea uniformă şi rectilinie a biciclistu-
lui în sistemele de referinţă, l e g a t e rigid: a) cu roata ce se roteşte;
b) cu rama bicicletei; c). c u - p ă m î n t u l ?
2 9 ( 2 9 ) . Poate o a r e un o m , a f l î n d u - s e pe e s c a l a t o r u l mobil în
metrou, să fie în r e p a u s în s i s t e m u l de referinţă, l e g a t cu p ă m î n t u l ?

Frunza de nufăr plutea pe apa. Curentul de apă era

puternic si broasca nicidecum nu putea să ajungă din urma
Zîna Apelor
Fig. 11
• 30(ti). In f i g u r a 11 este indicat un c a d r u din diafilmof fdi
vestea lui H. Andersen „Zîna apelor". Explicaţi de ce WMxi\
cadru se a'Uă în contrazicere cu legile fizicii.
31 (n) 1 . Viteza unui vînt tip f u r t u n ă este e g a l ă ^ S S
iar viteza automobilului „Jiguli" atinge 150 k m / h . Poa'te o a & I
mobilul să se mişte astfel încît să se afle în r e p a u s în r ă p ă i t '
aerul?
3 2 ( n ) . Viteza unui biciclist este egală cu 36 k m / h , iar
vîntului cu 4 m / s . C a r e este viteza vîntului în sistemul de r e f e n i S
ţă, legat cu biciclistul, cînd: a) vîntul bate din f a ţ ă ; b) vîriÎM
bate din spate?
3 3 ( 3 1 ) . Un t r a c t o r cu şenile T-150 se mişcă cu o viteză maxim-ă
de 18 k m / h . Să se afle proiecţiile vectorilor vitezelor porţiunilor-
s u p e r i o a r ă şi inferioară ale şenilei pe axele X şi X\< a X este
legată cu p ă m î n t u l , iar axa X\ — cu tractorul. Ambele axe sînt
orientate în direcţia mişcării tractorului.
3 4 ( 3 2 ) . E s c a l a t o r u l metroului se mişcă cu viteza de 0,75 m / s . Să
se afle timpul, în decursul căruia un p a s a g e r se va deplasa cu 20 m
în r a p o r t cu pămîntul, dacă el singur merge în direcţia mişcării
escalatorului cu viteza de 0,25 m / s în sistemul de referinţă, legat
cu e s c a l a t o r u l .
3 5 ( 3 3 ) . Doua trenuri se mişcă unul în î n t î m p i n a f e a altuia cu
vitezele de 72 şi 54 k m / h . Un p a s a g e r din primul tren observă, că
al doilea tren trece pe l î n g ă e l în decursul a 14 s. Care este lungimea
trenului al doilea?
3 6 ( 3 4 ) . Viteza mişcării unei bărci în raport cu apa este de n ori
mai m a r e decît viteza curentului de apă în rîu. De cîte ori mai mult
timp este necesar pentru a p a r c u r g e cu barca distanţa dintre două
puncte împotriva curentului de apă decît în direcţia curentului?
Să se rezolve problema pentru n—2 şi n— 11.
3 7 ( 3 6 ) . E s c a l a t o r u l metroului ridică un p a s a g e r , care stă imobil
pe el, timp de 1 min. Pe un escalator imobil p a s a g e r u l se ridică în
3 min. î n cît timp se va ridica p a s a g e r u l pe escalatorul mobil?
3 8 ( 3 7 ) . Un a u t o t u r i s m se mişcă cu viteza de 20 m / s în u r m a
unui autocamion, care are viteza de 16,5 m / s . în momentul, cînd
şoferul a u t o t u r i s m u l u i începe depăşirea, el observă un autobuz în
î n t î m p i n a r e , ce, se mişcă cu viteza de 25 m / s . La ce distanţă
minimă de la autobuz se poate începe depăşirea, dacă la începutul
depăşirii a u t o t u r i s m u l era la 15 m de la autocamion.* iar la sfîr-
şitul depăşirii trebuie să fie înaintea autocamionului cu 20 m?
3 9 ( n ) . Un pescar, mişcîndu-se într-o luntre pe un rîu împotriva
curentului de apă, a pierdut undiţa. Peste 1 min el a observat c | S |
lipseşte undiţa şi -s-a întors î n d a t ă înapoi. Peste cît timp dup|S
pierderea undiţei el o va găsi? Viteza curentului de apă şi v i M p j
luntrii îo r a p o r t cu apa sînt constante. La ce distanţă de la teSj

1
în această problemă şi în cele ce urmează, dacă nu sînt puse condiţii spe£îale,
viteza este indicata în sistemul de referinţă, legat cu pămîntul.

A
 4 4 ( 4 3 ) . La s t r u n g s e p r e l u c r e a z ă o p i e s ă d e f o r m a u n u i t r u n c h i
de con ( f i g . 1 2 ) . C u ce va fi e g a l ă v i t e z a a v a n s u l u i t r a n s v e r s a l
al c u ţ i t u l u i , d a c ă v i t e z a a v a n s u l u i l o n g i t u d i n a l e s t e de 2 5 c m / m i n ?
D i m e n s i u n i l e piesei (în m i l i m e t r i ) s î n t i n d i c a t e în f i g u r ă .
4 5 ( P r g ) . O l u n t r e , ce s e m i ş c ă cu v i t e z a v\ în s i s t e m u l d e refe-
rinţă l e g a t cu a p a , t r e b u i e s ă t r a v e r s e z e u n r î u pe cea m a i s c u r t ă
cale. 1. C e c u r s t r e b u i e s ă u r m e z e l u n t r e a , d a c ă v i t e z a c u r e n t u l u i
de a p ă e s t e ^2? 2. C a r e e s t e v i t e z a l u n t r i i v în r a p o r t cu p ă m î n t u l ?
3. Cît t i m p va o c u p a a c e a s t ă t r e c e r e p e s t e r î u , d a c ă l ă ţ i m e a r î u l u i
este 5?

No v\, m/s V2, m/s s, m

1 6 2 220

2 2,2 2,1 86

3 4,18 1,9 26

4 12,2 1,64 475

5 4,7 0 37,6

4 6 ( 4 5 ) . U n e l i c o p t e r s e m i ş c a p e u n t i m p liniştit cu v i t e z a de
90 k m / h e x a c t s p r e n o r d . S ă s e a f l e v i t e z a şi c u r s u l e l i c o p t e r u l u i ,
d a c ă a s u f l a t un v î n t d e n o r d - v e s t s u b un u n g h i de 4 5 ° f a d e m e r i -
dian. V i t e z a v î n t u l u i e s t e d e 10 m / s .
4 7 * ( 4 6 ) . I n s i s t e m u l d e r e f e r i n ţ ă , l e g a t cu p ă m î n t u l , u n i r a m v a i
se mişcă cu v i t e z a u = 2 , 4 m / s ( f i g . 13), iar trei p i e t o n i s e m i ş c ă
cu viteze e g a l e ca m o d u l ^ 1 = ^ 2 = ^ 3 — 1 m / s . S a s e a f l e : a ) m o d u l i i
vitezelor p i e t o n i l o r în s i s t e m u l de r e f e r i n ţ ă , l e g a t cu t r a m v a i u l ,
b) proiecţiile v e c t o r i l o r v i t e z e l o r p i e t o n i l o r pe a x a de c o o r d o n a t e
in a c e s t s i s t e m d e r e f e r i n ţ ă .

4. V i t e z a la m i ş c a r e a rectilinie n e u n i f o r m ă

48*. U n a u t o m o b i l a p a r c u r s p r i m a j u m ă t a t e d e d r u m cu v i t e z a
V \ = 10 m / s , iar a d o u a j u m ă t a t e d e d r u m cu v i t e z a 15 m / s .
Să se a f l e v i t e z a m e d i e pe î n t r e g u l d r u m S ă s e d e m o n s t r e z e că
viteza m e d i e e s t e m a i m i c a decît m e d i a a r i t m e t i c ă a v a l o r i l o r v\
Şi v2.
49. I n f i g u r a 14 e s t e r e p r o d u s ă m i ş c a r e a unei bile de pe o fo-
t o g r a f i e s t r o b o s c o p i c ă . Să s e a f l e v i t e z a m e d i e a m i ş c ă r i i bilei pe
p o r ţ i u n e a AB şi v i t e z a m o m e n t a n ă în p u n c t u l C, ştiind că f r e c v e n ţ a
f o t o g r a f i e r i i e s t e d e 50 de ori în 1 s. L u n g i m e a n a t u r a l ă a cutiei
1
Cursul s e determină prin unghiul a dintre linia, ce trece prin corpul luntrii
de la pupă la proră, şi perpendiculara, dusă pe m a l u l rîului.

13
til?
 63. în ce interval de timp un automobil, mişcîndu-se H i s t S f f l
de r e p a u s cu acceleraţia de 0,6 m / s 2 , va p a r c u r g e 30 m?
64. P r i m u l v a g o n al unui tren, ce p o r n e ş t e de la o p r i r * » n H |
timp de 3 s pe lîngă un o b s e r v a t o r , c a r e pînă la pornirea t r S H
se a f l a la începutul acestui v a g o n . î n cît timp va trece pe IîrS
o b s e r v a t o r î n t r e g u l tren, f o r m a t din 9 v a g o a n e ? Intervalele d i n u l
v a g o a n e se n e g l i j e a z ă .
6 5 . ( P r g ) . Să se afle viteza v pe c a r e o obţin corpurile indicaS
în tabel în timpul t şi d r u m u l s, p a r c u r s în acest interval (Ij
timp. Se consideră că t o a t e c o r p u r i l e au viteza iniţială egală *M
zero.
|I
N? Corpul a, m / s 2 t. s

1 Ascensor pentru pasageri 0,62 3J

2 Tramvai 0,81 9,4

3 Automobil 0,96 8,7

4 Glontele în ţeava automatului 616 000 0,00116

5 Trenul în metrou 1,24 19,1

6 Avionul în timpul decolării 1,65 52

66. K. E. Ţiolkovski în c a r t e a sa „ î n a f a r a P ă m î n t u l u i " , studi-

ind zborul rachetei, scrie: „peste 10 s e c u n d e ea se a f l a la distanţa
de 5 km de la o b s e r v a t o r " . Cu ce acceleraţie se mişca racheta şi
ce viteză a c ă p ă t a t ea?
67. U n g l o n t e se mişcă în ţ e a v a a u t o m a t u l u i Kalaşnikov cu
acceleraţia de 616 k m / s 2 . C a r e este viteza de zbor a glontelui, dacă
lungimea ţevii e de 41,5 cm?
68. De cîte ori viteza glontelui în mijlocul ţevii unei puşti
' e s t e mai mică decît viteza în timpul z b o r u l u i din ţ e a v ă ?
60. La f r î n a r e a b r u s c ă un automobil, ce se mişca cu viteza de
72 k m / h , s-a oprit peste 5 s. se afle d i s t a n ţ a de frînare.
70. D i s t a n ţ a de decolare a avionului Tu-154 este e g a l ă cu 12) 5 m,
iar viteza desprinderii de la p ă m î n t — cu 270 k m / h . Distanţa de
a t e r i z a r e a acestui avion e de 710 m, iar viteza la aterizare —
de 230 k m / h . Să se c o m p a r e a c c e l e r a ţ i a (ca m o d u l ) şi timpul
de decolare şi de a t e r i z a r e .
71. Un automobil se mişcă cu viieza ^ = 1 5 k m / h . Distanţa
de f r î n a r e este s i — 1 , 5 m. Cu ce va fi e g a l ă distarrţa de frînare
52 a automobilului la o viteză v 2 — 90 k m / h ? î n ambele c a z m
acceleraţia este aceeaşi.
7 2 ( P r g ) . Corpurile, indicate în tabel, îşi termină mişcarea m
 n i / s | Cu ce .ste egală viteza ^chiorului' ia î n c e p u t u l ' ş i
pantei?
79(78). Un tren, mişcîrîdu-se pe o pantă, a p a r c u r s în
distanţă de 340 n \ ş i a dezvoltat o viteză de 19 m / s . Cu ce acce]
tie se mişca trenul şi care era viteza lui la începutul pantei?
80. Pe o şosea 6e mişcă (vezi f i g : 8) un biciclist, un pietdn
t o autocisternă pentru benzină. Ecuaţiile mişcării au respectiv aspe<
tul: - 0 , 4 t2. X2=400—0,6 t şi x 3 = —300. Să se afle pentri
fiecare corp: coordonata în momentul, cînd se încep observările,
proiecţiile pe axa X a vitezei iniţiale şi a acceleraţiei, d i r e c ţ i i
şi felul mişcării.
Faceţi desenul, indicînd pe el poziţiile corpurilor pentru /==J|
"A trasînd vectorii vitezelor şi acceleraţiilor.
81. Mişcările a patru puncte materiale sînt date prin u r m ă t o a
rele ecuaţii- xi= 1 0 / + 0 , 4 t2; x 2 = 2t— x3= — 4 / + 2 / 2 ; x4= —t—
—6t2. Scrieţi dependenţa vx—vx(t) pentru fiecare punct; con-
struiţi graficele acestor dependenţe; descrieţi m i ş c a r e a fiecărui
punct.
82. Scrieţi ecuaţiile x~x(t) pentru mişcările, ale c ă r o r grafice
ale vitezelor sînt date în figura 16. Se consideră că în momentul
iniţial ( / = 0 ) corpurile se află în originea c o o r d o n a t e l o r (x — 0)
8 3 ( P r g ) . Un băiat a alunecat cu sania de pe un deal cu lungimea
s\ şi a parcurs pe porţiunea orizontală pînă la oprire d r u m u l
Întreaga mişcare a durat un timp t. Să se afle: 1) timpul t\ de co
borîre; 2) timpul h de f r î n a r e ; 3) viteza v la s f î r ş i t u l dealu
lui; 4) acceleraţia a\ în timpul eoborîrii; 5) acceleraţia ai la f r î n a r e

No s i, m 52, ni t, s

1 20 40 15

2 14 31 9
i
3 34 98 21

4 110 66 39

84. Uri biciclist s-a mişcat în decursul primelor 4 s din s t a r e a

de repaus cu acceleraţia de 1 m / s 2 ; apoi timp de 0,1 min s-a mişcat
uniform, iar ultimii 20 m — uniform încetinit pînă "la oprire. Să)
se afle viteza medie pe î n t r e a g a d i s t a n ţ ă . Să se c o n s t r u i a s c ă gra
ficul vx(t).
85*. Un tren a parcurs distanţa dintre două staţii cu viteza me-
til?
 6. Mişcarea u n i f o r m ă pe circumferinţă

89. Frecvenţa de rotaţie a roţii unui motor eolian este egală

cu 30 r o t / m i n , a indusului unui electromotor — cu 1500 r o t / m i n ,
a t a m b u r u l u i unui s e p a r a t o r — cu 8400 rot/min, a arborelui unei
maşini de şlefuit — cu 96 000 r o t / m i n . Să se afle perioadele lor.
90. Să se afle frecvenţa de rotaţie a Lunii în jurul P ă m î n t u l u i
(vezi tab. 14).
91. Viteza punctelor suprafeţei de lucru a unui disc abraziv
cu diametrul de 300 mm nu trebuie să depăşească 35 m / s .
Poate oare fi instalat acest disc pe arborele unui motor electric,
care efectuează 1400 r o t / m i n ; care efectuează 2800 r o t / m i n ?
92. Frecvenţa de rotaţie a elicei unui avion e de 1500 r o t / m i n .
Cîte rotaţii face elicea pe distanţa de 90 km pentru o viteză de
zbor de 180 k m / h ?
93. Perioada de rotaţie a platformei unui s t r u n g - c a r u s e l e de
4 s. Să se afle viteza punctelor extreme ale platformei, situate de
la axa de rotaţie la o distanţă de 2 m.
9 4 ( n ) . Diametrul roţilor din faţă ale unui tractor este de 2 ori
mai mic decît diametrul roţilor din spate. Să se compare frecvenJ
ţele de rotaţie ale roţilor la mişcarea tractorului.
9 5 ( n ) . Viteza mişcării unei bande magnetice a unui magnetofolnî

raţional să se rezolve problema grafic, construind graficul vx—vx(t) şi

ţinînd cont că distanţa parcursă este egală cu aria figurii dintre grafic şi axa
absciselor.

J1
 este de 9,53 c m / s . Să se c â | c u l e #
şi perioada de rotaţie a bobinei d'ift <
la începutul şi sfîrşitul înregistra:
tului, dacă raza minimă a bobinei
2,5 cm, iar raza maximă — de 7 cm.
96(n). Cu ce viteză şi în ce direcfie
buie să zboare un avion pe paralela şaiz<
pentru ca el să a j u n g ă în punctul de de
naţie mai devreme (după timpul locafj
ora cînd şi-a luat zborul din punctaj!
plecare? Este oare posibil acest lucru penCT
Fig. 20 avioanele moderne de pasageri?
97. Prima în lume staţie cosmică orbitali™
formată în urma joncţiunii navelor cosmice „Soiuz-4" şi „ S o i u z t ^ B
la 16 ianuarie 1969, avea perioada de rotaţie de 88,85 min şi înăuM
ţimea medie deasupra suprafeţei P ă m î n t u l u i de 230 km (considerînd 3
orbita circulară). Să se afle viteza medie a mişcării staţiei.
98. Dacă raza orbitei circulare a unui satelit artificial a l l
Pămîntului se măreşte de 4 ori, perioada lui de rotaţie se măreşte
de 8 ori. De cîte ori se schimbă viteza mişcării satelitului pe
orbită?
99. Minutarul ceasornicului este de 3 ori mai l u n g decît secun-
darul. Să se afle raportul vitezelor ale extremităţilor acelor.
100. Mişcarea de la roata de transmisie I (fig. . 20) la roata
de transmisie IV se transmite cu a j u t o r u l a două transmisii prin
curea. Să se afle frecvenţa de rotaţie (în r o t / m i n ) a, roţii IV,
dacă roata I face 1200 r o t / m i n , iar razele roţilor sînt: ri = 8 cm,
r 2 = 3 2 cm, r 3 = 11 cm, r 4 = 5 5 cm. Roţile II şi III sînt fixate rigid pe
acelaşi arbore.
101. Un ferăstrău circular are diametrul de 600 mm. Pe axul
ferăstrăului este calată o roată de transmisie cu diametrul de
300 mm, care se pune în mişcare prin intermediul unei roţi de
transmisie cu diametrul de 120 mm, calată pe arborele motorului.
Care este viteza dinţilor ferăstrăului, dacă arborele efectuează
1200 rot/min?
102. Diametrul unei roţi de bicicletă „ P e n z a " d= 70 cm, roata
dinţată conducătoare are Zi = 48 de dinţi, iar cea condusă —
22==18 dinţi. Cu ce viteză se va mişca biciclistul pe această
bicicletă, cînd frecvenţa de rotaţie a pedalelor n=\ r o t / s ? Cu ce
viteză se va mişca biciclistul pe bicicleta montabilă „ K a m a "
aceeaşi frecvenţă de rotaţie a pedalelor, dacă bicicleta a c e a s ţ »
are respectiv: d = 5 0 cm, Zi = 48 de dinţi, z2= 15 dinţi?
103. Care este acceleraţia centripetă a unui tren, ce se mişeS
pe o curbă cu raza de 800 m cu viteza de 20 m / s ?
104. Viteza punctelor de pe ecuatorul Soarelui la rotaţia M
în jurul axei sale este egală cu 2 k m / s . Să se afle perioada de
luţie a Soarelui în jurul axei sale şi acceleraţia centripeta â
punctelor ecuatorului.
til?
 105. Perioada de rotaţie a unei tobe de treierat a combi|^J|
Niva" cu diametrul de 600 mm este egală cu 0,046 s. Să se afle
viteza punctelor, situate pe o b a d a tobei, şi acceleraţia lor c e n t u l
peta
j06. Cu ce viteză trebuie să treacă un automobil la mijlocul
unui pod convex cu r a z a de 40 m, pentru ca acceleraţia centri-
petă să fie egală cu acceleraţia căderii libere?
107. Rotorul turbinei C H E de la Krasnoiarsk are diametrul
de 7,5 m şi se roteşte cu o frecvenţă de 93,8 rot/min. Cu ce este
egală acceleraţia centripetă a extremităţilor paletelor turbinii?
108. Să se afle acceleraţia centripetă a punctelor unei roţi de
automobil, ce vin în contact cu drumul, dacă automobilul'se mişcă
cu viteza de 72 k m / h , iar frecvenţa de rotaţie a roţii e de 8 s - 1 .
109. Două puncte materiale se mişcă pe circumferinţe cu razele
/?i şi R 2 . Se ştie că Ri = 2R 2 . Comparaţi acceleraţiile lor centripete
în cazurile cînd:
a) vitezele lor sînt egale;
b) perioadele lor sînt egale.
110. Raza rotorului unei turbine hidraulice este ue 8 ori mai
mare, iar frecvenţa de rotaţie — de 40 de ori mai mică decît a unei
turbine cu abur. Să se compare vitezele şi acceleraţiile centripete
ale punctelor de pe obada roţilor turbinelor.
111. Un automobil cu arc pentru copii, mişcîndu-se uniform, a
parcurs d i s t a n ţ a s în timpul t. Să se afle frecvenţa de rotaţie şi
acceleraţia centripetă a punctelor de pe obada roţii, dacă diametrul
roţii este egal cu d. Dacă este posibil, obţineţi valori concrete
pentru s, t şi d pe cale experimentală.

CAPITOLUL II

BAZELE DINAMICII

7. Prima lege a Iui Newton. Sisteme de referinţă inerţiale.

Masa corpurilor. Forţa. Rezultanta cîtorva forţe
112. Explicaţi acţiunea căror corpuri se compensează în urmă-
toarele cazuri:
a) submarinul se află în repaus la o anumită adîncime;
b) submarinul se află la^fund pe sol tare.
113. Un paraşutist coboară, mişcîndu-se uniform şi rectiliniu.
Explicaţi acţiunile căror corpuri se compensează în acest caz.
114. Un băiat ţine de un fir un balorî, umplut cu hidrogen. Care
acţiuni se compensează reciproc, dacă balonul se află în stare de
repaus?
Băiatul a dat drumul la fir şi balonul începe să se mişte a c c e -
lerat. De ce?
til?
 115. Poate oare un automobil să se mişte uniform % m d H H
scos din funcţiune pe o şosea orizontală? 1
116. Pe o porţiune orizontală de cale ferată o l o c o i i î i f f l B I
motor Diesel de manevră a împins un v a g o n . Care corpuri a^ţionei. I
ză asupra vagonului în timpul şi după acţiunea impulsului? t m m
se va mişca vagonul sub acţiunea acesior corpuri?
117(n). Un sistem de referinţă este legat rigid cu a s c e n s o S H
în care cazuri sistemul de referinţă poate fi considerat i n e f j M B
daca ascensorul: a) cade liber; b) se mişcă uniform în sus;$f) se'"
mişcă accelerat în sus; d) se mişcă încetinit în sus: e) se mişc?
uniform în jos?
l ! 8 ( n ) . Un sistem de referinţă este legat cu automobilul. Va fi
oare sistemul inerţial, dacă automobilul se mişcă; a) uniform şi
rectiliniu pe o,şosea orizontală; b) accelerat pe o ,şosea orizon-
tala; c) uniform, cotind pe o s t r a d ă , situată sub un unghi drept;
d) uniform la deal; e) uniform de pe deal; f) accelerat de pe
deal?
119(n). Cum se mişcă trenul, dacă un măr, care,a căzut de pe
măsuţa vagonului se mişcă în sistemul de referinţă „Vâgon": a) pe
verticală; b) se înclină la căderea înainte; c) se înclină în urmă;
d) se înclină într-o parte?
120(117). Pe o vergea (fig. 21), ce se roteşte cu o frecvenţă
oarecare, sînt două bile de oţel de diferite dime'nsîuoi, legate cu
un fir inextensihii. Pentru un anumit raport al razelor Ri şi R2
bilele nu alunecă de-a lungul vergelei. Cu ce este egal raportul
maselor bilelor, dacă
121 '(119). O locomotivă cu motor Diesel de manevră cu m a s a j e
100 t s-a ciocnit cu un vagon aflat în repaus. în timpul interacţiu-
nii acceleraţia vagonului era de 5 ori mai m a r e ca modul decît
acceleraţia locomotivei. Care era iriasa vagonului?
122(120). Să se afle raportul modulilor acceleraţiilor a doua
bile de oţel în timpul-ciocnirii, dacă raza primei bile este de 2 ori
mai mare decît raza bilei a doua. Depinde oare răspunsul proble-
mei de vitezele iniţiale ale bilelor?
123(121). Să se afle raportul moduliior acceleraţiilor a două
bile de aceeaşi rază în timpul in-
teracţiunii, dacă prima bilă este
confecţionat^ din oţel, iar a doua—
din plumb.
124(122). La ciocnirea a două
cărucioare, ce se mişcă pe un plan
orizontal, proiecţia vectorului vi-
tezei pe axa X a primului cărucior
Fig. 21 variază de la 3 pînă la 1 m/s,
iar proiecţia vectorului vitezei
1
în această problemă şi în cele următoare din' paragraful dat este vorba
despre acceleraţiile medii, deoarece mişcarea în timpul ciocnirii nu va fi uniform
accelerată.

til?
c p f c t o r u l u i a l n d o i l e a pe aceeaşi • axă va'riaza de lâ
m s
la / - l e g 8 ^ cu p ă m î n t u l , este situată ^ S S j B B i
direcţia ei pozitivă coincide cu direcţia vectorului vitezefrWîţiale
a primului c ă r u c i o r . Descrieţi mişcările c ă r u c i o a r e i ™ pînă şi
după interacţiunea lor. C o m p a r a ţ i masele cărucioarelor.
125(123). Două corpuri cu masele de 400 şi 600 g se mişca|jj
unul în î n t î m p i n a r e a altuia şi după ciocnire s-au oprit. Care era
viteza corpului al doilea, dacă primul se mişca cu viteza de 3 m / s ?
126(124). U n v a g o n cu m a s a de 60 t se apropie de o platformă
imobilă cu viteza de 0,3 m / s şi se ciocneşte cu tampoanele. După
aceasta p l a t f o r m a p b ţ i n e viteza de 0,4 m / s . Care este masa plat-I
formei, dacă d u p ă ciocnire viteza v a g o n u l u i s-a micşorat pînă
la 0,2 m / s ?
127(125). D u p ă ce fotbalistul loveşte mingea, ea zboară vertical
în sus. Indicaţi şi c o m p a r a ţ i forţele, care acţionează asupra mingii:
a) în m o m e n t u l lovirii;
b) în timpul zborului mingii în sus;
c) în timpul zborului mingii în jos;
d) în timpul lovirii de p ă m î n t .
128(126). Indicaţi şi c o m p a r a ţ i forţele, care acţionează asupra
bilei în u r m ă t o a r e l e cazuri:
a) bila se a f l ă pe o m a s ă orizontală;
b) bila obţine un impuls de la mînă;
c) bila se rostogoleşte pe m a s ă ;
d) bila z b o a r ă de pe m a s ă .
1 2 9 ( 1 2 7 ) . U n om se află într-un ascensor. Indicaţi şi comparaţi
forţele, c a r e acţionează a s u p r a omului în următoarele cazuri:
a) a s c e n s o r u l este imobil;
b) a s c e n s o r u î începe să se mişte în sus;
c) a s c e n s o r u l se mişcă uniform;.
d) a s c e n s o r u l îşi încetineşte mişcarea pînă se opreşte.
130(128). Indicaţi şi comparaţi forţele, care acţionează a s u p r a
unui automobil în u r m ă t o a r e l e cazuri:
ă) automobilul stă nemişcat pe o porţiune orizontală de drum;
b) automobilul începe să se mişte;
c) automobilul se mişcă uniform şi rectiiiniu pe o porţiune
orizontală;
d) mişcîndu-se uniform, automobilul p a r c u r g e o j u m ă t a t e
dintr-un pod convex;
e) mişcîndu-se uniform, automobilul" coteşte;
f) automobilul f r î n e a z ă pe un drum orizontal.
131(129). în figura 22 sînt indicate forţele, care acţionează
a s u p r a unui avion, şi direcţia vectorului vitezei într-un moment
o a r e c a r e (F este forţa de tracţiune, Fr — rezistenţa frontală,
Fs — forţa de g r e u t a t e , T?a — forţa a s c e n s i o n a l ă ) . Cum se rnişcă^
avionul, d a c ă : a) Fg—Fa\ F=Fr; b ) F g = F a ; F>Fr; c) Fg>Faj
F = F , ; d) Fg<Fa, F=Fr?
til?
 132(257). Pentru ce raport
forţelor, ce acţionează asupra unei
bile de aer, care se ridică de l l
fundul unui bazin de apă, m i ş e l ®
rea bulei devine uniformă?
133(294). Pot oare forţele d e '
10 şi 14 N, fiind aplicate într-un
punct, să dea o rezultantă egală
cu: 2, 4, 10, 24, 30 N?
134(n). Poate oare rezultanta
a trei forţe egale ca modul, a p l H
cate într-un punct, să fie egală cu
zero?
*135(295). Să se afle rezultanta
a trei. forţe egale cu 200 N fiecare,
dacă unghiurile dintre forţei^ întîi
şi a doua, dintre a doua şi a treia
Fig. 22
sînt egale cu 60°.
136(296). Asupra unui paraşutist cu m a s a de 90 kg acţionează
la începutul săriturii forţa de rezistenţă a aerului, proiecţiile
căreia pe axele de coordonate X şi Y sînt egale cu 300 şi 500 N
(Axa Y este orientată în s u s ) . Să se afle rezultanta tuturor for-
ţelor.
137(297). Asupra unui avion cu reacţie acţionează în direcţie
verticală forţa de greutate de 550 kN şi forţa ascensională de
555 kN, iar în direcţie orizontală — forţa de tracţiune de 162 kN
şi forţa de rezistenţă a aerului de 150 kN. Să se afle rezultanta
(ca modul şi direcţie).
138(298). Un fir, de care este suspendată o greutate cu masa
de 1,6 kg, este adus într-o poziţie nouă de o forţă egală cu 12 N,
ce acţionează în direcţie orizontală. Să se afle forţa de tensiune a
firului.

8. Legile a doua şi a treia ale iui Newton

i. Un tractor, a cărui forţă de tracţiune la cîrlig e de
15 kN, comunică unei remorci o acceleraţie de 0,5 m / s 2 . Ce acce-
leraţie va comunica aceleiaşi remorci un tractor, care dezvoltă o
forţă de tracţiune de 60 kN?
140(131). O forţă de 60 N comunică unui corp o acceleraţie
de 0,8 m/s 2 . Care forţă va comunica acestui corp o acceleraţie de
2 m/s 2 ?
141 ( j 3 2 ) . Un corp cu masa de 4 kg sub acţiunea unei forţe
a obţinut acceleraţia de 2 m / s 2 . Ce acceleraţie obţine un corp cu
masa de 10 kg sub acţiunea aceleiaşi forţe?
142(133). Un camion deşert cu masa de 4 t începe să se mişte
1
în problemele din acest paragraf forţele se consideră constante, iar frecarea
se neglijează.

til?
cU acceleraţia de 0,3 m / s 2 . Ce m a s ă are sarcina, încărcată în
2
c a m i o n , dacă el se mişcă din loc cu acceleraţia de 0,2 m/s , forţa
de tracţiune fiind aceeaşi?
I 4 3 ( n ) . C o m p l e t a ţ i tabelul, unde a este acceleraţia, pe care
0 obţine un corp de m a s ă m sub acţiunea forţei F

a ? 0,4 m / s 2 2 km/s 2 0,1 m / s 2 5 cm/s 2

*

m 8 kg 3g 200 kg 10 g ? ?

F 2 N 6mN i> 20 N 1 kN

144(134). Cu ce acceleraţie s-a mişcat în timpul rulajului la

decolare un avion cu reacţie ce are m a s a de 60 t, dacă forţa de
tracţiune a m o t o a r e l o r este de 90 kN?
145(135). M a s a unui a u t o t u r i s m este egală cu 2 t, iar a unui
camion — cu 8 t. Să se compare acceleraţiile automobilelor, dacă
forţa de t r a c ţ i u n e a camionului este de 2 ori mai mare decît a auto-
turismului.
146(136). O m i n g e cu m a s a de 0,5 kg după o lovitură, care a
durat 0,02 s, obţine viteza de l O m / s . Să se afle forţa medie de
lovire.
147(137). I n s t a l a ţ i a cu reacţie de luptă BM-13 («Katiuşa»)
avea lungimea coardelor directoare de 5 m, masa fiecărui proiectil
de 42,5 k g şi f o r ţ a tracţiunii reactive de 19,6 kN. Să se afle vi-
teza de d e s p r i n d e r e a proiectilului de pe coarda directoare.
148(138). Un automobil de tracţiune comunică unei remorci
goale o acceleraţie ai — 0,4 m / s 2 , iar unei remorci încărcate o
acceleraţie <22= 0,1 m / s 2 . Ce acceleraţie comunică automobilul
ambelor remorci, unite î m p r e u n ă ? Forţa de tracţiune a automobi-
lului se consideră în toate cazurile aceeaşi.
' 149(139). S u b acţiunea unei forţe oarecare un cărucior, miş-
cîndu-se din s t a r e a de repaus, a p a r c u r s o d i s t a n ţ ă ' d e 40 cm.
Cînd pe cărucior a fost pusă o greutate de 200 g, sub acţiunea
aceleiaşi forţe în acelaşi timp căruciorul a parcurs din starea de
repaus d i s t a n ţ a de 20 cm. Care este m a s a căruciorului?
 ţiei lungirnw unui cordon de cauciuc de modulul forţei aplicijjU
lui. Să se afle rigiditatea cordonului.
166(154). Rigiditatea unei bucăţi de s î r m ă este e g a l ă J H I S
Cu ce este egală rigiditatea unei j u m ă t ă ţ i din această b u c a r | | flS
sîrmă? Argumentaţi răspunsul.
167*(156). Rigiditatea unui arc este egală cu k\, iar a a^HM
arc — cu k*. Ce rigiditate (k) are arcul, compus din aceste arciiniM
legate consecutiv?
168(157). Să se afle alungirea unui odgon cu rigiditatea d e l
lOOkN/m la remorcarea unui automobil cu m a s a de 2 t cu acceleJM
raţia de 0,5 m / s 2 . Frecarea se neglijează.
^ 169(n). O navă cosmică cu m a s a de 8 t s-a apropiat de o staţie
cosmică orbitală cu masa de 20 t la distanţa de 100 m. Să se afle
forţa de atracţie reciprocă a lor.
170(158). Evaluaţi ordinul mărimii forţei de atracţie reciprocă
dintre două nave, care se află la 100 m una de alta, dacă masa
fiecăreia este de 10 000 t.
171(159). Să se afle forţa de interacţiune g r a v i t a ţ i o n a l ă a
Pămîntului şi Lunii (vezi tabelul 14).
172(160). De cîte ori se va micşora forţa de atracţie a unei
rachete cosmice spre P ă m î n t la î n d e p ă r t a r e a ei de la s u p r a f a ţ a
Pămîntului la o distanţă egală cu raza P ă m î n t u l u i ? la o distanţă
de 5 ori mai mare decît raza P ă m î n t u l u i ?
173(161). La ce distanţă de la s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u i forţa
de atracţie a unei nave cosmice spre P ă m î n t va fi de 100 de ori
mai mică decît pe s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u i ?
174(163). Distanţa medie dintre centrele P ă m î n t u l u i şi Lunii
este egală cu 60 de raze terestre, iar m a s a Lunii e de 81 de ori
mai mică decît m a s a P ă m î n t u l u i . In care punct de pe dreapta,
care uneşte centrele lor, un corp va fi a t r a s spre P ă m î n t şi
Lună cu aceeaşi forţă?
175(n). Două corpuri de aceeaşi m a s ă , ce se află la o distanţă
oarecare unul de altul, se a t r a g cu forţa F\. Cu ce va fi egală
forţa de atracţie F 2 , dacă, f ă r ă a schimba d i s t a n ţ a dintre corpuri,
j u m ă t a t e , din masa primului corp va fi t r a n s f e r a t ă corpului al
doilea?
176(164). Cu ce este egală acceleraţia căderii libere la o
înălţime, egală cu j u m ă t a t e din raza P ă m î n t u l u i ?
1 7 7 ( n ) . Raza medie a planetei Mercur e de 2420 km, iar acce-
leraţia căderii libere e de 3,72 m / s 2 . Să se afle m a s a planetei
Mercur.
178(165). Raza planetei M a r t e reprezintă 0,53 din raza Pămîn-
tului,'"Iar masa ei — 0,11 din m a s a P ă m î n t u l u i . Să se afle accele-
raţia căderii libere pe Marte, dacă este cunoscută acceleraţia
căderii libere pe P ă m î n t .
179*(166). Steaua s u p e r g i g a n t ă Antares (a Scorpionul) a r e l g B
masă de 50 de ori mai mare decît m a s a Soarelui, iar diametru™
acestei stele depăşeşte diametrul Soarelui de 328 de ori. PiticMB
28
aîb „Eridan A 40" a r e o m a s ă , ce reprezintă 0,31 din m a s a
lui şi un d i a m e t r u e g a l cu 0,016 din diametrul S o a r l i p
afle acceleraţia căderii libere pe aceste stele.
1 8 0 ( 1 6 7 ) . D e n s i t a t e a medie a planetei Venus este de 5200
iar raza ei R = 6100 km. Să se afle acceleraţia căderii
pe s u p r a f a ţ a planetei V e n u s .

10. Forţa de greutate. Greutatea corpului, ce se mişcă

cu acceleraţie. Suprasarcini. Imponderabilitatea

181 ( n ) . In a. 1970 a p a r a t u l sovietic cosmic „Lunohod liS'etl

m a s a de 750 k g a a t i n s s u p r a f a ţ a Lunii. Să se afle forţa de greu-
tate, ce a c ţ i o n e a z ă a s u p r a a p a r a t u l u i pe s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u l
şi pe s u p r a f a ţ a Lunii.
1 8 2 ( n ) . P e p l a t f o r m a de vizitare de sus a turnului de telezi-
ziune din O s t a n k i n o acceleraţia căderii libere este cu 0,1 c m / s 2
mai mică decît la b a z a ei. Cu cît se micşorează forţa de greutate,
ce a c ţ i o n e a z ă a s u p r a unui om cu m a s a de 80 kg, la ridicarea lui
pe p l a t f o r m a de s u s ?
1 8 3 ( n ) . Cu cît se micşorează forţa de greutate, ce acţionează
a s u p r a avionului Tu-154 cu m a s a de 90 t, ce zboară la înălţimea
de 11 km, u n d e acceleraţia căderii libere este egală cu 9,77 m / s 2 ?
Acceleraţia căderii libere pe s u p r a f a ţ a Pămîntului se consideră
egală cu 9,81 rn/'s 2 .
1 8 4 ( 2 1 6 ) . O rachetă cosmică îşi ia startul de pe s u p r a f a ţ a
P ă m î n t u l u i şi se mişcă vertical în sus cu acceleraţia de 20 m / s 2 .
Aflaţi g r e u t a t e a aviatorului-cosmonaut în cabină, dacă m a s a lui
este de 80 kg.
1 8 5 ( 2 1 7 ) . Ascensorul turnului de televiziune din Ostankino
dezvoltă în timp de 15 s o viteză de 7 m / s . Tot atîta timp durează
şi oprirea a s c e n s o r u l u i . Cu cît variază greutatea unui om cu m a s a
de 80 k g la începutul şi sfîrşitul mişcării ascensorului?
1 8 6 ( n ) . Cu ce acceleraţie a\ trebuie ridicată o greutate m a r c a -
tă, pentru ca g r e u t a t e a ei să se mărească de două ori? Cu ce
acceleraţie a2 trebuie coborîtă ea, pentru ca greutatea ei să se
micşoreze de două ori?
1 8 7 ( 2 1 8 ) . O n a v ă cosmică efectuează aterizarea lină pe Lună,
mişcîndu-se încetinit în direcţia verticală (în raport cu Luna)
cu acceleraţia c o n s t a n t ă de 8,38 m / s 2 . Cît cîntăreşte un cosmonaut
cu m a s a de 70 kg, care se află
în n a v ă ?
188(219). Cît cîntăreşte un
băiat cu m a s a de 40 kg în pozi-
ţiile A şi B (fig. 29), dacă R, =
= 20 m, vi = 10 m / s , R2 =
= 10 m, v2 = 5 m / s ?
189(222) R a c h e t a - p u r t ă t o a -
re împreună cu nava cosmică din Fig. 29
 seria „Soiuz" are la start masa de 300 t. La sta?t> s M f p u | l S
funcţiune simultan patru motoare ale primei trepte a r a c h e t i l
(blocurile laterale) cu forţa de tracţiune a fiecăruia de ^ M î s f ^ l
un motor al treptei a doua cu forţa de tracţiune de 940 k N Î J c | |
suprasarcină acţionează a s u p r a cosmonauţilor la î n c e p u M l s t l n H

190(n)). La deschiderea paraşutei viteza paraşutistului se

micşorează în 1 s de la 50 pînă la l O m / s . Ce suprasarcină a<M
tionează asupra paraşutistului?
191 ( n ) . Un avion, iese din picaj descriind în plan vertica]!
un arc de circumferinţă cu raza de 800 m, avînd viteza în punctual
de jos de 200 m / s . Ce s u p r a s a r c i n ă acţionează asupra aviatorul!
lui în punctul de jos al traiectoriei?
192(n). Asupra unui om care a l e a r g ă acţionează oare s u p r a -
sarcini şi starea de imponderabilitate? *
193(n). Un corp este a r u n c a t vertical în sus. Cînd corpul se
află în stare de imponderabilitate? Alegeţi r ă s p u n s u l corect din
următoarele: a) numai în punctul superior de zbor; b) numai la
mişcarea în jos; c) numai la mişcarea în sus; d) în decursul
întregului zbor.
194(223). Nava cosmică «Vostok», l a n s a t ă la 12 aprilie 1961
şi pilotată de primul în lume aviator-cosmonaut Iu. A. G a g a r i n ,
s~a îndepărtat de ia s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u i la o distantă maximă
de 327 km. Cu cîte procente forţa de greutate, care acţionează
asupra cosmonautului pe orbită, era mai mică decît forţa de greu-
tate, care acţionează a s u p r a lui pe P ă m î n t ? De ce cosmonautul
se afla în stare de imponderabilitate?
195(224). Cum se compară masele corpurilor la. zborul liber
al unei nave cosmice, folosind b a l a n ţ a cu pîrghie? b a l a n ţ a cu
arc?
196(225). Se poate oare prelucra prin lovire un material «im-
ponderabil» cu un ciocan «imponderabil» într-o navă cosmică?
Explicaţi.
197(226). De ce un corp, a r u n c a t pe Lună, se va afla în
timpul zborului în stare de imponderabilitate totaiă, iar pe Pă-
mînt un asemenea corp poate fi considerat imponderabil doar
aproximativ?
198(227). Cu ce viteză trebuie să treacă un automobil la mij-
locul unui pod convex cu raza de 40 m, pentru ca p a s a g e r u l să
se afle pe un moment în stare de imponderabilitate?

11. Mişcarea sub acţiunea forţei de greutate

pe verticală 1
199(182). M ă s u r a ţ i (sau apreciaţi aproximativ) distanţa de la
mîna întinsă orizontal pînă la podea şi calculaţi timpul căderii;
unui obiect din mînă şi viteza lui la ciocnirea de podea.
1
La rezolvarea problemelor din acest paragraf rezistenţa aerului se negli-
jează.
 mare, sînt aruncate simultan două corpuri cu viteze egalH
modul vo = 2 m / s : unul vertical în sus, iar altul vertical î i ^
Ce distan(ă va fi între corpuri peste Î s ; 5 s; peste un interval eT
timp, egal cu /?
213(196). Aruncînd o minge vertical în sus, un băiat îi comf-.
nică o viteză de 1,5 ori mai m a r e decît o fetiţă. De cîte ori mai
sus se va ridica mingea, a r u n c a t ă de b ă i a t ?
214(197). Un proiectil, a r u n c a t dintr-un tun aerian' vertical
în sus cu viteza de 800 m / s , a a j u n s la ţintă peste 6 s. La ce înăl-
ţime se afla avionul inamicului şi ce viteza avea proiectilul, cînd
a nimerit în ţintă? Cum diferă valorile reale ale mărimilor căutate
de cele calculate?
215(198). Un corp este a r u n c a t vertical în sus cu viteza de
30 m/s. La ce înălţime şi peste cît timp viteza corpului (ca modul)
va fi de 3 ori mai mică decît la începutul ridicării?
216(Prg). Un băiat roteşte în plan vertical o piatră, legată
de o funie cu lungimea r, cu frecvenţa v. La ce înălţime maximă
h poate să se ridice piatra, după ce băiatul v a scăpa din mînă
funia?
]
No 1 2 3 4 5

1
r, m 0,62 0,81 0,94 1,06 L, 14

"v, s - 1 2,ii 1,93 1,82 1J1 1,89

217(199). Un corp este a r u n c a t vertical în s u s cu viteza de*

20 m / s . Scrieţi ecuaţia y y(i). Aflaţi peste ce interval de timp
corpul va fi la înălţimea de: a) 15 m; b) 20 m; c) 25 m.
I n d i c a ţ i e . Orientaţi axa X vertical în sus; admiteţi că
pentru t = 0 y = 0.
218*(200). De pe un balcon, care se află la î n ă l ţ i m e a de 25 m
de la suprafaţa pămîntuiui, a fost a r u n c a t ă vertical în s u s o minge
cu viteza de 20 m / s . Scrieţi f o r m u l a dependenţei coordonatei y
de timp, alegînd drept origine: a) punctul de a r u n c a r e ; b) supra-
faţa pămîntuiui. Aflaţi peste cît timp mingea v a c ă d e a pe pămînt.
12. Mişcarea corpurilor sub acţiunea forţei de greutate
în cazul cînd viteza iniţială este orientată sub
un unghi faţă de orizont. Mişcarea sateliţilor
artificiali şi a planetelor 1
219(n). Puneţi pe marginea mesei un obiect o a r e c a r e (t> mo^
nedă, o radieră) şi aruncaţi-1 brusc pe podea. M ă s u r î n d î n ^ b
ţimea mesei h şi distanţa de zbor orizontală s, calculaţi timpul de
zbor t a obiectului şi viteza lui iniţială vo.
1
La rezolvarea problemelor din acest paragraf rezistenţa aerului se negli-
jează. Distanţa de zbor a corpurilor se măsoară în direcţie orizontală. Orbitele
planetelor şi a sateliţilor artificiali se consideră circulare, iar mişcarea — uni-
formă.
32
 2 2 9 ( n ) . Un portar a scos mingea din poarta (de pe pămti.
comunicîndu-i o viteză de 20 m / s , orientată sub un unghi de 5 .
fată de orizont. Să se afle timpul d e ' z b o r a mingii, î n ă l ţ i m i i
maximă la care se ridică mingea şi d i s t a n ţ a de zbor pe orizontala!
a ei.
230*(Prg.) Un corp este a r u n c a t de la î n ă l ţ i m e a h de la supr;
fata pămîntului cu viteza vo sub un u n g h i a f a ţ ă de o r i z o r i t . ^ „ M
se afle: 1) î n ă i f i m e a m a x i m a de ridicare d e a s u p r a suprafe'ţtM
p ă m î n t u l u i H; 2) timpul de zbor t\ 3) d i s t a n ţ a de zbor pe oriz6iţî
tală s; 4) viteza în timpul ciocnirii de p ă m î n t v.

No 1 3 4 î 5 6 1
2 1 I J
Vo, .u/s 27,4 27,4 27,4
[ 27,4 | 27,4 1
27,4

a° 45 50 40 0 45 90
1
h, m 12,7 12,7 12,7 12,7 0 12,7

231(211). Un disc, aruncat sub un unghi de 45° faţă de o l l a

zont, a atins înălţimea maximă h. Care est^ distanţa de zbor.a
discului?
232(212). Un sportiv, participînd la întrecerile din Oslo, a
aruncat sufiţa îa distanţa de 90 m 86 cm. La ce distanţă ar
căzut suliţa, dacă ea ar fi fost aruncată cu aceeaşi viteză şi sifM
acelaşi unghi faţă de orizont îa Tokio. Acceleraţia căderii libere
în Oslo este de 9,819 m / s 2 , iar în Tokio de 9,798 m / s 2 .
233*(213), Dintr-un p u n c t situat la o înălţime suficient 'de
mare, sînt a r u n c a t e s i m u l t a n patru corpuri cu viteze egale cav
modul v\ = v» — = vq (fig. 3 3 ) . î n vîrfurile cărei figuri
se vor afla corpurile în timpul zborului?
234*(214). De pe un balcon, situat la înălţimea de 20 m^â ,
fost aruncată în sus o minge sub un unghi de 30° faţă de orizoQ$H
cu viteza de l O m / s . Orientînd axa X de-a lungul suprafeţei^
pămîntului în dreapta, iar axa Y de-a lungul peretelui casei îl^j
sus, scrieţi ecuaţiile dependenţei coordonatelor de timp x = xSm
Şi y — y(t) şi ecuaţia traiectoriei y = yfâm
Aflaţi: a) coordonatele mingii peste f j j S
b) peste care interval de timp mingea
cădea pe pămînt; c) distanţa de, z b o S pfc
vi orizontală.
2 3 5 * ( 2 1 5 ) . In figura 34, reprodusă
pe o f o t o g r a f i e stroboscopică, este indic:
zborul unei bile la î m p u ş c a r e a
pistol cu arc pentru copii. Ştiind că lai
Fig. 33 unui pătrăţel e s t e e g a l ă cu 5 cm, să s | j
a) timpul de zbor al bilei; b)
dintre î m p u ş c ă t u r i , c) viteza <i
j a
iniţială a bilei.
i 2 3 6 ( P r g ) . Să se afle accele-
r a ţ i a căderii libere g şi prima m
viteză cosmică v p e n t r u plane- m \)
tele din sistemul sofar, u n d e M
este m a s a planetei, R — r a z a r»
medie a planetei. J r*
F
v
34

Mărimea
Planeta
M, kg R, m

Mercur 3,26- IO23 -2,42- IO6

Venus 4,88-IO 24 6,10-IO 6

Marte 6,43-IO 23 3,38-IO 6

1
Jupiter 1,90-IO 27 7,13-IO 7

Saturn 5,69- IO26 . 6,04-IO 7

Urarui;-. 8,69-IO 25 2,38-IO 7

Nepiu.n 1,04-IO 26 2,22-IO 7

i
2 3 7 ( 2 3 0 ) , Să se calculeze viteza de mişcare a Lunii pe orbita
din j u r u l P ă m î n t u i u i (vezi tab, 14).
2 3 8 ( 2 3 1 ) , Ce viteză trebuie să aibă un satelit artificial, pen-
t r u ca să se r o t e a s c ă pe o orbită circulară la î n ă l ţ i m e a de 600 km
d e a s u p r a s u p r a f e ţ e i P ă m î n t u i u i ? C a r e este perioada lui de rotaţie?
239(n)o R a z a circumferinţei, pe care se mişcă P h o b o s (sate-
litul planetei M a r t e ) , este e g a l ă cu 9400 km, iar p e r i o a d a de re-
voluţie este e g a l ă cu 7 h 40 min. Să se afle m a s a planetei M a r t e .
240. De cîte ori diferă viteza satelitului artificial, ce se mişcă
la î n ă l ţ i m e a de 21 600 km de la s u p r a f a ţ a P ă m î n t u i u i ; de viteza ,
satelitului, ce se mişcă la î n ă l ţ i m e a de 600 km de la s u p r a f a ţ a ^
P ă m î n t u i u i . R a z a P ă m î n t u i u i se consideră e g a l ă cu 6400 km.
241 ( n ) . Să se c o m p a r e vitezele de m i ş c a r e a sateliţilor a r t H
ficiali ai P ă m î n t u i u i şi planetei Venus, cîmd aceştia se mişcâfflffiS
orbite, e g a l d e p ă r t a t e de la centrul p l a n e t e l o r . M a s a planetei _
V e n u s r e p r e z i n t ă 0,815 din m a s a P ă m î n t u i u i .
2 4 2 ( n ) . Ce viteză a r e satelitul artificial ce se mişcă la i H l
ţimea de 300 km d e a s u p r a s u p r a f e ţ e i P ă m î n t u i u i 0 C a r e este Miji-
o a d a lui de revoluţie?
 243(233). Nava cosmică «Soiuz-12», l a n s a t ă pe « p i
septembrie 1973, avea perioada iniţială de rotaţie de 88,6
După manevrele efectuate perioada de rotaţie a devenit e g a ® p j
91 min.'Cum s-au schimbat distanţa pînă la s u p r a f a ţ a Pămîfîitjjl
şi viteza de mişcare a navei?

13. Frecarea de repaus. Coeficientul de frecare.

Forţa de frecare de alunecare.
Forţa de rezistenţă a mediului
244(168). Puneţi pe masă un obiect 'de oţel (un cui, o p e n i ţ l
etc.). La o distanţă suficient de m a r e de la el aşezaţi un mag-3|
net şi apropiaţi treptat magnetul de obiect. Deşi forţa de a t r a c f e
pe măsura apropierii magnetului se m ă r e ş t e , corpul la începui!
rămîne în repaus, apoi se apropie «brusc» de m a g n e t . De c e ®
245(169). Un camion t r a n s p o r t ă un conteiner pe un d r u r n a
orizontal. De ce depinde şi cum este orientată forţa de f r e c a r e *
de repaus, care acţionează a s u p r a conteinerului, cînd c a m i o n u m
a) se află în repaus; b) îşi accelerează m i ş c a r e a ; c) se mişcă
uniform şi rectiliniu; d) mişcîndu-se uniform, coteşte; e) f r î n e a z ă ? *
In toate cazurile conteinerul se află în r e p a u s în r a p o r t cu ca-
mionul.
246(170). Pe măsuţa din v a g o n u l unui tren se află o cutie de
bomboane şi un măr. De ce la începutul mişcării m ă r u l s-a rosto-
golit înapoi (în raport cu v a g o n u l ) , iar cutia de b o m b o a n e a
r ă m a s pe loc?
247(n). Cu ce acceleraţie maximă se poate mişca un automobil
suficient de puternic, usca coeficientul de f r e c a r e de alunecare
este egal cu 0,3?
248(n). Să se afle masa unei g a r n i t u r i de tren pe care o poate
pune în mişcare o locomotivă electrică cu m a s a de 1801, dacă
coeficientul de frecare de alunecare a roţilor pe şine este egal
cu 0,2, iar coeficientul de rezistenţă la rostogolire a t r e n u l u i ^
este egal cu 0,006?
249(n). Un elev a deplasat cu a j u t o r u l d i n a m o m e t r u l u i o bară
de lemn cu masa de 200 g pe o s c î n d u r ă situată orizontal 2 . Cujj
ce este egal coeficientul de frecare, dacă d i n a m o m e t r u l indicăjj
0,6 N?
250(173). Un atelaj de cîini, t r ă g î n d o sanie pe z ă p a d ă , p o a t «
să acţioneze cu o forţă maximă de 0,5 kN. Ce m a s ă va avea sania
cu încărcătura, pe care o poate t r a n s p o r t a a t e l a j u l , m i ş c î n d u i ş M
uniform, dacă coeficientul de frecare este egal cu 0,1?
251(174). La o cursă de cai de tracţiune grea un cal a t r a m ^ B
1
Coeficientul de rezistenţă la rostogolire ţine cont de toate felurile de f j j g j
care (a roţilor de drum, în axi etc.) şi indică ce parte din forţa de presiurfiS
normală reprezintă forţa de rezistenţă.
2
în problema dată şi în cele ce urmează în acest paragraf mişcarea se
considwă uniformă
til?
 portăt o încărcătură cu m a s a
de 23 t. Să se a f l e coeficientul
de frecare, dacă forţa de trac-
ţiune a calului e de 2,3 kN.
252(175). Un magnet de
/ ofel cu m a s a de 50 g «s-a lipit»
I de o placă de oţel aşezată verti-
cal. Pentru ca magnetul să alu-

/
/ nece uniform în jos se aplică o
forţă de 1,5 N. Cu ce for{ă Fig. 35
magnetul se lipeşte de placă? Ce
forţă trebuie aplicată, pentru a
deplasa magnetul pe placă vertical în sus, dacă coeficientul de
frecare este egal cu 0,2?
253(176). Două bare de lemn, cu masele de 1 kg fiecare, sînt
puse pe o scîndură de lemn (fig. 35). Ce forţă trebuie să aplicăm

/
pentru a scoate bara de jos de sub cea de sus? Coeficientul de
frecare pe ambele suprafeţe ale barei de jos este egal cu 0,3,
254(177). O bară de lemn cu masa de 2 kg este trasă uniH
I form pe o scîndură de lemn, aşezată orizontal, cu ajutorul unui
/ arc cu rigiditatea de 100 N/m. Coeficientul de frecare este egal cu
j 0,3. Să se afle a lungirea arcului.
255(260). Urcaţi-vă pe un scaun şi daţi drumul în acelaşi
timp de la aceeaşi înălţime la două cutii goale de chibrituri: una
să cadă pe faţa lată, cealaltă — pe faţă îngustă? Care din ele va
ajunge mai r e p e d e ia pămînt? Explicaţi fenomenul.
256(162h Decupaţi din hîrtie un cerculeţ puţin mai mic după
diametru decît o monedă oarecare. Lăsaţi să cadă simultan moneda
şi cerculeţuL Care din aceste corpuri va ajunge mai repede la
pămînt? Explicaţi fenomenul. Aşezaţi cerculeţul de hîrtie pe mo-
n e d ă şi daţi-i drumul sistem ului astfel încît moneda la cădere să
s e afle în partea de jos. Descrieţi şi explicaţi fenomenul.
257(178). O navă cosmică, l a n s a t ă pe L u n ă de pe un satelit ar-
tificial al Pămîntului, poate să nu aibă o f o r m ă a e r o d i n a m i c ă .
De ce?
258(179). Sărind de pe un t u r n în a p ă , î n o t ă t o r u l se s t ă r u i e
să nu intre în apă în poziţie o r i z o n t a l ă , ci în poziţie v e r t i c a l ă .
De ce?
259(180). De ce este mai u ş o r să î n o ţ i decît s ă a l e r g i pe f u n j
dul unui rîu, fiind cufundat pînă la b r î u în a p ă ?
260(181). Un automobil se m i ş c ă cu v i t e z a V\ = 72 k m / h i f e
direcţia vîntului, a cărui viteză în r a p o r t cu p ă m î n t u l e s t e V2—
— 15 m/s. De cîte ori se va mări forţa de r e z i s t e n ţ ă a a e r u l u M â
mişcarea automobilului cu aceeaşi viteză împotriva v î n t u l u i ? l | ^
consideră că forţa de rezistenţă a a e r u l u i este direct { I B ^ f f l
ţională cu pătratul vitezei relative.

37
_
 279(254). Un sportiv cu m a s a de 65 kg, s ă r i n d de ta în
de 10 m, întră în apă cu viteza de 13 m / s . Să se afle forj&Jţr
de rezistenţă a aerului.
280(255). O bucată de lemn a căzut de la î n ă l ţ i m e a de 2 5 | i
decurs de 2,5 s. Ce parte reprezintă forţa medie de rezţijk,
a aerului din forţa de g r e u t a t e ?
281*(256). O piesă de m a s ă m t u r n a t ă din oţel este scoasa
din apă cu acceleraţia a cu a j u t o r u l unui cablu cu r i g i d i t a t e ^ ,
Densitatea oţelului este pi, densitatea apei p2. Să se afle alungirea
x a cablului. Rezistenţa apei se n e g l i j e a z ă .

MIŞCAREA PE U N PLAN ÎNCLINAT

282 , (263). Pe un plan înclinat cu lungimea de 13 m şi înălţimea

de 5 m se află o greutate cu m a s a de 26 kg. Coeficientul de f r e c a p
este egal cu 0,5. Ce forţă trebuie aplicată greutăţii de-a lungul
planului pentru a o ridica în sus? pentru a o t r a g e în j o s ?
283(264). Ce forţă trebuie depusă pentru a ridica un v a g o n e t
cu masa de 600 kg pe o e s t a c a d ă cu unghiul de înclinare de 20°,
dacă coeficientul de rezistenţă a mişcării este egal cu 0,05?
284(265). La o lucrare de laborator s-au obţinut a r m a t o a r e l e
date: lungimea planului înclinat — 1 m, înălţimea — 20 cm, m a s a
barei de lemn — 200 g, forţa de tracţiune, m ă s u r a t ă cu dinamo-
metrul la mişcarea barei în sus — 1 N. Să se afle coeficientul
de frecare.
285(266). Pe un plan înclinat cu lungimea de 50 cm şi înălţi-
mea de 10 cm se află în repaus o b a r ă cu m a s a de 2 kg. Cu a j u t o r u l
dinamometrului, siîivat paralel cu planul, b a r a a fost mai întîi
ridicată în sus pe planul înclinat, apoi t r a s ă în jos. Să se afle
diferenţa dintre indicaţiile dinamometrului.
286*(267). P e n t r u a reţine un cărucior pe un plan înclinat cu
unghiul de înclinare a trebuie să aplicăm forţa F\y orientată în
sus de-a lungul planului înclinat, iar pentru a-1 ridica în sus —
forţa Să se afle coeficientul de rezistenţă.
287(268). Un plan înclinat este situat sub un unghi a = 30°
faţă de orizont. Pentru ce valori ale coeficientului de frecare
\x e mai greu să tragi g r e u t a t e a pe plan decît s-o ridici vertical?
288(269). Pe un plan înclinat cu lungimea de 5 m şi înălţimea
de 3 m se află o greutate cu m a s a de 50 kg. Ce f o r ţ ă , orientată
de-a lungul planului, trebuie să depunem pentru a reţine aceasta 1
greutate? pentru a o t r a g e uniform în sus? pentru a o t r a g e cu
acceleraţia de 1 m / s 2 ? Coeficientul de f r e c a r e este egal cu Q||g
289(270). Un automobil cu m a s a de 4 t se mişcă la deal | |
acceleraţia de 0,2 m / s 2 . Să se afle forţa de tracţiune, d a | a

' în problemele 282—287 mişcarea se consideră unitormă.

panta 1 este e g a l ă cu 0,02 şi coeficientul de rezistenţă -
0,04.
2 9 0 ( 2 7 1 ) . Un tren cu m a s a de 3000 t se mişcă în jos pe o p a n t ă
egală cu 0,003. Coeficientul de rezistenţă a mişcării este e g a l H ^
0,008. Cu ce acceleraţie se mişcă trenul, dacă forţa de tracţiune
a locomotivei este de: a) 300 kN; b) 150 kN; c) 90 kN?
2 9 1 ( 2 7 2 ) . O motocicletă cu m a s a de 300 kg a început să se mişte
din s t a r e a de r e p a u s pe o porţiune orizontală de d r u m . Apoi
drumul avea o p a n t ă e g a l ă cu 0,02. Ce viteză avea motociclistul
peste 10 s după începutul mişcării, dacă pe porţiunea orizontală
mişcarea a d u r a t o j u m ă t a t e din timp? F o r ţ a de tracţiune şi
coeficientul de rezistenţă pe î n t r e g u 1 p a r c u r s sînt c o n s t a n t e şi
egale respectiv cu 180 N şi 0,04.
2 9 2 ( P g r ) . U n automobil de m a s ă m, ce se mişcă pe un d r u m
orizontal s-a apropiat de o p a n t ă cu unghiul de înclinare f a ţ ă de
orizont a avînd viteza vo. Forţa de tracţiune a automobilului este F,
coeficientul de rezistenţă a mişcării — jut, lungimea pantei — /.
Să se afle: 1) acceleraţia automobilului a; 2) viteza la s f î r ş i t u l
pantei v; 3) timpul mişcării t.

No «o m, t F, kN /, m vo, m / s
a,
1
1 0 0,03 6,8 3,4 27 0

2 0 0,41 6,8 0 27 24

4,2 0,04 7,2 9,2 69 11

3

- 4,2 0,04 7,2 8,0 69 11

1 4,2 0,04 7,2 6,9 69 11

5

6 -6,1 0,06 2,3 0 110 9

7 -6,1 0,06 2,3 1,4 110 9

8 -6,1 0,18 2,3 0 110 25

1

1
Panta se măsoară cu raportul dintre înălţimea h al planului înclinat şi
lungimea
imea lui /; ea este egală cu sinusul unghiului a de înclinare a planului faţă
de orizont:
— sin a.
In problema aceasta şi într-un şir de alte probleme panta este mică
(y<0,l), de aceea putem considera raportul dintre baza planului înclinat b
şi lungimea lui / egal aproximativ cu unitatea:
b

i
~ — cos a « 1
m
a
)
n

MIŞCAREA UNUI SISTEM DE CORPURI LEGATE

305(285). Pe un cablu, trecut peste un scripete fix, sînt puse

două greutăţi cu masele de 0,3 şi 0,2 kg. Cu ce acceleraţie se miş-
că sistemul? C a r e este forţa de întindere a cablului în timpul
mişcării?
306(286). De un fir, trecut peste un scripete fix, sînt s u s p e n d
date două greutăţi cu masele m şi 2 m. C a r e va fi forţa de întindere
a firului, dacă: a) vom susţine greutatea mai m a r e cu p a l m a , împie-
dicînd sistemului să se mişte; b) vom susţine g r e u t a t e a mai mică;
c) v o m elibera sistemul?
307(287). De un fir, trecut peste un scripete fix, sînt suspen-
d a t e d o u ă g r e u t ă ţ i cu masele de 0,3 şi 0,34 kg. î n decurs de 2 s du-ji
pă începutul mişcării fiecare g r e u t a t e a p a r c u r s distanţa de 1,2 m.
Să se afie acceleraţia căderii libere pe baza datelor experienţei.
308(288). Un elicopter cu m a s a de 27,2 t ridică vertical
sus prin intermediul cablurilor o g r e u t a t e cu m a s a de 15,3 t cu ac-}
celeraţia de 0,6 m / s 2 . Să se alle forţa de tracţiune a elicopteru-
lui şi forţa, care acţionează din partea greutăţii a s u p r a mecanism
mului de remorcă al elicopterului.
309(289). O locomotivă cu motor Diesel de m a n e v r ă cu masa*
de 100 t t r a g e două v a g o a n e de 5 0 1 fiecare cu acceleraţia de]

Fig. 40 Fig. '41

til?
 CAPITOLUL III

LEGILE CONSERVĂRII

16. Impulsul corpului. Variaţia impulsului.

Legea conservării impulsului

3 1 4 ( n ) . Să se afle impulsul unui camion cu m a s a de 10 t, ce se

mişcă cu viteza de 36 k m / h , şi al unuf aiftoturism cu m a s a de l E l
ce se mişcă cu viteza de 25 m / s .
3 1 5 ( n ) . Cu ce viteză trebuie să zboare un puc de hochei cu
masa de 160 g, pentru ca impulsul lui să fie egal cu impulsul unui
glonte cu m a s a de 8 g, ce zboară cu viteza de 600 m / s ?
3 1 6 ( 3 4 1 ) . Două corpuri de volume egale — unul de oţel şi a(*j
tul de plumb — se mişcă cu aceleaşi viteze. Să se c o m p a r e impulsu-
rile acestor corpuri.
317 1 (342). Un tren cu m a s a de 2000 t, mişcîndu-se rectiliniu,
şi-a mărit viteza de la 36 pînă la 72 k m / h . Să se afle v a r i a ţ i a im-
pulsului.
313(343). O bilă cu m a s a de 100 g a căzut liber pe o s u p r a f a ţ ă
orizontală, avînd în momentul ciocnirii viteza de 10 m / s . Să se
afle variaţia impulsului în cazul ciocnirii absolut elastice şi abso-
lut neelastice 2 . Să se calculeze forţa medie, care acţionează
asupra bilei în timpui ciocnirii, dacă ciocnirea neelastică a d u r a t
0,05 s, iar cea elastică — 0,01 s.
3 1 9 ( n ) . In u r m a efectuării penalti unei mingi de fotbal cu m a s a
de 400 g i s-a comunicat o viteză de 25 m / s . Dacă mingea nime-
reşte în pieptul portarului şi s a r e înapoi cu aceeaşi viteză ca m o d u l ,
lovitura durează 0,023 s. Dacă portarul primeşte mingea cu mîinile,
peste 0,04 s el amortizează viteza ei pînă la zero. Să se afle f o r ţ a
medie a loviturii în fiecare caz.
320(344). Mişcarea unui punct material este descrisă de ecua-
ţia x— 5 — 8 ^ + 4 / . Considerînd m a s a lui egală cu 2 kg, să se afle
impulsul peste 2 s şi peste 4 s după începutul cronometrării timpu-
lui, precum şi forţa, care provoacă variaţia impulsului.
321(345). O minge cu m a s a de 100 g, care z b o a r ă cu viteza de
20 m / s , s-a lovit de un pl.an orizontal. U n g h i u l de incidenţă
(unghiul dintre direcţia vitezei şi perpendiculara pe plan) este
egal cu 60°. Să se afle variaţia impulsului, dacă ciocnirea este
absolut elastică, iar unghiul de reflexie este egal cu unghiul de
incidenţă.
322(346). Un punct material cu m a s a de 1 k g se mişcă u n i f o r m
1
Dacă în problemă se cere să aflăm variaţia impulsului corpului, trebuie
să facem un desen, pe care să determinăm prin construcţii geometrice direcţia
vectorului variaţiei impulsului.
în cazul ciocnirii absolut neelastice corpurile după interacţiune se mişcă ca
un tot întreg; o parte din energia mecanică se transformă în energie internă,
în cazul ciocnirii absolut elastice corpurile după interacţiune îşi restabilesc complet
forma, energia mecanica totală a corpurilor se păstrează
 pe o circumferinţa cu viteza de l O m / s . Să se afle variaţi
impulsului în decursul unui sfert de perioadă; unei jumăîlln *
perioadă; unei perioade întregi.
3 2 3 ! ( P r g ) . Un corp de m a s ă mi, a cărui proiecţie a v i t e S i
pe axa X este egală cu vix, interacţionează cu un corp de m a s a j e
a cărui proiecţie a Vitezei este e g a l ă cu V2x. Să se afle proiecţia
vitezei corpurilor după interacţiune vXj dacă ele au început să s^l
mişte ca un tot întreg. Traiectoria mişcării corpurilor coincidJJ
cu axa X.

No mu kg vix, m/s m2, kg V2x, m/s

. -—
0,8
1 4 0,8 0

0,8 2 0,8 -2

3 0,673 -21,4 0,824 11,2

4 0,673 -21,4 0,824 — 11,2

- 5 21 400 8,26 0,11 — 11,2

3 2 4 ( 3 5 0 ) . U n vînător, ce se află î n t r - o barcă în mişcare, traî

ge cu arma în direcţia m i ş c ă r i i b ă r c i i . C e v i t e z ă a v e a barca, dacă
ea s-a oprit după două î m p u ş c ă t u r i , c a r e u r m e a z ă imediat una după
alta? M a s a vînătorului î m p r e u n ă cu barca e s t e de 200 kg, masa
încărcăturii explozive — de 20 g. V i t e z a de zbor a alicelor şfl a
gazelor de la arderea prafului de p u ş c ă e s t e e g a l ă cu 500 m M
3 2 5 ( n ) . Dintr-o barcă cu m a s a d? 2 0 0 k g , ce se mişcă cu viteza
de 1 m / s , sare în apă un băiat cu m a s a de 50 kg, înotînd apoi pe
sub apă în direcţie orizontală. C e viteză are barca după ce băiatul
sare: a) de pe pupă cu viteza de 4 m / s ; b) de pe proră cu viteza m
2 m / s ; c) de pe proră cu viteza de 6 m / s ?
3 2 6 * ( 3 5 3 ) . D e pe o n a v ă cu masa de
7 5 0 1 s - a p r o d u s o î m p u ş c ă t u r ă dintr-tin
/ tun în direcţia, o p u s ă mişcării, ei sub UQ
o
1 unghi de 6 0 ° faţă de orizont. Cu cît s - | |
s c h i m b a t v i t e z a navei, dacă proiect||j
cu m a s a de 30 k g a zburat cu v i t e z a j | |
1 k m / s în raport cu n a v a ?
3 2 7 * ( 3 5 4 ) . O bilă de biliard £ c r s e
Fig 43 mişcă cu v i t e z a de l O m / s , s-a ciocnjjde
o bilă în r e p a u s 2 de a c e e a ş i m a s ă . | M |
1
î n această problemă şi în cele ulterioare din capitolul dat, în lipsa un<
condiţii speciale, vitezele corpurilor sînt indicate în raport cu pămîntul, iar forţă
de frecare se neglijează

46
 ciocnire bilele s-au mişcat aşa, cum este indicat in fig. 43. Să se
afle vitezele bilelor după ciocnire.
3 2 8 * ( n ) . Pe un cărucior în repaus cu m a s a de 20 kg se află un
om cu masa de 60 kg. Care va fi viteza căruciorului în raport cu
pămîntul, dacă omul va m e r g e pe cărucior cu viteza de 1 m / s în
raport cu căruciorul?

17. Lucrul mecanic. Energiile cinetică

şi potenţială
3 2 9 ( n ) . Ce lucru efectuează for{a de greutate, care acţionează
a s u p r a unei picături de ploaie cu m a s a de 20 mg, cînd aceasta
cade de îa î n ă l ţ i m e a de 2 km?
3 3 0 ( 3 5 5 ) . O m a c a r a - t u r n ridică în poziţie orizontală o g r i n d ă
de oţel cu lungimea de 5 m şi secţiunea de 100 cm 2 la înălţimea
de 12 m. Ce lucru util efectuează m a c a r a u a ?
3 3 1 ( 3 5 6 ) . Ce lucru efectuează un om, ridicînd un corp cu m a s a
de 2 k g la î n ă l ţ i m e a de 1 m cu acceleraţia de 3 m / s 2 ?
3 3 2 ( 3 5 7 ) . O p i a t r ă cu v o l u m u l de 0,6 m 3 a fost ridicată din a p ă
de la o adîncirne de 5 m pînă la s u p r a f a ţ ă . Densitatea pietrei e de
2500 k g / m 3 . Să se a f l e lucrul e f e c t u a t la ridicarea pietrei.
333(359). Un plutaş d e p l a s e a z ă o plută cu cîrligul, apîicînd
la cîrlig o forţă de 200 N. Ce lucru e f e c t u e a z ă p l u t a ş u l , d e p l a s î n d
pluta cu 10 m, dacă u n g h i u l dintre direcţia forţei şi direcţia
d e p l a s ă r i i e de 45°?
334(360). Un automobil cu masa de 10 t se mişcă cu motoarele
scoase din funcţiune pe o pantă de drum, care formează cu orizontul
un unghi egal cu 4 S ă se afle lucrul forţei de greutate pe un
drum de 100 m.
335(n). Să se compare lucrurile unui corp ce cade liber în pri-
ma jumătate de timp a căderii şi în jumătatea a doua.
336(367). Un băiat a aruncat o minge cu masa de 100 g vertical
în sus şi a prins-o în punctul de aruncare. Mingea a atins înălţi-
mea de 5 m. Să se afle lucrul forţei de greutate, cînd mingea se
mişcă: a) în sus; b) în jos; c) pe întregul drum.
337(370), Ce lucru trebuie efectuat, pentru a ridica dintr-o
fîntînă cu ddîncimea de 10 m o căldare cu apă cu m a s a de 8 kg cu
ajutorul unui odgon, fiecare m e t r u al căruia are masa de 400 g?
338(n). Sub acţiunea a două forţe reciproc perpendiculare de
30 şi 40 N un corp s-a deplasat cu 10 m. Să se afle lucrul fiecă-
rei forţe în parte şi lucrul forţei rezultante.
339(n). Masa unei mingi de fotbal este de 3 ori mai mare, iar
viteza de 3 ori mai mică decît a unui puc de hochei. Să se c o m p a m
energiile lor cinetice.
340(361). Ce energie cinetică are nava cosmică din seria
„Soiuz" la mişcarea pe orbită cu viteza de 7,8 k m / s , dacă m a s a navei
e de 6,6 t?
til?
 341(363). Viteza la căderea liberă a unui corp cu masa
s-a mărit pe un drum oarecare de la 2 pînă la 8 m / s . Să
• f f i l forţei de greutate pe acest d r u m .
342(364). Masa unei a u t o b a s c u l a n t e este de 18. ori n S
decft masa unei limuzine, iar viteza a u t o b a s c u l a n t e i *iesl<
ori mai mică decît viteza limuzinei. Să se c o m p a r e impui
şi energiile cinetice ale acestor automobile.
343(365). Impulsul unui corp este e g a l cu 8 kg-mjj^Ş
energia cinetică — cu 16 J. Să se afle m a s a şi viteza corpuli
344*(366). O bilă cu masa m— 100 g, s u s p e n d a t ă de un fir (
lungimea / = 40 cm, descrie -în planul orizontal o circumferinţă.
Care este energia cinetică a bilei Ec, dacă în timpul m i ş c f f j
ei firul formează cu verticala un unghi c o n s t a n t a = 6 0 ° ?
345' 1 (n). La ce înălţime energia potenţială a unei greuta$i^gS
masa de 2 t este egală cu 10 kJ?
346(n). Ce energie potenţială are porţiunea de şoc a berbecuV-
lui de sonetă (un fel de ciocan) cu m a s a de 300 kg, ridicalfflM
înălţimea de 1,5 m?
347(368). Un obiect cu masa de 200 g a fost a r u n c a t de pe suprajB
faţa pămîntului pe un balcon, situat la î n ă l ţ i m e a de 6 m. în
timpul zborului obiectul a atins înălţimea m a x i m ă de 8 m de la
suprafaţa pămîntului. Să se determine lucrul e f e c t u a t de forţa de
greutate în timpul zborului obiectului în sus, în j o s şi pe întregul
drum, precum şi variaţia rezultantă a energiei potenţiale.
348(369). Ce lucru trebuie efectuat pentru a pune în poziţi|j|
verticală pe pămînt o bară omogenă cu l u n g i m e a de 2 m şi masa de
100 kg, situată orizontal?
349(371). In figura 44 este dat graficul dependenţei dintre®
alungirea unui arc şi forţa de întindere. Să se determine energia
potenţială a arcului, întins cu 8 cm. Indicaţi sensul fizic al tari-J
gentei unghiului a şi al ariei triunghiului de s u b porţiunea OA a
graficului.
350(372). La c o m p r i m a r e a arculi^l
unui pistol pentru copii cu 3 cm a f o l »
aplicată o forţă de 20 N. Să se af-lefl
energia potenţială a arcului comprima™
351(373). Ce lucru trebuie e f e c t u â | l
pentru a întinde cu 0,5 cm un aii&J^H
500 rigiditatea de 40 k N / m ?
z: 352(374). P e n t r u a înţinde u n ţ j ^ r c j
cu 4 mm trebuie efectuat un lucru de
0,02 J. Ce lucru trebuie efectuat, pentGl
0 x,cm a întinde acest arc cu 4 cm?
Fig. 44 353(375). Să se compare lucruOT
pe care le efectuează un om, întinzînd
1
în problema aceasta şi în cele ulterioare se consideră că pe suprafaţa
Pămîntului energia potenţială este egală cu zero

til?
c. arcul unui d i n a m o m e t r u de la Oj)înă la 10 N, de la 10 pînă l*a M
de la 20 pînă la 30 N.
"e 354(376). U n d i n a m o m e t r u , prevăzut pentru 40 N, are un a r | ^ u
6 rigiditatea de 500 N / m . Ce lucru trebuie efectuat, pentru a întinife
e arcul de la mijlocul scării pînă la ultima diviziune^

r 18, Legea conservării energiei, Transtormarea

i. energiei In urma acţiunii forţei de greutate;
j forţei de elasticitate; forţei de frecare

355(n) 1 . U n corp cu m a s a de 0,5 kg este aruncat vertical în*

i
sus cu viteza de 4 m / s . Să se afle lucrul forţei de greutate, varia-
ţia energiei potenţiale şi a energiei cinetice la ridicarea corpu-
lui pînă la o î n ă l ţ i m e m a x i m ă .
356(n). Să se afle energia cinetică a unui corp cu masa de
400 g, ce a c ă z u t de la înălţimea de 2 m, în momentul lovirii de
pămînt.
3 5 7 ( n ) . Să se afle energia potenţială a unui corp cu masa de
100 g, a r u n c a t vertical în sus cu viteza de 10 m / s , în punctul
superior de ridicare.
358(378). Să se afle energiile potenţială şi cinetică ale unui
corp cu m a s a de 3 kg, ce cade liber de la înălţimea de 5 m, la dis-
tanţa de 2 m de la s u p r a f a ţ a pămîntiU'ui.
359(379).O p i a t r ă este a r u n c a t ă vertical în sus cu viteza v0 de
10 m / s . La ce î n ă l ţ i m e h energia cinetică a pietrei va fi egală cu
energia ei potenţială?
360(380), Ce valori ale energiei potenţiale şi energiei cine-
tice va avea o s ă g e a t ă cu m a s a de 50 g, aruncată din arc cu
viteza de 30 m / s vertical în sus, peste 2 s după începutul miş-
cării?
361(381). Cu ce viteză iniţială v0 trebuie să aruncăm în jos
o minge de la î n ă l ţ i m e a h t pentru ca ea să sară la înălţimea 2 h?
Se consideră că ciocnirea de pămînt este absolut elastică.
362(382). U n corp este a r u n c a t cu viteza vo sub un unghi faţă
de orizont. Să se determine viteza : ui la înălţimea h.
363(383). Viteza iniţială a unui glonte este egală cu 600 m / s ,
masa lui — cu 10 g. Sub ce unghi faţă de orizont a zburat el din
ţeava puştii, a a c ă ~ energia lui cinetică în punctul superior al
traiectoriei este e g a l ă cu 540 J? •
364(385). O g r e u t a t e cu m a s a de 25 kg este suspendată de un
Şnur cu l u n g i m e a de 2,5 m. La ce înălţime maximă poate fi abătută
într-o parte g r e u t a t e a , pentru ca la oscilaţiile libere ulterioare
Şnurul să nu se r u p ă ? Rezistenţa şnurului la rupere este de
550 N.
365*(386). U n pendul cu m a s a m este abătut cu un unghi a

1
în problemele 355—371 rezistenţa aerului se neglijează.
^ Comanda M? 692 til?
 de la verticală. Cu ce
forţa de întindere M L
trecerea pendulului p r l |
de echilibru?
366*(387). într-o
— # cu „bucla lui Nesterov"
o bilă cu m a s a m cade
45
înălţimea h = 3 R (unde R est
raza buclei). Cu ce forţă apasă
bila în punctele superior A f l i
ferior ale buclei?
367*(388). Un obiect de masă m se roteşte în plan vertical p€
un fir. Cu cît va fi mai mare forţa de întindere a firului în punc-
tul inferior decît în cel superior?
368(Prg). La pregătirea unui pistol cu arc pentru împuşcătură
arcul cu rigiditatea k a fost comprimat cu AL Ce viteză v obţine
„proiectilul" de masă m în timpul împuşcăturii în direcţie orizon-
tală?
i
No. k, N/m m, k g A/, m

1 1000 0,045 0,03

2 5200 0,162 0,048

3 5200 0,097 0,048

4 5200 0,097 0,063

5 3720 0,097 0,063

369(390). De cîte ori se va schimba viteza unui „proiectil" al

pistolului cu arc la tragere în direcţie orizontală: a) cînd com-
primarea arcului se măreşte de 2 ori; b) cînd arcul se înlocuieşte
cu un alt arc, a cărui rigiditate este de 2 ori mai mare; c) cînd
masa „proiectilului" se măreşte de 2 ori? î n fiecare caz toate
celelalte mărimi, de care depinde viteza, rămîn constante.
370(392). Să se afle viteza v de zbor a „proiectilului" unui
pistol cu arc de masă m la tragere vertical în sus, dacă rigidi-
tatea arcului este egală cu k, iar comprimarea — cu x. Va obţine
oare aceeaşi viteză „proiectilul" la tragere orizontal şi vertical
în sus?
371 (n). Un artist de circ cu masa de 60 kg cade de la î n a l f l
mea de 4 m pe o plasă întinsă. Cu ce forţa acţionează asupra
til?
 378(401). Cu ce viteză s-a mişcat un tren cu m a s a
dacă sub acţiunea forţei de f r î n a r e de 150 k N el a panSu
momentul începutului frînării pînă la oprire d i s t a n ţ a de 5 l
379(n). Un biciclist, încetînd să acţioneze pe p e d a l *
micşorat viteza sa pe o porţiune orizontală de d r u m cu l u n g i m e a
36 m de la 10 pînă la 8 m / s . Să se afle coeficientul de rezistei|jj
Cîte procente de energie cinetică s-au t r a n s f o r m a t în e n e r g i e
ternă?
380(n). De pe o cocoaşă de t r i a j se rostogolesc două v a g o a r i l
— unul încărcat, altul deşert. Să se compare distanţele, pe c a r 9
le vor parcurge vagoanele pe porţiunea orizontală pînă la oprire,
dacă coeficienţii de rezistenţă pentru a m b e l e v a g o a n e sînt aceiaşi.
381(406). De pe un plan înclinat cu lungimea / şi unghiifflRp!
înclinare a alunecă un corp. Care este viteza corpului la b a z a
planului, dacă coeficientul de frecare este egal cu \x?
382*(407). De pe un deal cu înălţimea h = 2 m şi b a z a b =
= 5 m alunecă o sanie, care se opreşte, după ce p a r c u r g e un d r u m
orizontal 5 = 35 m de la baza dealulu-i. Să se afle coeficientul^
de frecare, considerîndu-1 constant pe î n t r e a g a d i s t a n ţ ă . Să se
determine experimental prin această metodă coeficientul de fre-
care, de exemplu, dintre o cutie de chibrituri şi o r i g l ă .
383*(408). Pentru determinarea coeficientului de f r e c a r e a
fost folosită instalaţia, reprezentată în figura 47, a. Ţinînd b a r a de
masă m cu mîna, se agaţă de fir o g r e u t a t e de m a s ă M, apoi i se dă
drumul barei. Greutatea coboară la o înălţime ht d e p l a s î n d bara
pe plan la'distanţa / (fig. 4 7 , 6 ) . Să se deducă f o r m u l a pentru
calculul coeficientului de frecare \i. Să se efectueze o astfel de
experienţă, dacă e posibil.
384*(409). O sanie cu masa de 10 kg alunecă de pe un deal cpl
înălţimea de 5 m şi se opreşte pe o porţiune o r i z o n t a l ă . Ce l u c « l
minim va efectua un băiat, t r ă g î n d sania la deal pe linia de lune-+
care?
385*(410). O bară de masă rri (fig. 48), fixată de un dinamo--
metru cu ajutorul unui fir, este t r a s ă cu m î n a ; se scriu indicaţîiîk|
dinamometrului F şi se m ă s o a r ă cu rigla î n t i n d e r e a arcului mt
(după scara d i n a m o m e t r u l u i ) . Agoi
se dă d r u m u l barei şi se măsoa^ai
distanţa /, p a r c u r s ă de bară pîgă:
la oprire. C u n o s c î n d F. x M ty
putem determina coeficientul
frecare \x dintre b a r ă şi scîndflră'
Sa se deducă f o r m u l a pentru cateu^
Iul coeficientului de frecare. Dacă
e posibil, efectuaţi l u c r a r e a . ( A r ţ
trebuie întins astfel încM? .dp
contractarea completă a arc 1
F l g 47
dinamometrului b a r a să m M r
52 curgă o distanţă o a r e c a n i )
de 100 N, coeficientul de f r e c a r e e s t e e g a l cu 0,2. Cu ce | S S e S
puterea mecanică a m o t o r u l u i p o l i z o r u l u i ? P i e r d e r i l e în mecanfl
mul de a c ţ i o n a r e se n e g l i j e a z ă ) .
3 9 4 ( P r g ) . Un a u t o m o b i l de m a s ă m î n c e p e să se m i ş I M
p a r c u r g e d r u m u l s în timpul t. C o e f i c i e n t u l de rezistentă eWsj
opune mişcării este e g a l cu jji. Să se a f l e : 1) v i t e z a v la s f î r p i
accelerării; 2) e n e r g i a cinetică o b ţ i n u t ă Ec> 3) l u c r u l Atr de înviîŞ
gere a frecării; 4) p u t e r e a medie utilă N.

No s, m U s m, t H
•s
1 75 10 1,4 0,05

2 75 11,3 1,4 0,06

3 75 7,8 1,4 006

4 63 8,2 7,12 006

5 97 14,2 7,12 006

3 9 5 ( 4 1 9 ) . P u t e r e a de t r a c ţ i u n e ( p u t e r e a la cîrlig) a u n u i t r a | i
tor T-150 este e g a l ă cu 72 kW. Cu ce viteză p o a t e t r a g e acest
t r a c t o r o remorcă cu m a s a de 5 t pe o p a n t ă de 0,2 la un coeficient
de f r e c a r e de 0,4?
3 9 6 ( 4 2 0 ) . Să se a f l e p u t e r e a medie utilă în t i m p u l r u l a j u h i j
la decolare a unui avion, d e s t i n a t p e n t r u l u c r ă r i în gospodăria
agricolă şi cea silvică, dacă m a s a a v i o n u l u i e s t e e g a l ă cu 1 jL
lungimea r u l a j u l u i e de 300 m, viteza de d e c o l a r e — de 30 m / %
iar coeficientul de rezistenţă este e g a i cu 0,03.
3 9 7 ( P r g ) . După indicii tehnici din tafcel să se a f l e ; 1) a c q i |
leraţia a la decolarea a v i o a n e l o r ; 2) timpul t de d e c o l a r e ; 3) ener-l
gia cinetică Ec la d e s p r i n d e r e a de ia p ă m î n t ; 4) l u c r u l A al for^eil
de t r a c ţ i u n e a t u t u r o r m o t o a r e l o r la d e c o l a r e ; 5) p u t e r e a mediei
N la decolare.

Tipul avionului
Indicii tehnici
lak-40 Tu-154 11-62

Viteza desprinderii de ia pă-

mînt, v, km/h 175 270 300
Lungimea de decolare s, m 550 1215 2000
Masa de zbor m, t 13 J 90 160
Numărul motoarelor n 3 3 4
Forţa de tracţiune a unui mo
tor F, kN 14 93,2 103

398(.422). Ce lucru trebuie e f e c t u a t , pentru a ridica pe un

til?
pian
înclinat cu u n g h i u l de î n c l i n a r e de 30° o
Leutate cu m a s a de 400 k g la î n ă l ţ i m e a de 2 m,
fplicînd o f o r ţ ă , ce coincide d u p ă direcţie cu
deplasarea, coeficientul de f r e c a r e fiind e g a l cu
q3? Cu ce este e g a l r a n d a m e n t u l p l a n u l u i î n c l i n a t ?
I 399(423). Să se a f l e r a n d a m e n t u l unui plan
înclinat cu l u n g i m e a de 1 m şi î n ă l ţ i m e a de 0,6 m,
dacă coeficientul de f r e c a r e la m i ş c a r e a u n u i
corp pe el este e g a l cu 0,1.
400(424). Ce e c o n o m i e de e n e r g i e electrică
poate fi o b ţ i n u t ă în d e c u r s u l unei r u t e a unei
garnituri de tren cu m a s a de 3600 t de la S a n k -
Fig. 49
Peterburg la V l a d i v o s t o k (distanţa de circa
1 0 0 0 0 k m ) , d a c ă l a g ă r e l e de a l u n e c a r e vor fi în-
locuite cu r u l m e n ţ i cu role? ( I n acest caz v a l o a r e a medie a
coeficientului de r e z i s t e n ţ ă se m i c ş o r e a z ă de la 0,007 pîna la
0,0061.) R a n d a m e n t u l locomotivei electrice este e g a l cu 9 0 % . Pe
drumul orizontal m i ş c a r e a se c o n s i d e r ă u n i f o r m ă .
401(425). M o t o r u l unei pompe, d e z v o l t i n d o p u t e r e de 25 kiN,
ridică în 8 min 100 m 3 de petrol la î n ă l ţ i m e a de 6 m. Să se afle
randamentul i n s t a l a ţ i e i .
402(427). Viteza c u r e n t u l u i de a p ă în p o r ţ i u n e a lată a unei
ţevi este de 10 c m / s . C a r e este viteza c u r e n t u l u i de a p ă în por-
ţiunea î n g u s t ă , ai c ă r e i d i a m e t r u este de 4 ori mai mic decît
diametrul porţiunii l a t e ?
403(428). O p o m p ă de n ă m o l s c o a t e 500 m 3 de p ă m î n t pe o r ă .
Volumul n ă m o l u l u i e s t e de 10 ori m a i m a r e decît v o l u m u l p ă m î n -
tului. Care este v i t e z a m i ş c ă r i i n ă m o l u l u i î n t r - o ţeavă cu d i a m e -
trul de 0,6 m?
404(430). D a c ă c o n c c t ă m un f u r t u n la orificiul de e v a c u a r e al
aspiratorului şi s i t u ă m în jet o m i n g e p e n t r u tenisul de m a s ă
(fig. 49), m i n g e a v a pluti în jet şi la m i ş c a r e a f u r t u n u l u i v a u r m a
după el. Explicaţi f e n o m e n u l .
405(n). De ce la s c u r g e r e a apei din c a d ă d e a s u p r a orificiu-
lui de s c u r g e r e se f o r m e a z ă o pîlnie, iar uneori şi un c a n a l de
aer?
N

ir
ui, H—

Fig. 50 Fig 51
 406(431). într-o ţeavă a conductei de apă s-a format un
ficiu cu secţiunea de 4 mm3, din care curge un jet de apă ver
în sus, ce se ridică pînă la înălţimea de 80 cm. Cîtă apă
scurge în decursul unei zile (24 de ore)?
407(433). Dacă prin ţeava A (fig. 50) suflăm aer, a t u r t M
o viteză oarecare a mişcării lui prin tubul B se va ridica apă,.ţî|jn
prin tubul C va ieşi aerul sub formă de bule. Explicaţi fenome
nul.
408(435). în figura 51 este dat planul unei porţiuni a terernS
lui de fotbal. în ce direcţie trebuie să-i comunicăm mingii o ' f f l
taţie la o lovitură de colţ din punctul A, pentru ca mingea,
alfîndu-se pe linia porţii, în lipsa vîntului să poată nimeri îffl
poarta MN*
CAPITOLUL IV

OSCILAŢII MECANICE ŞI UNDE

20, Mişcarea oscilatorie
409(n). O greutate, care oscilează pe un arc, a efectuat în 8 s
32 de oscilaţii. Să se afle perioada şi frecvenţa oscilaţiilor.
410(n). Perioada de oscilaţie a aripilor unui ţînţar este de
600 Hz, iar perioada de oscilaţie a aripilor unui bondar — de
5 ms. Care din insecte va da din aripi mai mult în 1 min şi cu cît
mai mult?
4111 (939). Amplitudinea oscilaţiilor neamortizate ale punctu-
lui unei coarde e de 1 mm, frecvenţa — de 1 kHz. Ce distanţă va
parcurge punctul în 0,2 s?
412(n). Albina, care zboară după nectar, oscilează din aripi
cu o frecvenţă vi = 420 Hz, iar la întoarcere (cu nectar) — cu o
frecvenţă V2 = 300 Hz. Albina zboară după nectar cu o viteză
vi = 7 m/s, iar înapoi cu o viteză v2 — 6 m / s . în ce direcţie şi
cu cît dă din aripi mai mult albina (A/z), dacă distanţa de la
prisacă pînă la cîmpul cu flori 5 — 500 m?
413(n). Cum vom face să oscileze pendulul unui ceasornic de
perete, comunicîndu-i: a) energie potenţială; b) energie cinetică?
414(n). La ce distanţă trebuie să abatem de la poziţia de echi-
libru o greutate cu masa de 640 g, fixată de un arc cu rigiditatea
0,4 kN/m, pentru ca ea să treacă prin poziţia de echilibru cu vite-
za de 1 m/s?
415(n). Ce masă are o greutate care oscilează pe un arc cu
rigiditatea de 0,5 kN/m, dacă la o amplitudine a oscilaţiilor de
6 cm ea are o viteză maximă de 3 m/s?
416(n). O bilă oscilează pe un arc cu rigiditatea de 4 oţy
mai mare decît rigiditatea arcului pe care oscilează o altă bită
de aceeaşi masă. Care bilă şi de cîte ori mai departe de la poziţia-
1
în această problemă şi în cele ce urmează oscilaţiile se consideră neamor-l
tizate
til?
 de e c h i l i b r u trebuie a b ă t u t ă la poziţia d e echilibru, pentru
de
c a v i t e z e l e lor maxime să fieaceleaşi?
417*(Prg). O g r e u t a t e de m a s ă m oscilează pe un arc de rigi-
ditate k cu amplitudinea A. Să se afle: 1) energia mecanică totală
2) energia potenţială £ P în punctul cu coordonata x; 3) energia
ri'netică Ec în punctul a c e s t a : 4) viteza v de trecere a greutăţii
Drin acest punct
i
Ne k, N / m A, m x, m m, kg

1 56 0,042 0 0,27

2 56 0,042 0,042 0,27

3 56 0,042 0,031 0,27

4 56 0,042 0,021 0,47

| 5 38 0,063 0,051 0,47

418(Prg). Să se afle perioada şi frecventa oscilaţiilor unei

greutăţi de m a s ă m pe un arc cu rigiditatea k.

m, kg k, N / m

1 .0,143 9,22

2 0,211 12,3

3 0,387 74,3

4 1,44 166

5 1,97 93,2

419(952). Să se afle m a s a unei greutăţi, care, fiind suspen-

dată de un arc cu rigiditatea de 250 N / m , face 20 de oscilaţii
în 16 s.
420(n). Dacă de o g r e u t a t e oarecare, ce oscilează pe un arc,
suspendăm c g r e u t a t e m a r c a t ă cu m a s a de 100 g, frecvenţa osci-
laţiilor se va micşora de 1,41 ori. Ce m a s ă avea greutatea suspen-
dată la început de arc?
421(954). O g r e u t a t e , s u s p e n d a t ă de un cordon de cauciuc
\ ^ e c tuează oscilaţii. De cîte ori se va schimba perioada oscila-
ţiilor, dacă vom tăia 3 / 4 din lungimea cordonului şi vom suspenda
e
Partea r ă m a s ă aceeaşi g r e u t a t e ?
422(Prg). Să se afle perioada şi frecvenţa oscilaţiilor pen-
alului matematic, a cărui lungime a firului este egală cu /.
til?
 membrana t e l e f o n u l u i în t i m p u l convorbirii; g) Ml%i*el%
batante cu p î r g h i e ?
4 3 1 ( 9 7 1 ) . P e n t r u a d e p l a s a un scrînciob, în care se a # a un
om, sub un u n g h i m a r e , t r e b u i e să aplicăm o forţă c o n s i d e r a l p M
De ce, î n s ă , p e n t r u a b a l a n s a scrînciobul pînă la acelaşi unghi m
abatere, t r e b u i e să d e p u n e m un efort mult mai mic?
4 3 2 ( 9 7 4 ) . P e n t r u a a j u t a unui şofer să scoată automobilii^
care s-a î m p o t m o l i t în noroi, cîţiva oameni împing automobilul
la c o m a n d ă . E s t e o a r e i n d i f e r e n t peste care intervale de timp se dă
comandă?
433(n)* S ă r i n d pe b ă t u t ă , un sportiv îşi face vînt cu o frec*
venţă strict d e t e r m i n a t ă . De ce depinde această frecvenţă?
4 3 4 ( 9 7 6 ) . P e u n e l e p o r ţ i u n i de d r u m se întîlnesc gropi situate
aproximativ la a c e l e a ş i d i s t a n ţ e ( a c e a s t a se marchează, de obi-
cei, prin i n d i c a t o r u l de circulaţie respectiv). Un şofer a condus pe
o asemenea p o r ţ i u n e de d r u m prima dată automobilul neîncărcat,
rar altă d a t ă î n c ă r c a t . Să se c o m p a r e vitezele mişcării automobi-
lului, p e n t r u c a r e v a a v e a loc b a l a n s a r e a de rezonanţa pe arcurile
de suspensie.
21. Unde mecanice. Sunetul

4 3 5 ( 1 0 1 8 ) . î n t r - u n lac o u n d ă se propagă pe s u p r a f a ţ a apei

cu viteza de 6 m / s . Să se afle perioada şi frecvenţa oscilaţiilor
balizei ( s e m n u l u i de a v e r t i z a r e ) , dacă lungimea undei e de 3 m.
436(1019). U n p e s c a r a o b s e r v a t că în 10 s pluta a efectuat
pe undele apei 20 de oscilaţii, iar distanţa dintre crestele vecine
ale undei e de 1,2 m. Cu ce este egală viteza de propagare a
undelor?
437(1020), P e u n t i m p liniştit dintr-o barcă s-a aruncat în lac
o ancoră g r e a . Din locul a r u n c ă r i i ancorei s-au format unde.
Un om, care s t ă t e a pe m a l , a o b s e r v a t că unda a a j u n s pînă la el
peste 50 s. D i s t a n ţ a d i n t r e crestele vecine ale undei e de 0,5 m,
iar în decurs de 5 s au fost 20 pe pleoscăiri de mal. La ce distanţă
de mal se a f l a b a r c a ?
4381 ( 1 0 2 4 ) . L u n g i m e a undei sonore în aer pentru cea mai
joasă voce de b ă r b a t a t i n g e 4,3 m, iar pentru cea mai înaltă voce
de femeie — 25 cm. Să se a f l e f r e c v e n ţ a oscilaţiilor acestor voci.
439(1025). G a m a de f r e c v e n ţ ă a pianului este cuprinsă între
90 şi 9000 Hz. Să se a f l e g a m a lungimilor de unde sonore în aer.
440(1026). î n timpul unei f u r t u n i un om a auzit tunetul peste
s după ce a v ă z u t explozia f u l g e r u l u i . La ce distanţă de la el
a avut loc d e s c ă r c a r e a ?
li 441(1027). C î n d un o b s e r v a t o r percepe după sunet că avionuj
e s
e află în zenit, el îl v e d e s u b un unghi a = 73° faţa de orizon®
c Cu ce viteză z b o a r ă a v i o n u l ?
1
i- e
în lipsa unor condiţii speciale se consideră că viteza sunetului în aer este
gală cu 340 m / s , iar în apă cu 1400 m / s .
)
 442(1028). Un motociclist, ce se mişca pe o p o r ţ i u n e ^ !
nie de drum, a observat în calea sa un om, c a r e a lovit cu o
o traversă s u s p e n d a t ă , iar peste 2 s a a u z i t s u n e t u l . Cu ce
se mişcă motociclistul, dacă el a t r e c u t pe l î n g ă a c e s t om pe
36 s după începutul observării?
443(n). Nişte a p a r a t e , care-s i n s t a l a t e pe o n a v ă şi r e c e p ţ _
nează sunetul pe apă, au î n r e g i s t r a t s u n e t u l unei explozii, c a i \
a avut loc în apă a p r o a p e de s u p r a f a ţ a , cu 45 s m a i d e v r e m e decS
a a j u n s el prin aer. La ce d i s t a n ţ a de la n a v ă a a v u t 1®
explozia?
4 4 4 ( P r g ) . Dintr-un tun s-a p r o d u s o î m p u ş c ă t u r ă s u b un
unghi a faţă de orizont. Peste cît timp a r t i l e r i s t u l v a a u z i s u n e t u l
exploziei, d^ică viteza iniţială este e g a l ă cu uq?

m/s 800 800 800 983 983

10 45 60 41 53

445(1030). Cine mai des dă din aripi în t i m p u l z b o r u l u i — ţ î n j i

ţarul sau musca?
446(1031). Cum putem deosebi la a u z , cînd b u r g h i u l electric
funcţionează în gol şi cînd s f r e d e l e ş t e o g a u r ă ?
447(1033). Distanţa pînă la un o b s t a c o l , c a r e r e f l e c t ă sune-^j
tul, este egală cu 68 m. P e s t e cît timp un om v a a u z i ecoulM
448(1034). La d e t e r m i n a r e a adîncimii m ă r i i s u b n a v ă cu a j u -
torul sondei acustice s-a c o n s t a t a t că î n t r e m o m e n t e l e t r i m i t e r i ^
şi recepţionării u l t r a s u n e t u l u i este un i n t e r v a l de t i m p de 0,6 ş 3
Cu ce este egală adîncimea mării s u b navă»
449(1035). De ce într-o sală de s p e c t a c o l e g o a l ă s u n e t u l e maţii
puternic şi mai r ă s u n ă t o r decît î n t r - o s a l ă plină cu s p e c t a t o r i ^

til?
 FIZICA M O L E C U L A R Ă ŞI T E R M O D I N A M I C A

CAPITOLUL V

PRINCIPIILE TEORIEI CINETICO-MOLECULARE

22. Cantitatea de substanţă. Constanta Avogadro.
Masa şi dimensiunile moleculelor. Ecuaţia fundamentală
a teoriei cinetico-moleculare a gazelor 1

450(436). Ce c a n t i t a t e de s u b s t a n ţ ă se conţine într-o piesă

turnată de a l u m i n i u cu m a s a de 5,4 kg?
451(437). Ce m a s ă au 500 moli de bioxid de carbon?
452(438). Ce v o l u m ocupă 100 moli de m e r c u r ?
453(439). Să se c o m p a r e m a s e l e şi volumele a două corpuri,
confecţionate respectiv din cositor şi plumb, dacă ele conţin can-
tităţi egale de s u b s t a n ţ ă . -
454(440). Ce v o l u m va ocupa hidrogenul, care conţine aceeaşi
cantitate de s u b s t a n ţ ă ca şi 2 m 3 de azot? Ce volum va ocupa oxi-
genul, care conţine aceeaşi c a n t i t a t e de s u b s t a n ţ ă ? T e m p e r a t u r a
şi presiunea g a z e l o r sînt aceleaşi.
455(441). C u n o s c î n d c o n s t a n t a A v o g a d r o , să se afle m a s a mole-
culei şi a t o m u l u i de h i d r o g e n .
456(442). Cîte molecule se conţin în 1 g de bioxid de carbon
(C0 2 )?
457(443). Să se a f l e n u m ă r u l de atomi într-un obiect de alu-
miniu cu m a s a d e 135 g.
458(444). P e o piesă, a cărei s u p r a f a ţ ă este de 20 cm", s-a de-
pus un s t r a t de a r g i n t cu g r o s i m e a de 1 (im. Cîţi atomi de a r g i n t
se conţin în a c e s t s t r a t ?
459(445). C u n o s c î n d c o n s t a n t a A v o g a d r o Na, densitatea sub-
stanţei p şi m a s a ei m o l a r ă M, să se deducă formulele pentru cal-
culul n u m ă r u l u i de molecule î n t r - o unitate de m a s ă a s u b s t a n ţ e i
date; într-o u n i t a t e de v o l u m ; î n t r - u n corp de m a s ă m; î n t r - u n
corp cu v o l u m u l V.
460(446). C o n c e n t r a ţ i a limită admisibilă a moleculelor vapo-
rilor de m e r c u r ( H g ) în aer este e g a l ă cu 3- IO16 m ~ 3 , iar a gazului
toxic de clor (CI2) — 8,5- IO18 m Să se afle p e n t r u ce v a l o a r e a
masei fiecărei s u b s t a n ţ e î n t r - u n m e t r u cub de aer a p a r e pericolul
intoxicaţiei. De ce t r e b u i e să fim f o a r t e prudenţi cînd lucrăm cu
mercurul?
461(^47). C o n s i d e r î n d că d i a m e t r u l moleculei de hidrogen
^prezintă circa 2 , 3 - 1 0 ~ 3 m , c a l c u l a ţ i ce luţigime ar avea firul,
c
are se va obţine, dacă t o a t e moleculele, ce s e conţin în 1 m g al
acestui gaz, vor fi a ş e z a t e î n t r - u n rînd s t r î n s lipite una de alta.
1
La rezolvarea problemelor din acest paragraf masa moleculară relativă se
află cu ajutorul tabelului lui Mendeleev, rotunjind valorile pînă la două-trei
ci
fre semnificative.
til?
 Comparaţi lungimea acestui fir cu distanţa 'medie de la Pămi
Lună.
462(448). Apa dintr-un pahar cu -masa de 200 g s-a 6V:â|>:
complet în decurs de 20 'de zile. Cîte molecule de apă s-ad?ţe$
porat în medie de pe suprafaţa ei în 1 s?
463(449). într-un lac, avînd adîncimea medie de 10 m şi ar.
suprafeţei de 20 km 2 , s-a aruncat un cristal de s a r e de bucătărieijc
masa de 0,01 g. Cîte molecule de sare vor fi într-un deget ai*^^
apă cu volumul de 2 cm 3 , luat din lac, dacă admitem că saregj
dizolvîndu-se, s-a' distribuit uniform .în volumul î n t r e g de a p a |
464*(n). Cristalul de sare de bucătărie are o formă cubică S
constă din ionii de Na şi CI ce alternează. Să se afle distanţa me-
die d dintre centrele lor, dacă densitatea sării p = 2 2 0 0 kg/m 3 .
465(n). Presiunea unui gaz într-un v a s închis s-a mărit în urma
încălzirii de 4 ori. De cîte ori s-a schimbat viteza pătratică m e f f l
466(454). Comparaţi presiunile oxigenului şi hidrogenului,
cînd concentraţiile moleculelor sînt identice, iar vitezele medii
pătratice ale mişcării lor sînt egale.
467(455). De cîte ori se va schimba presiunea unui gaz, cînd
volumul lui se va micşora de 3 ori? Viteza medie a mişcării mole-
culelor a rămas constantă.
468(456). Care este presiunea unui gaz, dacă viteza medie pătra-
tică a moleculelor lui e de 500 m / s , iar densitatea lui de 1,35 k g / m 3 ?
?465J457). Care este viteza medie pătratică a mişcării molecu-
lelor unui gaz, dacă, avînd masa de 6 kg, el ocupă un volum de
5 m 3 la -o presiune de 200 kPa?
470(458). Să se afle concentraţia moleculelor de oxigen, dacă
presiunea lui e de 0,2 MPa. iar viteza medie pătratică a molecule-
lor este egală cu 700 ni/s.
471 (n). Folosind tabelele 1 şi 13 din «Anexe», să se afle vi-
tezele medii pătratice ale moleculelor de azot şi oxigen în condi-
ţii normale.
422(459)* Să se afle energia cinetică medie a moleculelor unui
gaz monoatomic la presiuYiea de 20 kPa. Concentraţia molecule-
lor acestui gaz la presiunea dată reprezintă 3-IO 2 5 m~ 3 .
'413^460). De cîte ori se schimbă presiunea unui gaz mono-
atomic în urma micşorării volumului lui de 3 ori şi măririi ener-
giei cinetice medii a moleculelor lui de 2 ori?

23. Energia mişcării termice a moleculelor.

Dependenţa presiunii gazului de concentraţia
moleculelor şi temperatură.
Vitezele moleculelor gazului
474(461). La ce temperatură energia cinetică medie a m i ş c ă r i i
de translaţie a moleculelor unui gaz va fi egală cu 6,21 •
475(462). La ce temperatură energia cinetică medie ş. mol-ectJS
lelor unui gaz monoatomic va fi de 2 ori mai mare decît la t e m p e f t S
tura de — 73°C?
62
• 476(463). Cu cîte procente se măreşte energia cinetică medie a
moleculelor unui gaz, cînd t e m p e r a t u r a lui se măreşte de la 7 la
35°C?
4 7 7 ( 4 6 4 ) . Să se determine energia cinetică medie a moleculelor
u n u f g a z monoatomic şi concentraţia moleculelor la temperatura
de 290 K şi presiunea de 0,8 M P a .
4 7 8 ( 4 6 5 ) . Să se afle t e m p e r a t u r a unui gaz la presiunea de
100 kPa şi concentraţia moleculelor de IO25 m~ 3 .
4 7 9 ( 4 6 6 ) . î n ă l ţ i m e a maximă de zbor a avionului Tu-154 este
egală cu 12 km. De cîte ori concentraţia moleculelor aerului atmos-
feric la a c e a s t ă înălţime este mai mică decît la nivelul mării? Pa-
rametrii aerului pentru atmosfera s t a n d a r d ă 1 sînt daţi în tabel:
-

înălţimea dea-
Presiunea Temperatura
supra nivelului
P,Pa T, K
mării /i, m

0 101 325 288,15

12 0 0 0 ' 19 399 216,65

4 8 0 ( 4 6 9 ) . Să se afle viteza medie pătratica a moleculei de

h i d r o g e n la t e m p e r a t u r a de 27°C.
4 8 1 ( 4 7 0 ) . De cîte ori viteza medie pătratică a moleculelor de
oxigen este mai mică decît viteza medie pătratică a moleculelor de
hidrogen, dacă aceste gaze au temperaturi egale?
4 8 2 ( 4 7 1 ) . La ce t e m p e r a t u r ă viteza pătratică medie a molecule-
lor âe azot este e g a l ă cu 830 m / s ?
4 8 3 ( 4 7 2 ) . De cîte ori viteza medie pătratică a moleculelor va-
porilor de a p ă este mai m a r e într~o zi de vară la temperatura de
30°C decît într-o zi de iarnă la temperatura de — 30°C?
4 8 4 ( 4 7 3 ) . Să se afle n u m ă r u l de molecule în 1 kg de gaz, viteza
medie p ă t r a t i c ă a c ă r o r a la temperatura absolută T este v.
4 8 5 ( 4 7 4 ) 2 . De cîte ori viteza medie pătratică a unui firicel de
praf cu m a s a de 1,74-10~ 1 2 kg, suspendat în aer, este mai mică
decît viteza medie pătratică de mişcare a moleculelor de aer.
4 8 6 ( P r g ) . C u n o s c î n d t e m p e r a t u r a absolută T a aerului şi pre-
siunea p la diferite înălţimi h ale atmosferei standarde, să se afle:
1) energia cinetică medie a mişcării de translaţie a moleculelor E\
2) concentraţia n a moleculelor; 3) densitatea aerului p; 4) viteza
medie p ă t r a t i c ă V.
1
Atmosfera standardă — modelul atmosferei terestre, caracterizată prin valo-
rile medii ale parametrilor fizici ai stării aerului atmosferei reale a Pămîntului,
deduşi pe baza observărilor statistice de mai mulţi ani.
în această problemă şi în cele ce, urmează, în lipsa unor restricţii speciale,
aerul se consideră un gaz omogen, a cărui masă molară este dată în tabelul 13.
 4 9 4 ( 4 8 3 ) . î n f i g u r a 54 este dată
izoterma p e n t r u 1 mol de gaz la
260 K. Să se c o n s t r u i a s c ă pe s acelaşi
desen izotermele: a) pentru 1 mol de
g a z la 390 K; b) pentru 2 moli de
g a z la 260 K.
4 9 5 * ( 4 8 5 ) . î n t r - u n balon se află
g a z la t e m p e r a t u r a de 15°C. De
cîte ori se v a micşora presiunea gazu-
lui, d a c ă 4 0 % de gaz va ieşi.
496(487). De cîte ori diferă
d e n s i t a t e a m e t a n u l u i (CH 4 ) de den-
s i t a t e a oxigenului ( 0 2 ) în aceleaşi Fig. 54
condiţii?
4 9 7 ( P r g ) . Să se afle densitatea p a gazului la presiunea p şi
t e m p e r a t u r a absolută T

Mărimea
Gazul
p.10 3 , Pa T, K

Azotul 102 297

Oxigenai 310 510

Hidrogenul 41 243
II ii

Argonul 32 600

Aerul 101,3 273

, 1
4 9 8 ( 4 8 6 ) . Pe s u p r a f a ţ a planetei Venus temperatura şi presiu-
nea a t m o s f e r i c ă sînt egale respectiv cu 750 K şi 9120 kPa. Să se
a f l e d e n s i t a t e a atmosferei la s u p r a f a ţ a planetei, considerînd că
ea c o n s t ă din bioxid de carbon.
4 9 9 ( n ) . C a r e este în condiţii normale densitatea unui amestec
de g a z e c o m p u s din azot (N 2 ) cu masa de 56 g şi bioxid de carbon
( C 0 2 ) cu m a s a de 44 g?
5 0 0 ( n ) . î n t r - o c a m e r ă cu aria 5 = 2 0 m 2 şi înălţimea h— 2,5 m
t e m p e r a t u r a aerului a crescut de la Ti = 288 K pînă la T2= 298 K.
P r e s i u n e a e c o n s t a n t ă şi egală cu ^ = 1 0 0 kPa. Cu cît s-a micşorat
m a s a aerului A m în c a m e r ă ?
5 0 1 * ( 4 9 0 ) . Un balon din hîrtie subţire cu volumul K = 0 , 1 m 3 se
u m p l e cu aer fierbinte, avînd t e m p e r a t u r a 7 ^ = 3 4 0 K. Temperatura
a e r u l u i î n c o n j u r ă t o r 7i = 290 K. Presiunea aerului p în interiorul
balonului şi presiunea atmosferică sînt aceleaşi şi sînt egale cu
100 k P a . P e n t r u ce valoare a masei m a învelişului de hîrtie
balonul se va ridica?
5 C o m a n d a Ns 5 9 2 65
ii
 502(491). Un gaz la presiunea de 0,2 M P a şi temper
15°C are volumul de 5 1. Cu ce este egal volumul acestei m a s e
în ccmdiţii normale?
5jî3X492). Ce presiune a amestecului de lucru s-a s t a M
cilindrii motorului unui automobil ZIL-130, dacă la sfîrşitul
lui de compresiune t e m p e r a t u r a s-a ridicat de la 50 pînă la
iar volumul s-a micşorat de la 0,75 pînă la 0,12 1? P r e s i i
iniţială este egală cu 80 k P a .
504(493). La arderea 1 m 3 de gaz n a t u r a l , a f l a t in condiţii
normale, se degajă 36 MJ de c ă l d u r ă . Ce c a n t i t a t e de c ă l d u r ă se
degaja la arderea a 10 m 3 de gaz, a f l a t sub o presiune de 110 k
şi la o temperatură de 7°C?
505(494). In cilindrul unui motor Diesel a a u t o m o b i l u l u i KamAZ-
-5320 la începutul timpului de compresiune t e m p e r a t u r a aerultm
este egală cu 50°C. Să se afle t e m p e r a t u r a aerului la s f î r ş i t u l acestdfl
timp, dacă volumul lui s-a micşorat de 17 ori, iar presiunea a cres-
cut de 50 de ori.
506(495). La creşterea temperaturii absolute a unui g a z ideal
de STori presiunea gazului s-a mărit cu 2 5 % . De cîte ori s-a schim-
bat în acest caz volumul?
507(496). O luntre de cauciuc a fost u m f l a t ă la t e m p e r a t u r a
de 7°C pînă la o presiune de lucru de 108 k P a . Se va r u p e oare
luntrea la creşterea temperaturii pînă la 37°C, dacă presiunea
maximă admisibilă e de 110,8 kPa, iar creşterea v o l u m u l u i nu tre-
buie să depăşească 4 % ? Ce trebuie să facem pentru a preveni ru-:
perea luntrii?
508(n). La. micşorarea volumului unui gaz de 2 ori presiunea
s-a mărit cu 120 kPa, iar t e m p e r a t u r a absolută a crescut cu 10%.
Ce presiune iniţială avea gazul?

509(499). Un rezervor cu lichid, la s u p r a f a ţ a căruia se a f l | j

aer, are în partea de sus un orificiu închis ermetic cu un dop. Dacă !
deschidem robinetul, aflai în partea de jos a rezervorului, lichiduja
curge un timp oarecare, apoi încetează. De ce? Ce trebuie să facem, ^
pentru ca lichidul să curgă liber?
510(500). De cîte ori se va s c h i m b »
presiunea aerului în cilindru (fig. s M
dacă pistonul se deplasează cu l / î »
a) în stînga; b) în d r e a p t a ?
5 1 1 ( n ) . în u r m a compresiunii unifîj
Fig. 55 gaz volumul lui s-a micşorat de la 8
la 5 1, iar presiunea a crescut cu 60 kP^
Să se afle presiunea iniţială.
în lipsa unor condiţii speciale, la rezolvarea problemelor din acest paragrs| ,
presiunea atmosferică se consideră egală cu 100 kPa. In problemele 509—
52»
procesul se consideră izotermic, în problemele 522—928 — izobar şi în proble-
mele 529—535 — izocor.

66-
 5 1 2 ( n ) . La m ă r i r e a presiunii de 1,5 ori volumul" urnii g a z ' t l B I
m i c ş o r a t cu 30 ml. Să se afle v o l u m u l iniţial.
5 1 3 ( 5 0 1 ) . î n t r - o ploscă cu c a p a c i t a t e a de 0,5 1 sînt 0,3 1 de apâ-.^
U n t u r i s t bea din ploscă a p ă , lipind s t r î n s buzele de gîtul ei asffeîl
încît în ea nu n i m e r e ş t e aer din exterior. Cîtă apă poate să bea
t u r i s t u l , dacă el poate să s c a d ă presiunea aerului r ă m a s în ploscă
p î n ă la 80 k P a ?
5 1 4 ( n ) . O b u l ă de aer se ridică la s u p r a f a ţ ă de pe f u n d u l unui
b a z i n de a p ă . La a d î n c i m e a de 6 m ea avea volumul de 10 mm 3 .
Să se a f l e v o l u m u l bulei la s u p r a f a ţ a apei.
5 1 5 ( 5 0 2 ) . U n p ă i a n j e n de apă îşi construieşte în apă o căsuţă
a e r i a n ă , d u c î n d pe labele şi a b d o m e n u l său bule de aer atmosferic
şi a m p l a s î n d u - l e sub bolta păienjenişului, fixat cu capetele de plan-
tele din a p ă . Cîte c u r s e trebuie să facă p ă i a n j e n u l , pentru ca să-şi
c o n s t r u i a s c ă o c ă s u ţ ă cu v o l u m u l de 1 cm 3 la adîncimea de 50 cm,
d a c ă el ia de fiecare d a t ă 5 m m 3 de aer la presiunea atmosferică?
5 1 6 ( 5 0 3 ) . Aria unui piston (vezi fig. 55) este egală cu 24 cm 2 ,
v o l u m u l a e r u l u i în cilindru — cu 240 cm 2 , iar presiunea este egală
cu p r e s i u n e a a t m o s f e r i c ă (100 k P a ) . Ce forţă trebuie sa aplicăm
p e n t r u a retine pistonul după d e p l a s a r e a lui cu 2 cm: a) în s t î n g a ;
b) în d r e a p t a ?
5 1 7 * { P r g ) . î n t r ~ u n v a s cu capacitatea V este pompat aer cu a j u -
t o r u l unei p o m p e cu piston, volumul cilindrului căreia este W Pre-
s i u n e a iniţială a aerului în v a s este egală cu presiunea externă
pe. P r e s i u n e a admisibilă în vas, la care se deschide s u p a p a de si-
g u r a n ţ ă e s t e p raax . Să se afle: 1) presiunea aerului p în v a s peste n
p o m p ă r i ; 2) peste cîte pompări ri\ se va deschide supapa de sigu-
r a n ţ ă , dacă d u p ă n u m ă r u l dat de pompări presiunea depăşeşte
valoarea admisibilă.

KG, I « V, 1 po, kPa Pmax, k P a

1 0,1 80 10 100 200

2 0,1 110 10 100 200

3 0,13 214 18 101 310

4 0,045 140 0,96 102 380

5 0,062 72 3,8 103,6 230

5 1 8 ( 5 0 7 ) . U n v a s cilindric închis de înălţime h este î m p ă r ţ i

în două părţi e g a l e de un piston imponderabil, care alunecă fără
f r e c a r e . Cînd pistonul este blocat, ambele j u m ă t ă ţ i sînt umplute
cu g a z ; în una din j u m ă t ă ţ i presiunea este de n ori mai m a r e decît
în a l t a . Cu cît se va deplasa pistonul, dacă vom î n l ă t u r a dispozi-'
tivul de blocare?
67-
 Pînă la ce t e m p e r a t u r ă a fost încălzit aerul, dacă în balqg a
intrat apă, care a ocupat 2 0 % din volumul balonului? T e m p e r a t u r a
aerului în clasă era de 20°C.
5 2 4 ( n ) . La m ă r i r e a temperaturii absolute de .1,4 ori volumul |
unui g a z s-a mărit cu 40 cm 3 . Să se afle volumul iniţial.
5 2 j ţ 5 1 4 ) . T e m p e r a t u r a aerului în cilindru (vezi fig. 55) este
egală cu 7°C. Cu cît se va deplasa pistonul la încălzirea aerului
cu 20 K, dacă / = 14 cm?
5 2 6 ( 5 1 6 ) . C a r e era t e m p e r a t u r a iniţială a aerului, dacă la încăl-
zirea lui cu 3 K volumul s-a mărit cu 1% din volumul iniţial?
5 2 7 ( 5 1 7 ) . C a r e este dependenţa dintre,densitatea gazului şi tem-
p e r a t u r a a b s o l u t ă în procesul izobar?
5 2 8 ( 5 1 8 ) . P î n ă la ce t e m p e r a t u r ă la presiune n o r m a l ă tre-
buie să încălzim oxigenul, pentru ca densitatea lui să fie egală cu
d e n s i t a t e a azotului în condiţii normale?
5 2 9 ( 5 2 0 ) . De ce aerostatele se vopsesc în culoare argintie?
5 3 0 ( 5 2 1 ) . Luaţi un p a h a r (mai bine cu pereţii subţiri) şi puneţi-1
în apă fierbinte. Scoateţi p a h a r u l din apă şi aşezaţi-1 cu f u n d u l în
s u s pe m u ş a m a u a unei mese, a p ă s î n d puţin pe el. Peste cîteva
m i n u t e încercaţi să luaţi p a h a r u l de pe m u ş a m a . Explicaţi de ce
e greu să faceţi acest lucru.
5 3 1 ( 5 2 2 ) . La t e m p e r a t u r a de 27°C presiunea unui g a z î n t r - u n
v a s închis era egală cu 75 k P a . Cu ce va fi egală presiunea g a z u -
lui la t e m p e r a t u r a de — 13°C?
5 3 2 ( 5 2 3 ) . In s t a r e de r e p a u s la t e m p e r a t u r a de 7°C presiunea
g a z u l u i în balonul unui bec de incandescenţă este egală cu 80 k P a .
Să se afle t e m p e r a t u r a gazului în becul care luminează, dacă pre-
siunea în s t a r e a de lucru creşte pînă la 100 kPa.
5 3 3 ( 5 2 4 ) . P r e s i u n e a aerului în c a m e r a unui automobil la tempe-
r a t u r a de — 13°C era e g a l ă cu 160° kPa (în exces comparativ cu cea
a t m o s f e r i c ă ) . Cu ce va fi e g a l ă presiunea, dacă în u r m a mişcării în-
d e l u n g a t e a automobilului aerul s-a încălzit pînă la 37°C?
5 3 4 ( 5 2 5 ) . La ce t e m p e r a t u r ă s-a a f l a t un gaz într-un v a s închis
dacă la încălzirea lui cu 140 K presiunea a crescut de 1,5 ori?
5 3 5 ( 5 2 6 ) . O sticlă, u m p l u t ă cu gaz, este închisă s t r î n s cu un
dop cu aria secţiunii de 2,5 cm 2 . Pînă la ce t e m p e r a t u r ă trebuie
încălzit g a z u l , pentru ca dopul să s a r ă din sticlă, dacă forţa de
f r e c a r e , care reţine dopul, este de 12 N? Presiunea iniţială a aeru-
lui în sticlă şi presiunea exterioară sînt aceleaşi şi sînt egale cu
100 k P a , iar t e m p e r a t u r a iniţială este e g a l ă cu — 3°C.
5 3 6 * ( 5 2 8 ) . Prin ce diferă unul de altul graficele dependenţei
presiunii de t e m p e r a t u r ă a b s o l u t ă p e n t r u f a ) două m a s e identice de
g a z ideal, încălzite izocor în vase de volume diferite; b) două m a s e
diferite, încălzite izocor în v a s e cu v o l u m e egale?
5 3 7 ( 5 2 9 ) . In f i g u r a 58 sînt r e p r e z e n t a t e două izocore pentru
aceeaşi m a s ă a gazului ideal. In ce r a p o r t se află volumele gazului,
dacă unghiurile de înclinare a izocorelor faţă de axa abscisei sînt
egale cu ai şi «2?
69
 5 4 4 ( n ) . Densitatea vaporilor de apă
ia 25°C este egală cu 23 g / m 3 . Sînt
oare aceşti vapori s a t u r a ţ i sau ne-
saturaţi?
545(n). într-un vas închis cu
capacitatea de 5 1 se află vapori de
apă cu m a s a de 50 mg. La ce tempera-
t u r ă vaporii vor fi s a t u r a ţ i ?
5 4 6 ( 6 0 9 ) . î n t r - u n v a s cilindric sub
piston, aria căruia este de 10 cm 2 , se
află a p ă la 20°C, totodată pistonul se
a t i n g e de s u p r a f a ţ a apei. Ce m a s ă de
apă se va e v a p o r a la deplasarea pistonu-
lui cu 15 cm?
5 4 7 ( 6 1 0 ) . î n t r - u n v a s închis cu capacitatea de 2 1 se află vapori
de apă s a t u r a ţ i la 20°C. Cîta apă se va forma în vas la scăderea tem-
peraturii pînă la 5°C?
5 4 8 ( 6 1 1 ) . Densitatea vaporilor s a t u r a ţ i de mercur la 20°C este
e g a l ă cu 0,02 g / m 3 . Să se afle presiunea vaporilor la această tem-
peratură.
5 4 9 ( 6 1 3 ) , Presiunea vaporilor s a t u r a ţ i de eter la 0°C este
e g a l ă cu 24,7 kPa, iar la 40°C — cu 123 kPa. Să se compare va-
lorile densităţii vaporilor la aceste temperaturi.
5 5 0 ( n ) . De cîte ori concentraţia moleculelor vaporilor de apă
s a t u r a ţ i la 50°C este mai m a r e decît la 5°C?
5 5 1 ( 6 0 7 ) , Un tub cu un capăt închis este umplut cu apă şi cu-
f u n d a t cu capătul deschis într-un v a s cu apă (fig. 62). Apa în tub
şi în v a s este încălzită pînă la t e m p e r a t u r a de fierbere. Ce se va
î n t î m p l a cu apa din tub?
5 5 2 ( 6 0 1 ) , Se poate oare considera, că la presiune a t m o s f e r i c ă
n o r m a l ă apa, ce se află într-un vas suficient de adînc, fierbe la
100°C?
5 5 3 ( 6 0 5 ) . La ce presiune apa va fierbe la 19°C?
5 5 4 ( n ) . î n t r - o cratiţă închisă ermetic apa fierbe aproximativ
la 120°C. C r a t i ţ a a r e în capac o s u p a p ă prin care iese aer cu o pre-
siune de 90—110 kPa (mai m a r e decît cea a t m o s f e r i c ă ) . Explicaţi
cum f u n c ţ i o n e a z ă cratiţa.
5 5 5 ( 6 1 7 ) . Rotocoalele albe ce se f o r m e a z ă , cînd e frig, în timpul
expiraţiei sînt numite uneori vapori. Este corect o a r e a e e a s t a ?
5 5 6 ( 6 1 8 ) . De ce ochelarii s e - a b u r e s c , cînd omul intră de la
f r i g într-o î n c ă p e r e c ă l d u r o a s ă ?
5 5 7 ( 6 1 9 ) . De ce în zilele f r i g u r o a s e d e a s u p r a ochiurilor de
apă pe un rîu î n g h e ţ a t se f o r m e a z ă ceată?
5 5 8 ( 6 2 0 ) . Cînd deschidem iarna ferestruica şi în cameră este
suficient de cald şi umed, se f o r m e a z ă rotocoale de ceaţă, care în
c a m e r ă se lasă în jos, iar a f a r ă se ridică în sus. Explicaţi feno-
menul.
71-
 . 559(621). Cum putem deosebi în c a m e r a de baie ţeava cu
rece de ţeava cu apă fierbinte după aspectul exterior?
560(622). Cum se explică apariţia promoroacei iarna pe g e a S i
rile ferestrei? De care parte a geamului a p a r e ea?
561(623). Presiunea parţială a vaporilor de apă în aer la 19°
era egală cu 1,1 kPa. Să se afle umiditatea relativă.
5621 (624). în 4 m 3 de aer la t e m p e r a t u r a de s e află 4 l
de vapori de apă. Să se afle umiditatea relativă.
563(625). Să se afle umiditatea relativă a aerului în cameîH
la 18°C, dacă punctul de rouă este egal cu 10°C.
564(626). Umiditatea relativă într-o c a m e r ă la t e m p e r a t u r a
16°C reprezintă 6 5 % . Cum se schimbă umiditatea relativă la micşo--3
rarea temperaturii aerului cu 4 K, dacă presiunea parţială a va p e »
rilor de apă rămîne constantă?
565(627). Umiditatea relativă a aerului s e a r a la 16°C este e g a S
lă cu 5 5 % . Va cădea oare rouă, dacă noaptea t e m p e r a t u r a va
scădea pînă la 8°C?
566(628). Pentru uscarea aerului, ce se află î n t r - u n balon cu
capacitatea de 10 1, în balon s-a introdus o b u c a t ă de clorură de
calciu, care a absorbit 0,13 g de apă. Ce umiditate relativă avea
aerul din balon, dacă t e m p e r a t u r a lui este e g a l ă cu 20°C?
567(629). Umiditatea relativă a aerului ziua la t e m p e r a t u r a
de 20°C era de 6 0 % . Cîtă apă sub formă de rouă se v a obţine din
fiecare metru de aer, dacă noaptea t e m p e r a t u r a va scădea pînă la
8°C?
568*(630). î n t r - u n cilindru sub piston se află 0,4 g de vapori
de apă la t e m p e r a t u r a de 290 K. Vaporii aceştia ocupă un volum de
40 1. Pe ce căi putem face aceşti vapori s a t u r a ţ i ?
569(631). Termometrul uscat al unui psihrometru indică 16°C,
iar cel umed 8°C. Umiditatea relativă, m ă s u r a t ă după higrometrul
cu fir de păr, este egală cu 3 0 % . Sînt o a r e corecte indicaţiile hig-
rometrului?
570(632). Termometrul umed al unui psihrometru indică 10°C,
iar cel uscat 14°C. Să se afle umiditatea relativă, presiunea par-
ţială şi densitatea vaporilor de a p ă .
571*(633). La 4°C termometrele uscat şi umed ale unui psihro-
metru au aceleaşi indicaţii. Ce va indica t e r m o m e t r u l urnea, dacă
t e m p e r a t u r a s-a ridicat DÎnă la 10°C? daca ea s-a ridicat pînă la
16°C? Se consideră că presiunea parţială a vaporilor de apă rămîne
constantă.

27. Tensiunea superficială. Umidibiîitatea.

Fenomene capilare
572^634). La capătul unui pai a fost s u f l a t ă o bulă de s ă p g M
Celălalt capăt a fost apropiat de f l a c ă r a unei l u m î n ă r i care a r d | j
De ce f l a c ă r a luminării se va a b a t e în acest caz într-o p a r t a l

1
Umiditate relativă poate fi considerat raportul dintre densitatea vapori-
lor de apă care se află de fapt în aer, şi densitatea vaporilor satura(i la tempe-
ratura dată.
72-
f
5 7 3 ( 6 3 8 ) . Cu ce forţă acţionează pelicula
de s ă p u n a s u p r a sîrmei ,4/3 cu lungimea de
3 cm (fig. 6 3 ) ? Ce lucru trebuie să e f e c t u ă m ^ , / t / i /// \
p e n t r u a d e p l a s a s î r m a cu 2 cm?
5 7 4 ( 6 3 9 ) . P u n e ţ i pe s u p r a f a ţ a apei un t 7
4
chibrit şi atingeţi a p a din a p r o p i e r e a chibritu- R
lui cu o bucăţică de s ă p u n . Explicaţi feno-
m e n u l o b s e r v a t . Aflaţi forţa c a r e p u n e chibri-
tul în m i ş c a r e , dacă l u n g i m e a chibritului e
de 4 cm.
5 7 5 ( 6 4 0 ) . Ce m a s ă a r e p i c ă t u r a de a p ă , > Fig. 63
ce c u r g e d i n t r - o pipeta în m o m e n t u l ruperii,
d a c ă d i a m e t r u l orificiului pipetei este e g a l cu 1,2 m m ? D i a m e t r u l
g î t u l u i picăturii e s t e e g a l cu d i a m e t r u l pipetei.
5 7 6 ( P r g ) . P e n t r u d e t e r m i n a r e a coeficientului tensiunii s u p e r f i -
ciale a apei a a fost utilizată o pipetă cu d i a m e t r u l orificiului de
ieşire d. M a s a a n p i c ă t u r i e s t e e g a l ă cu m. Să se a f l e coeficientul
tensiunii s u p e r f i c i a l e a apei.

( m, g n d, mm

î 1,9 40 „2
o 2,1 51 1,8
JU

3 1,64 37 1,9

4 1,26 26 2,1

5 2>2 : 42 2,3

577*(642). Dintr-o picurătoare s-au picurat mase egale ma

întîi de apă rece, apoi de apă fierbinte. Cum şi de cîte ori s-a schim
bat coeficientul tensiunii superficiale a apei, dacă în primul caz s-au
format 40, iar în al doilea caz 48 de pică.turi? Densitatea apei se
consideră în ambele cazuri aceeaşi.
5 7 8 ( 6 4 3 ) . Un inel de sîrmă subţire / cu diametrul de 34 mm,
suspendat de arcul A cu indicatorul Z, se cufundă într-un v a s V cu
apă (fig. 64). Notînd poziţia indicatorului pe scara S, se lasă în-
cet vasul V, în jos. Arcul în acest caz se întinde. în momentul
ruperii inelului de la lichid se notează din nou poziţia indicatoru-
lui pe scară. Ce v a l o a r e a coeficientului tensiunii superficiale a
apei s-a obţinut, dacă arcul s-a întins cu 31 mm? Rigiditatea arcului
este egală cu 0,5 N / m .
5 7 9 ( 6 4 4 ) . De ce picăturile mici de rouă de pe frunzele unor
plante au formă de bule, pe cînd pe frunzele altor plante roua se
aşază sub forma unui strat subţire?
5 8 0 ( 6 4 5 ) . într-o soluţie de alcool în apă se introduce o lin-
gură de ulei de m ă s l i n e (experienţa lui P l a t o ) . Ce formă va
m
 avea uleiul; dacă densitatea fi'îlsiil
cu densitatea soluţiei?
581(646). î n a i n t e de a acoperi
cu vopsea de ulei s u p r a f a ţ a se acopefrăMl
prealabil, cu ulei de in fiert. De ce?
582(647). Rezervorul unuia <J
t termometre ale p s i h r o m e t r u l u i e s t e - înfiJH
rat cu o fîşie de ţ e s ă t u r ă , s c u f u n d a t ă p f f l f î
capăt într-un vas cu a p ă . Ţ e s ă t u r a rămâne
tot timpul umedă, deşi a r e loc î n c o n t l l r a
evaporarea apei. De ce?
583(653). Să se afle m a s a apei, care s i p
ridicat printr-un tub capilar cu d i a m e t r u l dşi
0,5 mm.
584(654). La ce î n ă l ţ i m e se ridică a pag
între plăcile paralele, situate la d i s t a n ţ a d'e-
0 , 2 mm una de alta?
5 8 5 ( n ) . U n d e se va ridica mai s u s apa
în capilarele de aceeaşi r a z ă — la poalele
unui munte înalt sau pe v î r f u l lui?
5 8 6 ( n ) . Să se c o m p a r e î n ă l ţ i m i l e la care
se ridică apa şi petrolul l a m p a n t în capilare
de aceeaşi rază.
5 8 7 ( n ) . Alcoolul s-a ridicart î n t r - u n tub
capilar cu 1,2 cm. Să se afle r a z a tubului.
588(649). î n t r - u n tub capilar cu raza de
mm lichidul, s-a ridicat cu 11 m m . Să se
Fig j64 afle densitatea lichidului, dacă coeficientul
tensiunii superficiale a lui este egal cu
22 m N / m .
589(650). Un barometru cu mercur are diametrul' tubului de
3 mm. Ce corecţie în indicaţiile barometrului trebuie să introducem,
dacă vom lua în consideraţie coborîrea capilară a mercurului?
590(651). Nişte vase capilare comunicante de d i a m e t r u diferit
sînt umplute cu apă. Cum se va schimba diferenţa nivelurilor
apei în tuburi la încălzirea apei?
591(652). în două' tuburi capilare de d i a m e t r u diferit, intro-
duse in apă, s-a stabilit o diferenţă a nivelurilor de 2, 6 cm. Introdu-
cînd aceste tuburi în alcool, diferenţa nivelurilor a devenit egala
cu 1 cm. Cunoscînd coeficientul tensiunii superficiale a apei, să se
afle coeficientul tensiunii superficiale a alcoolului.

28. Proprietăţile mecanice ale corpurilor

solide

592(656). Un cub, tăiat dintr-un monocristal, încălzindu-s'e,

poate lua forma unui paralelipiped. Explicaţi cauza acestui fenQ-<
men.
74-
I 5 9 3 ( 6 5 7 ) . î n procesul M e ş t e r i i f c i M *i|jj|tal în a $ î ^ j | p |
suprafeţei lui se o b s e r v ă aşa-nurniţii curenţi concentraţi de sofuîţ
ce se ridică în sus. Explicaţi f e n o m e n u l .
5 9 4 ( 6 5 8 ) . Ce s e v a î n t î m p l a cu un cristal, dacă îl v o m i e u | | & a
într-o soluţie n e s a t u r a t ă ? dacă îl vom c u f u n d a î n t r - o soluţie s'Uîpra*
saturată?
5 9 5 ( 6 5 9 ) . C ă r u i fel de d e f o r m a ţ i e este s u p u s : a) piciorul scau-
nului; b) f u n d u l s c a u n u l u i ; c) c o a r d a întinsă a unei chitare; d)
ş u r u b u l maşinii de tocat c a r n e ; e) b u r g h i u l ; f) dinţii f e r ă s t r ă u l u i ?
5 9 6 ( 6 6 0 ) . Ce fel de deformaţii a p a r în b a r a , de c a r e se fixea-
ză b a l a m a l e l e la u ş ă ?
5 9 7 ( 6 6 1 ) . Ce fel de deformaţii a p a r în b a r a fixă, cînd sporti-
vul face o rotaţie completă?
5 9 8 ( 6 6 2 ) . Din ce cauză r a m a la bicicletă se face din tuburi
g ă u n o a s e , d a r nu din vergele compacte?
5 9 9 ( 6 6 3 ) . De o s î r m ă fixată la un capăt, cu d i a m e t r u l de
2 mm, este s u s p e n d a t ă o g r e u t a t e cu m a s a de 10 kg. Să se a f l e
tensiunea mecanică în s î r m ă .
6 0 0 ( 6 6 4 ) . Două sîrme, diametrele cărora diferă de 3 ori unul
de altul, sînt s u p u s e acţiunii unor forţe de întindere identice. Să se
c o m p a r e tensiunile care a p a r în ele.
6 0 1 ( 6 6 5 ) . O grindă cu lungimea de 5 m şi aria secţiunii t r a n s -
v e r s a l e de 100 cm 2 sub acţiunea unor forţe a cîte 10 kN, aplicate
la extremităţile ei, s-a comprimat cu i cm. Să se afle c o m p r i m a r e a
relativă şi tensiunea mecanică.
6 0 2 ( 6 6 6 ) . La întinderea unei s î r m e de aluminiu cu l u n g i m e a de
2 m în ea a . a p ă r u t o tensiune mecanică de 35 M P a . Să se afle alun-
girea relativă şi a b s o l u t ă .
6 0 3 ( 6 6 7 ) . Să se afle tensiunea, care a p a r e î n t r - u n cablu de
oţel la lungirea lui relativă cu 0,001.
6 0 4 ( 6 6 8 ) . De cîte ori a i u n g i r e a absolută a unei s î r m e de c u p r u
e mai m a r e decît a unei s î r m e de oţel (de aceeaşi lungime şi aceea„ş
secţiune t r a n s v e r s a l ă ) , cînd a s u p r a lor acţionează forţe de î n t i n -
dere identice?
6 0 5 ( 6 6 9 ) . La capetele unei sîrme
de otel cu lungimea de 3 m şi secţiunea
de 1 m m 2 sînt aplicate nişte forţe de
întindere de 210 N fiecare. Să se afle
a i u n g i r e a a b s o l u t ă şi relativă.
6 0 6 ( 6 7 0 ) . în figura 65 este dat g r a -
ficul depeindenţei tensiunii elastice, care
ia n a ş t e r e în pilonul de beton, de compre-
siunea relativă a lui. Să se afle modulul
de elasticitate al betonului.
6 0 7 ( 6 7 1 ) . Ce forţe trebuie să aplicăm
la capetele unei s î r m e de oţel cu lun-
gimea de 4 m şi secţiunea de 0,5 m m 2 Fig. 65
pentru aiungirea ei cu 2 m m ?
75
 608(672). De cîte ori alungirea relativă a l p i f i i R f ^ ™
cuit cu diametrul de 0,2 mm este mai m a r e decît a u n e t ^ K
diametrul de 0,4 mm, dacă la capetele sforilor sînt
leaşi forţe?
609(673). De o sîrmă a fost s u s p e n d a t ă o g r e u t a t e . Apoi 's|gn
a fost îndoită în j u m ă t a t e şi de ea a fost s u s p e n d a t ă aceeaşi greu 1
tate. Să se compare alungirile a b s o l u t ă şi r e l a t i v ă a l e s î r m f n l i
ambele cazuri.
610(674). De cîte ori se va schimba a l u n g i r e a a b s o l u t ă a u n i ;
sîrme, dacă, fără a schimba sarcina, se î n l o c u i e ş t e s î r m a aceasta!
printr-o sîrmă din acelaşi material, avînd o l u n g i m e şi un diametr®
de două ori mai mari?
611(675). Diametrul unui fir de c a p r o n e de 0,12 m m , iar ten-
siunea de rupere de 7,5 N. Să se afle r e z i s t e n ţ a de r u p e r e a unei
asemenea varietăţi de capron.
612(676). Din cîte sîrme de oţel cu d i a m e t r u l de 2 m m trebuie
să fie alcătuit un cablu, care u r m e a z ă să ridice o g r e u t a t e de 2 t?
613(n). Pentru ce lungime minimă h o s î r m ă de p l u m b , s u s p e n -
dată de un capăt, se va rupe sub propria g r e u t a t e ?
614(n). O sîrmă cu o g r e u t a t e s u s p e n d a t ă de ea cu m a s a m\ are
lungimea /u iar cînd masa greutăţii se m ă r e ş t e pînă la m 2 l u n g i m e a
sîrmei devine egală cu I2. Să se afle lungimea sîrmei lo f ă r ă s a r c i n ă .
CAPITOLUL VI

BAZELE TERMODINAMICII

29. Energia intensă a gazului monoatomic.

Lucrul şi cantitatea de căldură.
Prima lege a termodinamicii. Procesul adiabatic

615(533). Care este energia i n t e r n ă a 10 moli de g a z m o n o a t o -

mic la 27°C?
616(534). Cu cît variază energia internă a 200 g de heliu,
cînd temperatura se măreşte cu 20°C?
617(535). Să se compare energiile interne ale unor m a s e e g a l e
de argon şi heliu la aceeaşi t e m p e r a t u r ă .
618(536). Cum variază energia internă a unui g a z m o n o a t o m i J
la încălzirea izobară? răcirea izocoră? c o m p r i m a r e a izotermică?
619(537). Care este energia internă a he-liului, ce u m p l e unx
aerostat cu volumul de 60 n r la presiunea de 100 k P a ?
620(538). La micşorarea volumului unui gaz m o n o a t o m i c d ^
3,6 ori presiunea lui s-a mărit cu 2 0 % . De cîte ori a v a r i a t energia
internă?
621 (n). Să se compare energia internă a unui g a z , a f l a t i J j j S
tr-un balon, pînă la încălzire cu energia internă a g a z u l u i r ă m a s r a
balon după încălzirea izobară.
622(541). Intr-un cilindru situat vertical cu aria bazei de
76-
se află aer sub un-piston cu m a s a de 10 kg, care alunecă f ă r ă fre-
care. La încălzirea izobară a aerului pistonul s-a ridicat cu 20 cm.
Cu lucru a efectuat aerul, dacă presiunea exterioară este e g a l ă cu
lOOkPa?
6 2 3 ( 5 4 2 ) . Tntr-o c a m e r ă cu v o l u m u l de 70 m 3 t e m p e r a t u r a aeru-
lui era de 280 K. După ce s-a făcut focul în sobă, t e m p e r a t u r a în
c a m e r ă s-a ridicat pînă la 296 K. Să se afle lucrul aerului la dilatare,
dacă presiunea este c o n s t a n t ă şi e g a l ă cu 100 k P a .
6 2 4 ( 5 4 3 ) . Ce lucru A efectuează v moli de gaz la ridicarea
izobară a t e m p e r a t u r i i cu AT? (Rezultatul obţinut poate fi utili-
zat la r e z o l v a r e a problemelor u r m ă t o a r e . ) '
6 2 5 ( 5 4 5 ) . Să se c o m p a r e lucrurile, pe care le efectuează niş-
te m a s e e g a l e de hidrogen şi oxigen la încălzirea izobară. (Hidro-
genul şi oxigenul se află sub pistoanele mobile a doi cilindri.) Ma-
sele lor şi t e m p e r a t u r i l e iniţiale şi finale sînt egale.
6 2 6 ( P r g . ) Un gaz de m a s ă m a fost încălzit izobar cu AT. Să se
afle: 1) lucrul A, pe care-1 efectuează g a z u l ; 2) c a n t i t a t e a de căl-
d u r ă Q c o m u n i c a t ă gazului; 3) variaţia energiei interne AU.
Parametrii
Gazul
m, kg AT, K

Azotul 0,51 81

Hidrogenul 0,066 238

Aerul 0,31 27

Heliul 1,1 23

^Oxigenul 0,007 810

6 2 7 ( 5 4 7 ) . P e n t r u încălzirea izobară a 800 moli de g a z cu 500 K

gazului i s-a comunicat o c a n t i t a t e de c ă l d u r ă de 9,4 M J . Să se
determine lucrul efectuat de gaz şi creşterea energiei lui interne.
v 6 2 8 ( 5 4 8 ) . C a p a c i t a t e a termică specifică a azotului, încălzit la
o presiune c o n s t a n t ă , este e g a l ă cu 1,05 k J / ( k g - K ) , iar la vo-
lum c o n s t a n t — cu 0,75 k J / ( k g - K ) . De ce aceste m ă r i m i au v a l o r i
diferite? Ce lucru se efectuează la încălzirea izobară a 1 k g de
azot cu 1 K?
6 2 9 ( 5 4 9 ) . La încălzirea izobară v o l u m u l a 160 g de oxigen cu
t e m p e r a t u r a iniţială de 27°C s-a m ă r i t de două ori. Să, se afle
lucrul, efectuat de g a z la dilatare, c a n t i t a t e a de c ă l d u r ă , care s-a
c o n s u m a t la încălzirea oxigenului, v a r i a ţ i a energiei interne.
6 3 0 ( 5 5 0 ) . De cîte ori c a n t i t a t e a de c ă M u r ă , c a r e se c o n s u m ă
la încălzirea gazului la presiune c o n s t a n t ă , este mai m a r e decît
lucrul efectuat de gaz la d i l a t a r e ? C a p a c i t a t e a termică specifică a
gazului la presiune c o n s t a n t ă este cp, m a s a m o l a r ă — M .
 M w 80 Q,kJ
Q A
Fig. 66 Fig. 67

631*(551). Aflînd din tabele valorile capacităţii t e r m i c e s p e | S

fice a aerului cp şi cunoscînd m a s a m o l a r ă M, să se c a l c u l e z e ^ â j |
cîte ori va fi necesară o cantitate de c ă l d u r ă mai m a r e p e n t r u f M
călzirea izobară decît pentru încălzirea izocoră. M a s a a e r u l u i şK
diferenţa de temperaturi în ambele cazuri sînt a c e l e a ş i .
632(n). Ce cantitate de c ă l d u r ă Q trebuie c o m u n i c a t ă unui
gaz monoatomic a cărui cantitate de s u b s t a n ţ ă este v, p e n t r u a-ill
încălzi izobar cu A7? Rezultatul obţinut poate fi a p l i c a t la rezolva-
rea următoarelor probleme.
633(553). Ce parte din cantitatea de c ă l d u r ă , c o m u n i c a t ă unui
gaz monoatomic în procesul izobar, se c o n s u m ă la m ă r i r e a energiei
interne şi ce parte — la efectuarea unui l u c r u ?
634(554). Să se demonstreze că la p r e s i u n e c o n s t a n t ă c a p a c i S
tatea termică a unui gaz monoatomic, a cărui m a s ă m o l a r ă este M,
5R
se află din formula cp = - p p Să se afle capacitatea termică

specifică a heliului la presiune c o n s t a n t ă .

635(555). Pentru obţinerea apei g a z o a s e se trece prin a p ă bio-
xid de carbon comprimat. De ce t e m p e r a t u r a apei în a c e s t caz
scade?
636(556). î n t r - u n vas, pe f u n d u l c ă r u i a să a f l ă a p ă , se p o m p e a -
ză aer. Cînd a fost deschis robinetul şi a e r u l c o m p r i m a t a ţîşnit în
afară, vasul s-a umplut cu ceaţă. De ce s-a î n t î m p l a t a c e a s t a ?
637(557). Un piston a fost trecut din poziţia A în poziţia B
(fig. 66) în primul caz foarte încet, iar în cazul al doilea — f o a r t e
repede, apoi s-a aşteptat un timp a n u m i t . în a m b e l e c a z u r i p u n c -
tele A' şi B' reprezintă stările iniţială şi f i n a l ă . Să se explidâ
procesele care au loc şi să se c o n s t r u i a s c ă g r a f i c e l e .

30. Variaţia energiei interne a corpurilor în procesul

transmiterii de căldură

638(560). în figura 67 sînt r e p r e z e n t a t e g r a f i c e l e v a r i a j M

temperaturii a două corpuri în funcţie de c a n t i t a t e a de c ă l d u r ă flg
bitată. Să se afle t e m p e r a t u r a iniţială şi t e m p e r a t u r a finală» : ai®p
cărui corp. Să se afle c ă l d u r a specifică a acestor corpuri, dalei
m a s a fiecăruia din ele este egală cu 2 kg.
6 3 9 ( P r g ) . î n apa cu m a s a m la t e m p e r a t u r a t a fost introdus
un corp metalic, avînd m a s a m\ şi t e m p e r a t u r a t\. Să se afle t e i T K
p e r a t u r a care s-a stabilit 0. Capacitatea termică a vasului 1 şi
e v a p o r a r e a apei se n e g l i j e a z ă .
1
Parametrii
Metalul
m,kg u °c mu kg tu °C

Cuprul 2 17 0,3 200

Plumbul 0,63 17 0,25 208

Aluminiu] 3,68 22 0,48 240

Oţelul 0,47 4 0,32 100

Cositorul 0,86 48 0,37 14

6 4 0 ( 5 6 1 ) . î n t r - u n calorimetru cu capacitatea termică de 63 J / K

s-au t u r n a t 250 g de ulei cu t e m p e r a t u r a de 12°C. După ce în ulei
a fost c u f u n d a t un corp de cupru cu m a s a de 50 g şi t e m p e r a t u r a
de 100°C, în calorimetru s-a stabilit t e m p e r a t u r a de 33°C. Cu ce
este e g a l ă capacitatea termică specifică a uleiului după datele
acestei experienţe?
6 4 1 ( 5 6 3 ) . O baie a r e capacitatea de 200 1. P e n t r u a face baie
s-a a m e s t e c a t apă rece cu t e m p e r a t u r a de 10°C cu apă fierbinte
cu t e m p e r a t u r a de 6 0 ° C Ce volum de apă de un fel şi de altul t r e i
buie să Iu foi, ptnirw ca să se stabilească o t e m p e r a t u r ă de 40°C?
642*(564). Dupâ ce în apa cu t e m p e r a t u r a de 10°C a fost i n t r o l
dus un corp încălzit pînă la 100°C, peste un timp oarecare s-a s t a l
bilit o t e m p e r a t u r ă comună de 40°C. Ce t e m p e r a t u r ă a apei se va
stabili, dacă, f ă r ă a scoate primul corp, vom introduce în ea încă
un corp de acelaşi fel, încălzit, de asemenea, pînă la 100°C?
6 4 3 ( 5 5 9 ) . încălzitorul de gaz prin curenţi de apă de uz casnig
a r e o putere nominală de 21 kW şi un r a n d a m e n t de 8 0 % . î n cît
timp se va umple cu apă încălzită pînă la 24°C o baie cu c a p a c i t a l
tea de 200 1 şi care va fi consumul de gaz (în litri) în acest t i m p ^
La a r d e r e a 1 m 3 de gaz n a t u r a l se d e g a j ă 36 MJ.
6 4 4 ( n ) . Să se compare energiile interne ale apei cu m a s a de
2 kg la 100°C şi a aburului de aceeaş m a s ă şi la aceeaşi t e m p e r a i
tură.
6 4 5 ( P r g ) . Un încălzitor electric cu r a n d a m e n t u l se foloseşte
pentru obţinerea apei distilate. Să se afle costul k al unei c a n @ |
1
Capacitatea termică C se măsoară .prin cantitatea de căldură ce trebuie
comunicată acestui corp, pentru a-i ridica temperatura cu 1°C, şi este egală cu
produsul dintre capacitatea termică specifică c a substanţei şi masa m a corpului:
C=cm.
 taţi de apă distilată d e # a
N? t, °C m, kg *î
luată la t e m p e r a t u r a Kggl m
10 1 0,75 de energie electrică costa ^
1
6 4 6 ( 5 6 6 ) . I n t r - u n vas,
2 14 6,4 0,91 conţine 1,5 kg de apă Ha
se introduc 200 g de vapori de»
3 18 17,6 0,81
apă la 100°C. Ce t e m p e r a t u r i
4* 7 120 ' 0,86 se va stabili după condensarea
vaporilor?
647(567). U n balon, în care se află 600 g de apă la 10°C, se
încălzeşte la o lampă de spirt cu r a n d a m e n t u l de 3 5 % . Peste cît timp
va fierbe apa şi ce masă de apă la fierbere se va t r a n s f o r m a ^
vapori în fiecare secundă, dacă în 1 min ard 2 g de spirt? Capacitatea
termică a balonului este de 100 J / K .
648(568). Un ceainic de aluminiu cu m a s a de 400 g, în care se
află 2 kg de apă la 10°C, se aşază pe un a r z ă t o r cu g a z cu r a n d a -
mentul de 40%. Care este puterea a r z ă t o r u l u i , dacă peste 10 min apa
a fiert, iar 20 g de apă s-au e v a p o r a t ?
649(569). într-un vas, care conţine 2,8 1 de apă la 20°C, se
aruncă o bucată de otel cu masa de 3 kg, încălzită pînă la 460°C.
Apa se încălzeşte pînă la 60°C, iar o parte j l i n ea se t r a n s f o r m ă
în vapori. Să se afle masa apei, ce s-a t r a n s f o r m a t în vapori. C a p a -
citatea termică a vasului se neglijează.
650*(571). în apă, care are t e m p e r a t u r a de 10°C, se introduc
aburi la 100°C. Cîte procente reprezintă m a s a apei, f o r m a t ă din
aburi, în raport cu m a s a întregii cantităţi de apă din vas în mo-
mentul cînd temperatura ei este egală cu 50°C?
651 ( n ) . Să se compare energiile interioare ale p l u m b u l u i cu
masa de 600 g în stările solidă şi lichidă la t e m p e r a t u r a de t o p i r i
6 5 2 ( P r g ) . Ce cantitate de c ă l d u r ă Q este n e c e s a r ă p e n t r u topirea
unui metal de masă m, luat la t e m p e r a t u r a t?

Parametrii
Metalul
t, °C m, kg

Cositorul 17 0,022

Plumbul 26 0,053

Oţelul 72 8220

Aluminiul 11 580
i 1 —1
Argintul 48 0,004

653(572). Cîte lemne trebuie a r s e î n t r - u n cuptor cu randamen-

tul de 4 0 % , pentru a obţine din 200 kg de z ă p a d ă , luată la tempe-
ratura d Q — 10°C, apă la 20°C?
80-
Se consideră că 8 0 % din e n e r g i a cinetică s-a t r a n s f o r m a t în energia
internă a alicei, iar t e m p e r a t u r a alicei pînă la ciocnire era e g a l ă ®
127°C.
6 6 9 ( 5 8 8 ) . î n timpul tragerii un proiectil (glonte) de m a s ă m
z b o a r ă din ţeavă cu viteza v. Cîte procente din energia, d e g a j a t ă
la a r d e r e a î n c ă r c ă t u r i i de pulbere de m a s ă M, reprezintă energia
cinetică a proiectilului ( g l o n t e l u i ) ?
Faceţi calculele p e n t r u proiectilul de tun, dacă m = 6 , 2 kg, v=
= 680 m / s , M = 1 k g şi p e n t r u glontele unui a u t o m a t , dacă m— 8 g,
u = 7 0 0 m / s , M = 1,6 g.
6 7 0 ( 5 8 9 ) . Ce posedă o energie internă mai mare: amestecul de
lucru, a f l a t în cilindrul unui motor cu a r d e r e internă la sfîrşitul
timpului de c o m p r e s i u n e (pînă la apariţia scînteii), sau produsul
arderii lui la s f î r ş i t u l cursei de lucru?
6 7 1 ( 5 9 0 ) . T e m p e r a t u r a încălzitorului unei maşini termice idea-
le este e g a l ă cu 117°C, iar a răcitorului cu 27°C. Cantitatea de
c ă l d u r ă , pe c a r e o obţine maşina de la încălzitor în 1 s, este egală
cu 60 kJ. Să se calculeze r a n d a m e n t u l maşinii, cantitatea de căldură,
c e d a t ă răcitorului în 1 s şi puterea maşinii.
6 7 2 ( 5 9 1 ) . î n t r - o maşină termică ideală pe contul fiecărui kilo-
j o u l e de energie, obţinut de la încălzitor, se efectuează un lucru
d e 300 J. Să se determine r a n d a m e n t u l maşinii şi t e m p e r a t u r a
î n c ă l z i t o r u l u i , dacă t e m p e r a t u r a răcitorului este de 280 K.
6 7 3 ( P R g ) , Cunoscînd puterea şi m a s a combustibilului, con-
s u m a t î n t r - u n a n u m i t timp, să se compună p r o g r a m a şi să se afle
r a n d a m e n t u l : 1) motorului unui tractor, care dezvoltă o putere de
95 kW şi c o n s u m ă în 2 ore 50 kg de motorină, 2) tuturor motoare
lor avionului cu reacţie 11-62 care dezvoltă o putere de 30 MW,
dacă î n t r e a g a rezervă de combustibil TS-1 cu masa de 82,5 t
a j u n g e p e n t r u 10 ore de zbor încontinuu, 3) turbinei cu abur cu
puterea de 500 MW, care consumă în 0,5 ore 87 t de motorină; 4) mo
torului cu c a r b u r a t o r al automobilului ZIL-130, dacă consumul spe
cific de combustibil este egal cu 326 g / ( k W - h ) şi al motorului
al automobilului KamAZ-5320, pentru care cons nul specific de
combustibil este e g a l cu 2 2 4 g / ( k W - h ) .
6 7 4 ( 5 9 5 ) . Ce p u t e r e medie dezvoltă motorul inotocicletei, dacă
la o viteza de 108 k m / h c o n s u m u l de benzină reprezintă 3,7 1 la
100 km de d r u m , iar r a n d a m e n t u l motorului este de 2 5 % ?
6 7 5 * ( 5 9 6 ) . U n a u t o b u z i n t e r u r b a n a p a r c u r s distanţa de 80 km în
1 oră. Motorul a dezvoltat o putere medie de 70 kW pentru un ran-
dament e g a l cu 2 5 % . Cîtă motorină cu densitatea de 800 k g / m 3 a
economisit şoferul într-o c u r s ă , dacă norma de consum a combusti-
bilului e de 40 1 la 100 km de d r u m ?
676*(597). Un automobil cu m a s a de 4,6 t porneşte din loc pe o
pantă (la deal) e g a l ă cu 0,025 şi, mişcîndu-se uniform accelerat,
p a r c u r g e 200 m în 40 s. Să se afle consumul de benzină (în litri),
pe această porţiune de d r u m , dacă coeficientul de rezistenţă este
egal cu 0,02 şi r a n d a m e n t u l cu 2 0 % .
 ELECTRODINAMICA

CAPITOLUL VII

CÎMPUL ELECTRIC^

32. Legea Iui Coulomb. Intensitatea cîmpului 1

6 7 7 ( 6 7 8 ) . Cu ce forţă interacţionează două sarcini 2 de 10 n f i S
fiecare, situate la distanţa de 3 cm una de a l t a ?
6 7 8 ( 6 7 9 ) . La ce distanţă una de alta sarcinile de 1 \xC şi 10 nC-^
interacţionează cu o forţă de 9 m N ?
6 7 9 ( 6 8 0 ) . De cîte ori trebuie schimbată distanţa dintre două
sarcini la m ă r i r e a uneia din ele de 4 ori, pentru ca forţa de i n t e r a c B
ţiune să r ă m î n ă c o n s t a n t ă ?
6 8 0 ( 6 8 2 ) . Nişte bile identice cu m a s a de 0,2 g fiecare sînt sus-
p e n d a t e de un fir aşa, cum este indicat în figura 69. D i s t a n ţ a dintre
bile este BC= 3 cm. Să se afle forţa de întindere a firului pe porţiu-
nile AB şi BC, dacă bilelor li s-au comunicat sarcini egale ca mo-
dul de 10 nC fiecare. Consideraţi cazurile cînd: a) sarcinile au
acelaşi semn; b) sarcinile au semne diferite.
6 8 1 ( 6 8 3 ) . Două bile, situate la distanţa de 10 cm una de a l t a ®
au aceleaşi sarcini negative şi interacţionează cu forţa de 0,23 mN.
Să se afle n u m ă r u l l electronilor «în exces» de pe fiecare bilă.
• 682 ( P r g ) . Două bile metalice identice au fost î n c ă r c a t e ast-
fel, încît s a r c i n a uneia din ele este de n ori mai m a r e decît a celei
lalte. Bilele au fost a d u s e în contact şi apoi î n d e p ă r t a t e la aceeaşi
distanţă iniţială. De cîte ori (ca modul) se va schimba
forţa lor de interacţiune ( 7 7 ) , dacă sarcinile: 1) au
acelaşi semn, 2) au semne diferite? Să se considere
n egal cu: a) 1; b) 1,3; c) 2,4; d) 5,8; e) 15,6; f) 78;
g) 500.
683*(685). Să se demonstreze că dacă două bile
metalice identice, î n c ă r c a t e cu sarcini inegale de
acelaşi semn, sînt a d u s e în contact şi apoi î n d e p a ^ S
tate la d i s t a n ţ a iniţială, atunci forţa de interacţiune
se m ă r e ş t e n e a p ă r a t , şi cu atît mai mult, cu cît e s t I J
mai m a r e diferenţa dintre m ă r i m e a sarcinilor.
6 8 4 ( 6 8 6 ) . Nişte bile metalice identice, î n c ă r c a t e y
Fig. 69 cu sarcini de acelaşi semn q şi 4q y se află la distanţa
r una de a k a . Bilele au fost a d u s e în contact. La

1
în problemele din acest paragraf, în lipsa unor condiţii speciale, sarcinile
se considera punctiforme, afară de aceasta, dacă nu sînt precizări, se considera,
ca sarcinile se află în vid (aer).
2
Prin termenul «sarcină» se subînţeleg corpurile sau particulele încărcate.
 ce d i s t a n t ă * trebuie î n d e p ă r D A B
tate p e n t r u ea forţa de interacţiune
să r ă m î n ă aceeaşi? +
6 8 5 ( 6 8 7 ) , Sarcinile de 10 şi Fig. 70
16 nC sînt s i t u a t e la d i s t a n t a de
7 mm u n a de a l t a . Ce forţă va acţiona asupra unei sarcini de 2 ritm
situate în p u n c t u l , care se află la o distantă de 3 mm de la s a r l S I
na mai mică şi 4 m m de la sarcina mai mare?
6 8 6 ( 6 8 8 ) . Sarcinile +q'nş\ —q sînt situate aşa, cum este i n Ş »
cat în f i g u r a 70. S a r c i n a y se introduce mai întîi în punctul
apoi în p u n c t u l D. Să se compare forţele (ca modul), ce acţionează
a s u p r a acestei sarcini, dacă DA=AC=CB.
6 8 7 ( 6 8 9 ) . Sarcinile de 90 şi 10 nC s m C s l t u a t e la distanta d P
4 cm u n a de a l t a . U n d e trebuie situată sarcina a treia, pentru ca
forţele, ce acţionează a s u p r a ei din partea celorlalte două sarcini,
să fie e g a l e ca modul şi opuse ca sens?
6 8 8 ( 6 9 0 ) . In v î r f u r i l e unui hexagon regulat cu latura a, sînt
p l a s a t e una d u p ă alta sarcinile +qy +q, +q, —q, —qy —q. Să se
a f l e f o r ţ a , c a r e acţionează a s u p r a sarcinii +<7» situate în centrul
Nr hexagonului.
6 8 9 ( 6 9 1 ) . Sarcinile de 40 şi —10 nC sînt situate la distanţa
de 10 cm u n a de alta. Ce v a l o a r e trebuie să aibă sarcina a treia şi
u n d e trebuie s i t u a t ă , pentru ca rezultanta forţelor, ce acţionează
a s u p r a ei din p a r t e a celorlalte două sarcini, să fie egală cu zero?
6 9 0 ( 6 9 2 ) , Două sarcini de 25 nC fiecare, situate la distanţa de
24 cm u n a de alta, f o r m e a z ă un cîmp electrostatic. Cu ce forţă
a c ţ i o n e a z ă cîmpul acesta a s u p r a sarcinii de 2 nC, situate în punc-
tul, î n d e p ă r t a t cu 15 cm de la fiecare sarcină, dacă sarcinile care
f o r m e a z ă cîmpul au acelaşi semn? au semne diferite?
6 9 1 ( 6 9 3 ) . De două fire de aceeaşi lungime, fixate într-un punct,
sînt s u s p e n d a t e două bile. Să se com-pare unghiurile de înclinare
a firelor de la verticală, dacă: a) bilele, avînd mase identice, sînt
î n c ă r c a t e cu sarcini de acelaşi semn şi sarcina primei bile este mai
m a r e decît s a r c i n a celei de-a doua; b) sarcinile bilelor sînt identice,
însă m a s a primei bile este mai m a r e decît masa celei de-a doua.
692 ( P r g ) . De nişte fire cu
lungimea / fixate într-un punct,
sînt s u s p e n d a t e bile cu m a s a m N? m, kg /, m
fiecare. C o m u n i c î n d bilelor sarcini 0,62 j
1 66 IO"4
egale şi de acelaşi semn, firele
s-au a b ă t u t sub un unghi a. Să se 2 37 2,7* IO -4 1,14 1
afle: 1) forţa de interacţiune a
sarcinilor F; 2) s a r c i n a q a fiecărei 3 90 4-IO" 4 0,106 I
bile. 4 21 8,9-10~ 4 0,87
6 9 3 ( 6 9 6 ) . î n t r - u n punct oare-
care al unui cîmp a s u p r a sarci- 5 123 9,MO"4 0,33
nii de 2 nC acţionează o forţă
de 0,4 jiiN. Să se afle intensitatea 85-
 D cîmpului în acest punct.
B
6 9 4 ( 6 9 7 ) . >Ce for.pl
a c ţ i o n e a z ă . a s u p r a unei s a r H
cini de 12 nC situate într-un^j
Fig. 71 punct, în care intensitatea
cîmpului electric este egală
cu 2 k V / m ?
695(698). Cu ce acceleraţie se mişcă un electron în c Î M u j
cu intensitatea de 10 kV/rn?
696(699). Să se afle intensitatea cîmpului unei sarcini de 3 6 ; M j
în punctele, situate la distanţa de 9 şi 18 cm de la sarcină.
697(700). In punctul A (fig. 71) este s i t u a t ă s a r c i n a ? M i a r
în punctul B — sarcina q2. Să se afle proiecţia pexaxa X'a vecto-
rului" intensităţii cîmpului r e z u l t a n t în punctele C şi D, dacă<
, 4 C = 6 s m , CB—BD—3 cm. Să se rezolve problema pentru u r m ă -
toarele valori ale sarcinilor: a) ^i = 40 nC, q 2 = 10 nC; b) q\ = A0 nC,
q2=—10 nC; c) <7, = —40 nC, q2= 10 nC; d) qi = — 4 0 - n C ,
==
q 2 — lOnC.
698(701). Sarcinile de cîte 0,1 \iC sînt situate la d i s t a n t a de
6 cm una de alta. Să se afle intensitatea cîmpului în punctul, si-
tuat la distanţa de 5 cm de la fiec-are s a r c i n ă . Să se rezolve prob-
lema pentru cazurile cînd: a) ambele sarcini sînt pozitive; b) o
sarcină este pozitivă, iar alta n e g a t i v ă .
699(702). Două sarcini, una fiind de 4 ori mai m a r e ca modul
decît cealaltă, se află la distanţa a una de alta. î n ce punct al spa-
ţiului intensitatea cîmpului este egală cu zero, dacă sarcinile: a) au
aceleaşi semne? b) semne diferite?
700(703). î n t r - u n cîmp omogen cu intensitatea de 40 k V / m se
află o sarcină de 27 nC. Să se afle intensitatea cîmpului r e z u l t a n t
la distanţa de 9 cm de sarcină în punctele: a) s i t u a t e pe linia de
forţă a cîmpului omogen, care trece prin s a r c i n ă ; b) situate pe
dreapta, care trece prin sarcină şi este p e r p e n d i c u l a r ă pe liniile de
forţă.
701(704). Introducînd o bilă metalică î n c ă r c a t ă , s u s p e n d a t ă
de un fir izolat, într-un cîmp electric o m o g e n , firul a f o r m a t cu
verticala un unghi de 45°. Cu cit se va micşora u n g h i u l de încli-
n a r e a firului, dacă de pe bilă se va s c u r g e 1/10 din sarcina ei? Li-
niile de forţă ale cîmpului sînt orientate orizontal.
702(705). în v î r f u r i l e unui triunghi echilateral cu l a t u r a a se
află sarcinile -\-q, +q şi —q. Să se afle intensitatea cîmpului F în
centrul triunghiului.
703(706). O bil ă de m a s ă tn, care poartă sarcina qy cade liber
într-un cîmp electric omogen cu. intensitatea E. Liniile de forţă
sînt orientate paralel cu s u p r a f a ţ a p ă m î n t u l u i . Cum se mişcă bî^Mj
Să se scrie ecuaţia traiectoriei y=y(x), orientînd axa X paralelijjfl
vectorul intensităţii, iar axa Y vertical în jos. Viteza iniţială a b t t
este egală cu zero.

86-
 33. Conductoare în cîmpul electric.
Cîmpul unei bile încărcate şi al unei plăci.
Dielectricii în cîmpul electric

7 0 4 , ( 7 0 7 ) . De un fir de m ă t a s e este s u s p e n d a t un cilindru de

staniol. Să se determine, dacă este încărcat acest cilindru şi ce
semn are s a r c i n a lui. Propuneţi cîteva metode.
705(708). De un electrometru încărcat a fost apropiat de l a j S
distanţă suficient de m a r e un obiect încărcat negativ. Pe măsura
apropierii obiectului foiţele mai întîi se apropiau, iar de la un mo-,
ment o a r e c a r e au început din nou să se abată una de la alta. Ce
semn avea sarcina de pe electrometru?
706(709). î n ce caz o foiţă de staniol metalic neîncărcată se
a t r a g e de un b a s t o n a ş încărcat de la o distanţă mai mare: cînd
foiţa se află pe o tablă de oţel iegată cu pămîntul sau cînd ea se
află pe o sticlă u s c a t ă ?
7 0 7 ( 7 ! ! ) . C o m p a r a ţ i forţa de interacţiune dintre două bile
identice în cazul unor sarcini de acelaşi semn şi de semne diferite,
e g a l e ca modul. Distanţa dintre bile este comparabilă cu raza lor.
7 0 8 ( 7 1 2 ) . Cum se pot încărca, avînd la dispoziţie un basto-
n a ş î n c ă r c a t , două bile metalice, fixate pe suporturi izolate, cu
sarcini e g a l e ca modul şi de semne opuse?
709(713), î n t r - u n cîmp omogen s-a introdus o bilă metalică.
Va r ă m î n e oare cîmpul omogen în vecinătatea suprafeţei bilei?
7 1 0 ( 7 1 4 ) . De un electrometru încărcat a fost apropiat: a) un
conductor izolat neîncărcat; b) un conductor legat la pămînt.
Cum s-au schimbat indicaţiile electrometruiui în fiecare din aceste
cazuri?
7 1 1 ( 7 1 5 ) . De un cilindru de staniol neîncărcat se apropie un
corp electrizat. Se poate alege o asemenea distanţă, la care cilin-
drul încă nu este a t r a s de corp, însă este suficient să atingem ci-
lindrul cu degetul şi el se va a t r a g e . Explicaţi fenomenul.
712(716). Două sfere metalice, situate pe suporturi izolate,
au fost a d u s e în contact şi încărcate ne-
gativ (fig. 72). Aşezînd la o distanţă
oarecare un b a s t o n a ş încărcat negativ,
.sfera A a fost î n d e p ă r t a t ă , iar bastonaşul
î n l ă t u r a t . D e m o n s t r a ţ i prin raţionamente
că sfera A este î n t o t d e a u n a încărcată ne-
gativ, iar sfera B în funcţie de distanţa
BC poate fi: î n c ă r c a t ă negativ, neutră sau
încărcată pozitiv.
713(717). Unei bile metalice cu raza Fity 7 2
de 3 cm i s-a comunicat o sarcină de 16 nC.
Să se afle densitatea de s u p r a f a ţ ă a sarcinii
1
în problemele 704—712 trebuie să se explice amănunţit fenomenele din pun-
ctul de vedere al teoriei electronice, făcînd desene explicative. Multe probleme e
de dorit să fie verificate experimental în clasă sau acasă.
 şi intensitatea cîmpului în punctele, situate la distanţa d£'2 c n j ^ J
4 cm de la centrul sferei.
714(718). O bilă încărcată are densitatea de suprafaţă a s i f f i S
nil a. Să se afle intensitatea cîmpului E în punctul, situat de l a J
suprafaţa bilei la o distanţă, egală cu diametrul ei.
715(719). O tablă metalică încărcată a fost îndoită sub formaB
de cilindru. Cum se va schimba densitatea de s u p r a f a ţ ă a s a r c i ^
nii?
716(720). Să se afle intensitatea cîmpului unei plăci încărcate
infinite, dacă densitatea de s u p r a f a ţ ă a sarcinii pe ea este ee-ală
cu 354 n C / m 2 .
717(710). Se va abate oare acul indicator al electrometrului, *
dacă între vergeaua lui şi bastonaşul încărcat se va aşeza o placă
de sticlă astfel încît ea să nu se atingă nici de vergea, nici de bas-
tonaş? dacă vom înlătura bastonaşul, lăsînd placa la -locul ei?
dacă vom înlătura placa, lăsînd intact b a s t o n a ş u l ?
718(n). Intr-un cîmp omogen se află lipite s t r î n s una de alta
nişte plăci de viniplast, textolit şi mică situate astfel încît liniile
de forţă sînt perpendiculare pe feţele mari ale plăcilor. Intensi-
tatea cîmpului în textolit este de 60 V / m . Să se afle intensi-
tatea cîmpului în viniplast, mică, precum şi intensitatea cîmpului
a f a r a plăcilor.
7 1 9 ( n ) . O placă mare încărcată cu densitatea de s u p r a f a ţ ă a sar-
cinii de 40 n C / m 2 este c u f u n d a t ă în ulei. Să se afle intensitatea
cîmpului în apropierea mijlocului plăcii.
720(722). Sînt date două sarcini identice. Să se afle mărimea
fiecărei sarcini, dacă în ulei la distanţa de 6 cm una de alta ele
interacţionează cu o forţă de 0,4 mN.
721(723). De cîte ori trebuie modifrcată mărimea fiecăreia
din două sarcini identice, pentru ca la s c u f u n d a r e a lor în apă forţa
de interacţiune la aceeaşi distanţă dintre ele să aibă aceeaşi va-
loare, ca şi în aer?
722(724). De cîte ori trebuie schimbată distanţa dintre două
sarcini, pentru ca la s c u f u n d a r e a lor în petrol l a m p a n t forţa de
interacţiune dintre ele să aibă aceeaşi valoare, ca şi în aer?
723(725). La distanţa de 3 cm de la o sarcină de 4 nC, situată
într-un dielectric lichid, intensitatea cîmpului este egală cu 20 kV/m.
Cu ce este egală permitivitatea dielectricului?
724(726). O bilă foarte mică încărcată a fost c u f u n d a t ă în
petrol lampant. La ce distanţă de la bilă intensitatea cîmpului va
fi egală cu intensitatea de pînă la c u f u n d a r e la distanţa de 29 cm?
725(728). Nişte bile identice, s u s p e n d a t e de fire de lungime
egală, fixate într-un punct, au fost încărcate cu sarcini egale de
acelaşi semn. Bilele au fost a b ă t u t e şi unghiul dintre fire a deve-
nit egal cu a = 6 0 ° . După ce bilele au fost c u f u n d a t e într-un dielec-
tric lichid, unghiul dintre fire s-a micşorat pînă la p = 5 0 ° . Să se
afle permitivitatea mediului e. Forţa de împingere se neglijează.
726(729). O bilă încărcată pozitiv cu m a s a de 0,18 g şi densijij
tatea substanţei de 1800 k g / m 3 se află în stare de echilibru într-un ,
88
dfelectric lichid-cu d e n s i t a t e a de 900 kg/m 3 '. î n d i e l e c l ^ S
u n cîmp electric o m o g e n cu intensitatea de 45 k V / m , o r i e n t a W e f î
în sus. Să se a f l e s a r c i n a

34. Energia unui corp încărcat în cîmpul electric.

Diferenţa de potenţial. Legătura dintre intensitate
şi tensiune

7 2 7 ( 7 3 1 ) . Ce lucru efectuează un cîmp la deplasarea s a p e i

nii de 20 n C din p u n c t u l cu potenţialul de 700 V în punctul cu poten-
ţialul de 200 V? din punctul cu potenţialul de 100 V în punctul
cu p o t e n ţ i a l u l de 400 V?
7 2 8 ( 7 3 2 ) . î n t r - u n cîmp electric omogen cu intensitatea
.1 k V / m a fost d e p l a s a t ă s a r c i n a de 25 nC cu 2 cm în direcţia
de f o r ţ ă . Să se afle lucrul cîmpului, variaţia energiei potenţiale
de i n t e r a c ţ i u n e a sarcinii cu cîmpul şi tensiunea dintre punctele
final şi iniţial ale deplasării.
7 2 9 ( n ) . L a d e p l a s a r e a unei sarcini între punctele cu diferenţa
de potenţial de 1 kV cîmpul a efectuat un lucru de 40 jxJ. Cu ce
este e g a l ă s a r c i n a ?
7 3 0 ( 7 3 3 ) . î n t r - u n cîmp omogen t u intensitatea de 60 k V / m a
fost d e p l a s a t ă o s a r c i n ă de 5 nC. Vectorul deplasării este egal
(ca m o d u l ) cu 20 cm şi f o r m e a z ă un unghi de 60° cu direcţia li-
niei de f o r ţ ă . Să se afle lucrul cîmpului, .variaţia energiei poten-
ţiale de i n t e r a c ţ i u n e a sarcinii vcu cîmpul şi tensiunea dintre punc-
tele final şi iniţial ale deplasării. Răspundeţi la aceleaşi întrebări
p e n t r u cazul deplasării unei sarcini negative.
7 3 1 ( 7 3 4 ) . U n electron s-a d e p l a s a t într-un cîmp accelerator
dintr-un p u n c i cu potenţialul de 200 V într-un punct cu potenţialul
de 300 V. Să se afle energia cinetică a electronului, variaţia ener-
giei p o t e n ţ i a l e de interacţiune cu cîmpul şi viteza obţinută Viteza
iniţială a e l e c t r o n u l u i se consideră egală cu zero.
7 3 2 ( n ) . Ce diferenţă de potenţial trebuie să p a r c u r g ă electro-
nul, p e n t r u ca viteza lui să se m ă r e a s c ă de la 10 pînă la 30 M m / s ?
7 3 3 ( 7 3 6 ) . P a r t i c u l a alfa ( m = 6 , 7 - 1 0 ~ 2 7 kg, q= 3,2.10~ 1 § C)
zboară din nucleul de radiu cu viteza v=20 M m / s şi nimereşte
într-un cîmp electric o m o g e n , ale cărui linii de forţă sînt orientate
în direcţia o p u s ă mişcării particulei. Ce diferenţă de potenţial tre-
buie să p a r c u r g ă p a r t i c u l a pînă la oprire?
7 3 4 ( n ) . Să se c o m p a r e energiile cinetice şi vitezele obţinute,
ale p r o t o n u l u i şi particulei a, care au p a r c u r s aceleaşi diferenţe
de potenţial a c c e l e r a t e . M a s a particulei a este de 4 ori mai m a r i
decît m a s a p r o t o n u l u i , iar s a r c i n a — de 2 ori mai mare.
7 3 5 ( 7 3 7 ) . Tensiunea dintre două puncte, situate pe o linie d l j
intensitate a unui cîmp o m o g e n , este e g a l ă cu 2 kV. Distanţa d i n j | |
aceste p u n c t e este e g a l ă cu 10 cm. C a r e este intensitatea c î m p u l ® ^
7 3 6 ( 7 3 8 ) . P u n c t u l A este situat pe linia de intensitate a u H
cîmp o m o g e n , a cărui intensitate este de 60 k V / m . Să se afle d i 3
_____ - . I . jm
 ferenţa de potenţial d|®ge* j
acesta şi un punct o a r e c a r e ' , ^
la 10 cm de la punctul A. CoKj@l
cazurile cînd punctele A şi
situate: a) pe o linie de i n ten sura fe'
b) pe o dreaptă, p e r p e n d i c u l a r ă j p
linia de intensitate; c) pe o d r e a p t ă ,
orientată sub un unghi de 45° faţă'
de linia de intensitate.
737(739). Să se afle tensiunea
F i g . 73
dintre punctele A şi B (fig. 73), dacă
AB=8 cm, a= 30° şi intensitatea
cîmpului e de 50 k V / m .
738(740). î n t r e două plăci, situate orizontal în vid la d i s t a n ţ a
de 4,8 mm una de alta, se află în echilibru o picătură de ulei î n c ă r -
cată negativ cu masa de 10 ng. Cîţi electroni «în exces» a r e pică-
tura, dacă plăcilor îi se aplică o tensiune de 1 kV?
739(744). Un elev a apropiat mîna de o sferă î n c ă r c a t ă . Va fi
oare aceeaşi în diferite locuri densitatea de s u p r a f a ţ ă a sarcinii
pe sferă? intensitatea cîmpului în vecinătatea diferitelor porţiuni
ale suprafeţei sferei? Este acelaşi potenţial în diferite puncte ale
suprafeţei sferei?
740(745). Comparaţi lucrul efectuat de cîmp la d e p l a s a r e a
sarcinii din punctul A în punctele B} C şi D (fig. 74).
741(746). în figura 75 sînt indicate liniile de forţă ale cîmpului
electrostatic şi două suprafeţe echipotenţiale (A şi B). î n care
punct, C sau D, este mai mare intensitatea cîmpului? potenţialul?
742(747). în figura 76, a este indicată poziţia a trei plăci încăr-
cate şi potenţialele lor Să se construiască liniile de intensitate ale
cîmpului electric. Să se construiască graficele intensităţii (fig
76, b) şi a distribuţiei potenţialului (fig. 76, c) în funcţie de distan-
ţa dintre plăci.
743(748). Pe plăcile /I şi situate paralel la d i s t a n ţ a de 8 cm
una de alta, sînt susţinute respectiv potenţiale de + 6 0 şi —60 V
Intre ele a fost pusă o placă C unită
cu p ă m î n t u l la d i s t a n ţ a de 2 cm de
la placa A. Cu cît s-a s c h i m b a t intensi-
tatea cîmpului pe porţiunile AC şi
CB? Să se c o n s t r u i a s c ă g r a f i c e l e
ş\'Ex(x), situînd axa X a ş a , ca în
problema p r e c e d e n t ă .
35. C a p a c i t a t e a electrică
a unui c o n d e n s a t o r . E n e r g i a
unui c o n d e n s a t o r î n c ă r c a t .
E n e r g i a c î m p u l u i electric
7 4 4 ( n ) . Aria fiecărei plăci a unui
c o n d e n s a t o r plan este de 401 cm 2 .
S a r c i n a plăcilor e de 1,42 jaC. Să se
afle i n t e n s i t a t e a cîmpului dintre plăci.
7 4 5 ( n ) . Să se afle densitatea de
s u p r a f a ţ ă a sarcinii pe plăcile unui
c o n d e n s a t o r plan, s e p a r a t e printr-un
s t r a t de sticlă cu g r o s i m e a de 4 mm,
d a c ă c o n d e n s a t o r u l u i i se aplică o
t e n s i u n e de 3,8 kV.
7 4 8 ( 7 4 9 ) . C a p a c i t a t e a unui con-
d e n s a t o r e de 0,5 |lxF, iar a altuia —
de 5000 pF. Să se c o m p a r e ce tensiuni
trebuie a p l i c a t e acestor c o n d e n s a t o a -
re, p e n t r u ca să fie a c u m u l a t e aceleaşi
sarcini.
7 4 7 ( 7 5 0 ) . C a p a c i t a t e a unui con-
d e n s a t o r este e g a l ă cu 200 pF, iar a celui de-al doilea — cu 1
Să se c o m p a r e sarcinile, a c u m u l a t e pe aceste c o n d e n s a t o a r e la
c o n e c t a r e a lor la polii aceleiaşi s u r s e de tensiune continuă.
7 4 8 ( 7 5 1 ) . C a r e este c a p a c i t a t e a unui condensator, dacă fiind
î n c ă r c a t pînă la t e n s i u n e a de 1,4 kV el c a p ă t ă o sarcină de 28 nC?
7 4 9 ( 7 5 2 ) . C a p a c i t a t e a m a x i m ă a unui c o n d e n s a t o r şcolar este
e g a l ă cu 58 / F . Ce s a r c i n ă va a c u m u l a el, fiind conectat la polii
unei s u r s e de t e n s i u n e continuă de 50 V?
7 5 0 ( 7 5 3 ) . P e un c o n d e n s a t o r e scris: 100 pF; 300 V. P o a t e fi
folosit acest c o n d e n s a t o r pentru a a c u m u l a o s a r c i n ă de 50 nC?
7 5 1 ( 7 5 4 ) . De cîte ori se va schimba c a p a c i t a t e a unui condensa-
tor la m i c ş o r a r e a ariei utile a plăcilor de 2 ori şi la micşorarea
distanţei dintre ele de 3 ori?
7 5 2 ( 7 5 5 ) . De cîte ori se va schimba c a p a c i t a t e a unui condensa-
tor, dacă în c a l i t a t e de g a r n i t u r ă î n t r e plăci în loc de hîrtie, îm-
bibată cu p a r a f i n ă , se va folosi mica în foi de aceeaşi grosime?
7 5 3 ( 7 5 6 ) . I n t r o d u c î n d în spaţiul dintre plăcile unui condensa-
tor cu aer un dielectric solid, tensiunea la c o n d e n s a t o r s-a micşo-
rat de la 400 V ia 50 V. C a r e este permitivitatea dielectriculufâ>
91
 754(757f. Una din plăcile unui c o n d e n s a t o r plan s c o S
unită cu v e r g e a u a electrometrului, iar a doua — cu' c o r p u î j r
cu pămîntul. Prin ce metode indicaţiile electrometrului 'mS!
micşorate? mărite?
755(759). Aria fiecărei plăci a unui c o n d e n s a t o r plan este egală
cu 520 cm 2 . La ce distanţa una de alta trebuie a ş e z a t e în-aer p l ă c i l e !
pentru ca în acest caz capacitatea c o n d e n s a t o r u l u i să fie egală Gtî
46 pF?
756(761). Un c o n d e n s a t o r plan este alcătuit din două plăci cu
aria de 50 cm 2 fiecare. î n t r e plăci se află un s t r a t de sticlă. Ce s a r |
cină maximă poate fi a c u m u l a t ă pe un a s e m e n e a condensator,
dacă la o intensitate a cîmpului de 10 M V / m în striclă are loc s t r ă î
pungerea condensatorului?
757(762). Distanţa dinfre plăcile unui c o n d e n s a t o r plan a fost
mărită de 3 ori. De cîte ori v a r i a z ă sarcina, tensiunea dintre plăci
şi intensitatea cîmpului, dacă c o n d e n s a t o r u l : a) a fost deconectat
de la sursa de tensiune; b) a r ă m a s conectat la o s u r s ă de tensiune
continuă?
7 5 8 ( P r g ) . Un condensator plan, compus din plăci r o t u n d e cu
raza r, este separat de un strat cu permitivitatea e şi grosimea d.
Condensatorul este încărcat pînă la tensiunea U. Să se afle: 1) ca-
pacitatea C a condensatorului; 2) sarcina pe plăcile q\ 3) energia W
a cîmpului electric.
No e r• ! 0 - 2 , m cMO- 3 , m u, V

I 1 11 9,8 27 000

2 2,1 10 1 2400

3 6 8,9 1,3 1600

4 7 12,4 0,92 940

5 7 13,6 0,81 430

759(764). în fulgerul de impulsuri becul se alimentează de la

un condensator cu capacitatea de 800 jj,F, încărcat pînă la o tensiu-
ne de 300 V. Să se afle cu. ^ a impulsului şi puterea medie, dacă
durata descărcării e de 2,4 ms.
760(765). De cîte ori se va schimba energia unui condensator,
cînd tensiunea la el se va mări de 4 ori?
761(766). Capacitatea unui condensator este de 9 ori mai mare
decît capacitatea altuia. La care din aceste condensatoare trebuie
să aplicăm o tensiune mai mare, pentru ca energia lor să fie ace-
eaşi? de cîte ori mai mare?
762(767). Unui condensator cu capacitatea de IOjxF i s-a co-
municat o sarcină de 4 jxC. Care este energia condensatorului
încărcat?
 771 ( 7 8 1 ^ Se poafeWoair.ejşe
într-o reţea cu tensiunea dfe3 22
reostat pe care e s c r i ş l
5 A; b)2000 Ohm, 0,2 A?
772(783). Care este MelS
cîmpului într-un conductor de aljjplrî
cu secţiunea de 1,4 mm 2 la o i n t e n ^ ^ t f
0,3 x,rn a curentului de 1 A?
773(n). O porţiune de circuit constă
Fig. 77
dintr-o sîrmă de otel cu lungimea de 2 m
şi aria secţiunii transversale de 0,48 mm"
legată în serie cu o sîrmă de nichelină cu lungimea de 1 m şi atfjad
secţiunii transversale de 0,21 mm 2 . Ce tensiune trebuie aplicată;]
acestei porţiuni, pentru a obţine o intensitate a curentului de 0,6
774(787). în figura 77 este reprezentat graficul căderii tensiiH
nii pe trei conductoare de aceeaşi lungime legate în serie. C a r ^
este raportul rezistentelor acestor conductoare?
775(788). Un circuit este alcătuit din trei conductoare legate]
în serie, conectate la o sursă cu tensiunea de 24 V. Rezistenta pri-
mului conductor este de 4 Ohm, a celui de-al doilea — de 6 Ohm
şi tensiunea ia extremităţile conductorului al treilea este de 4 V. Să
se afle intensitatea curentului în circuit, rezistenta conductorului
al treilea şi tensiunea la extremităţile conductoarelor întîi şi aY-
doilea.
776(789). Un bec electric cu rezistenta de 240 Ohm, prevă-
zut pentru o tensiune de 120 V, trebuie alimentat de la o reţea cu
tensiunea de 220 V. Ce lungime trebuie să aibă conductorul de
nicrom cu secţiunea de 0,55 mm 2 , care urmează să fie conectat în
serie cu becul?
777(790). De la o sursă cu tensiunea de 45 V trebuie alimen
tată o spirală de încălzire cu rezistenţa de 20 Ohm, prevăzută pen
tru o tensiune de 30 V Sînt trei reostate, pe care e scris: a) 6 Ohm,
2 A; b) 30 Ohm, 4 A; c) 800 Ohm, 0,6 A. Care reostat trebuie folo-
sit aici?
778(791). Un cabiu este alcătuit din două conductoare de oţel
cu secţiunea de 0'6 mm 2 fiecare şi patru"
conductoare de cupru cu secţiunea de l
0,85 mm 2 fiecare. Care este căderea cfâfl
tensiune pe fiecare kilometru de cablffl
la o intensitate a curentului de 0,1 A | S
779(792). Determinînd rezistenta
V unui bec de la lanterna de buzunar, un»
elev din neatenţie a montat un circuitja
cărui schemă este dată în figura « p
Descrieţi regimul de lucru al circuitului
A şi spuneţi care sînt indicaţiile aproxima-
tive ale aparatelor, dacă tensiunea la
Fj 78
g- polii sursei de curent este de 2 V
 780(793). Pe un g a l v a n o m e t r u ] ş c o l a r d e m o n s t r a i ^
a m p e r m e t r u ) sînt indicate rezistenţa aparatului de 385 0Î5B
intensitatea curentului, care provoacă o abatere a a c u l i j M g S [
cu o diviziune, 3,8* A/div. î n t r e a g a scară a r e B W \ ^ ^ i u
C a r e sînt rezistenţele celor două şunturi aplicate, c a r e l j K l F
a p a r a t a m p e r m e t r u cu limitele de m ă s u r a r e de 3 şi 10 A?
7 8 1 ( 7 9 4 ) . Pe un g a l v a n o m e t r u şcolar (de la volmetru)
indicate rezistenţa a p a r a t u l u i de 2,3 Ohm şi tensiunea, care trebuie
aplicată, pentru ca acul să se abată cu o diviziune, 1,4• 10~ 3 V/diy
î n t r e a g a s c a r ă are 10 diviziuni. Să se afle ce rezistenţă suplimen-
t a r ă trebuie conectată la a p a r a t , pentru a-1 folosi ca v o l t m e | j ^
cu limita de m ă s u r a r e de 5 V; 15 V.
7 8 2 ( 7 9 5 ) . Un galvanometru are o rezistenţă de 200 Ohm şijpla
o intensitate a curentului de 100 \iA acul indicator deviază pe î i H
t r e a g a s c a r a . Ce rezistenţă suplimentară trebuie să conectăm, pen-
tru a putea folosi a p a r a t u l ca voltmetru pentru măsurarea ten-
siunii de pînă la 2 V? Ce şunt trebuie să conectăm la galvanometrul
acesta, pentru a-1 putea folosi ca miliampermetru pentru m ă s u r a -
rea intensităţii curentului de pînă la 10 mA?
7 8 3 ( 7 9 6 ) . Ce rezistenţe pot fi obţinute, avînd 3 rezistoare a cîte
6 kOhrn?
7 8 4 ( 7 9 7 ) . Rezistenţa unuia din conductoarele legate în serie
este de n ori mai m a r e decît rezistenţa altuia. De cîte ori se va
s c h i m b a intensitatea curentului în circuit (tensiunea e c o n s t a n t ă ) ,
dacă vom conecta aceste conductoare în paralel?
7 8 5 ( 7 9 8 ) . P a t r u becuri, prevăzute pentru o tensiune de 3 V
şi o Intensitate a curentului de 0,3 A, trebuie conectate în paralel şi
a l i m e n t a t e de la o sursă cu tensiunea de 5,4 V. Ce rezistenţă supli-
m e n t a r ă trebuie conectată în serie cu becurile?
7 8 8 ( 7 9 8 ) , De cîte ori se vor schimba indicaţiile ampermetrului,
dacă vom trece de la schema din figura 79, a la schema, indicată în
f i g u r a 79, b? Tensiunea, aplicată la capetele circuitului, rămîne
aceeaşi.
7 8 7 ( 8 0 0 ) . Trei becuri identice sînt legate conform schemei din
figura 80. Curp vor lumina becurile la conectarea lor în reţeaua cu
o tensiune, pentru care este prevăzut fiecare bec? Cum se va schim-

R R R
H2 '
R R H1
CZZhHZZ>- 4 ARV —

H3
1

Fig. 79 Fig. 80
95-
ba incandescenta fiecărui bec, dacă: vom deconecta cîte un
rînd? vom scurta firele de legătură ale fiecărui bec? Dacă
sibil, verificaţi răspunsul experimental.
788(801). Circuitul, reprezentat în figura 80, a fost conect
la o tensiune de 90 V. Rezistenta becului H2 este egală cu rezn
tenta becului H1, iar rezistenta becului H3 este de 4 ori mai m a î |
decît rezistenţa becului H1. Intensitatea curentului, consumat de W
sursă, este egală cu 0,5 A. Să se afle rezistenţa fiecărui bec, tenii
siunea la becurile H1 şi H3 şi intensitatea curentului în ele.
789(n). Nişte rezistoare cu rezistenţele Ri = 1 Ohm, / ? 2 = 2 Ohm,
# 3 = 3 Ohm, # 4 = Ohm (fig. 81) sînt conectate la sursa de curent
în punctele a) AB; b) AC, c) AD, d) BC, e) BD; f) CD. Sâ se afle
rezistenţa totală a porţiunii în fiecare mod de conectare.

RZ

R4
R3
A B
R3
D
Fig. 82

790(n). Să se afle intensităţile curenţilor

şi tensiunile în circuit (fig. 82), dacă
ampermetrul indică 2A, iar rezistenţa
rezistoarelor # i = 2 Ohm, # 2 = 1 0 O h m |
# 3 = 1 5 Ohm, # 4 = 4 Ohm.
791 ( P r g ) . într-un circuit (fig 83) este
aplicată o tensiune U Rezistenţele tuturor)
rezistoarelor sînt aceleaşi şi egale cu R.
Să se afle rezistenţa totală în circuit #totl
Fig. 83 precum şi distribuţia curenţilor şi tensi'ua
nilor.

N? R, Ohm u, v
792*(803). Cum să montăm 1 2 55
un circuit, compus dintr-o sursă
de curent cu tensiunea de 6 V, 2 14,2 . 87,4
un reostat 'cu rezistenţa de
3 21 100
30 Ohm şi două becuri, pe care e
scris: 3,5 V, 0,35 A şi 2,5 V, 0,5 A, 4 0,16 0,28
pentru ca becurile să lucreze în
regim normal? 5 282 39,7

96-
 37. Lucrul şi puterea curentului
793(806). Pe soclul unui bec pentru lanterna de buzunar e scris
3,5 V, 0,28 A. Să se afle rezistenţa în regim de lucru şi puterea
consumată. Pe balonul unui bec de incandescenţă din reţeaua de
iluminat e scris: 220 V, 60 W. Să se afle intensitatea curentului şi
rezistenţa în regim de lucru.
794(807). Un reşou electric de uz casnic, calculat pentru o
tensiune de 220 V, are două spirale, rezistenţa fiecăreia în regim
de lucru fiind de 80,7 Ohm. Cu ajutorul comutatorului în reţea
se poate conecta o spirală, două spirale legate în serie sau două
spirale legate în paralel. Să se afle puterea în fiecare caz.
7 9 5 ( P r g ) . Un circuit electric constă dintr-un receptor cu re-
zistenţa R\ ce consumă puterea Pi, şi un reostat, conectat în serie
cu receptorul. Să se afle: 1) intensitatea curentului / în circuit;
2) tensiunea Ui la receptor; 3) tensiunea U2 la reostat; 4) rezis-
tenţa /?2 a reostatului; 5) puterea P 2 , consumată de reostat, dacă
în circuit este aplicată tensiunea U.
1
No Receptorul Pi, W Ri, Ohm U, V

i
1 Becul de la o lanternă de bu-
zunar 0,98 12,5 6

1 2 Reşou1 550 88 220

1 /

3 Becul din reţea 40 403 220

4 Electromagnetul 7,9 2,18 16,4

5 Spirala de încălzire 18,3 1,8 9,2

i
796(814). Zece becuri cu rezistenţa de cîte 0,5 kOhm, unite în
paralel şi prevăzute fiecare pentru o tensiune de 120 V, sînt ali-
mentate printr-un reostat de la o reţea cu tensiunea de 220 V. Să
se afle puterea curentului electric în reostat.
797(815). Explicaţi de ce la legarea în serie a două becuri cu
puterea de 40 şi 100 W primul luminează mult mai puternic decît
al doilea. Dacă e posibil, verificaţi experimental.
798(816). In timpul reparaţiei unui reşou spirala ei a fost scur-
tată cu 0,1" din lungimea iniţială. De cîte ori s-a schimbat puterea
reşQiilui? -
Motorul electric al unei macarale lucrează sub o
tensiune de 380 V şi consumă un curent de 20 A. Ce randament are
instalaţia, dacă macaraua ridică o greutate cu masa de 1 t la înăl-
ţimea de 19 m în 50 s?
800(Prg). După datele tehnice ale locomotivelor electrice ma-
7 Comanda Ms 592 97
 g i s t r a l e d e c u r e n t e l e c t r i c p r e z e n t a t e s ă s e a f l e : 1) p u t e r e â fiM
s u r n a t ă d i n r e ţ e a ; 2 ) p u t e r e a m e c a n i c ă u t i l ă N; 3 ) r a n d a m e i f M

Marca
Indicii
VI 8 de- VI 10 de CS3 de pasa?
transport . transport geri

Tensiunea în reţeaua de con-

tact — U, kV 3 3 3
J
Intensitatea curentului într-un
motor — /, A 190 232 247

Numărul motoarelor — n 8 8 4

Forţa de tracţiune (Ia numără- 343 382 141

tor) — F kN la o viteză (la nu- 42 47 70
mitor) v, km/h

8 0 1 ( 8 0 9 ) . D e ce s p i r a l e l e a p a r a t e l o r de î n c ă l z i t e l e c t r i s M j H
confecţionează dlritr-un material cu o rezistenţă specifică mara
8 0 2 ( P r g ) . E f e c t u î n d l u c r a r e a de l a b o r a t o r r e f e r i t o r la d e t e r ^ H
narea r a n d a m e n t u l u i unui încălzitor electric, un elev a î n t f ^ H
s p i r a l a , v a l o r i l e p u t e r i l o r c ă r e i a P în s t a r e d e l u c r u s î n t i n d i c a S ™
t a b e l , î n t r - u n v^as c u a p ă , a v î n d m a s a m şi t e m p e r a t u r a i n i ţ i â Ş g M
P e s t e t i m p u l x t e m p e r a t u r a a p e i a d e v e n i t e g a l ă c u h. S ă s e mjm
1) l u c r u l c u r e n t u l u i A ; 2 ) c a n t i t a t e a d e c ă l d u r ă o b ţ i n u t ă d e a p ă | | g g
3) randamentul încălzitorului r\.

No P, kW Tţ, S *2, °C /i,°C m, kg

1 0,12 240 26 20 0,61

2 0,08 300 27 19 0,52

3 0,15 310 39 18 0,44

A
4 -0,075 360 27,5 17 0,26

5 0,1 180 28,5 19 0,24

1

8 0 3 ( 8 2 0 ) . Ce l u n g i m e trebuie să aibă o s î r m ă de nichelinl, | |

secţiunea de 0,84 m m 2 , p e n t r u a f a c e u n î n c ă l z i t o r p e n t r u 221V'
c u a j u t o r u l c ă r u i a s - a r p u t e a î n c ă l z i 2 1 d e a p ă d e la 2 0 ° C g ®
la f i e r b e r e î n 10 m i n la u n r a n d a m e n t d e 8 0 % ?
8 0 4 * ( P r g ) . U n încălzitor electric cu s p i r a l ă cu r e z i s t e n ţ a Ş \
f o s t i n t r o d u s î n t r - u n v a s , c e c o n ţ i n e a p ă d e m a s ă m şi t e m p e r a '
t u r ă 11, şi c o n e c t a t î n r e ţ e a u a e l e c t r i c ă c u t e n s i u n e a UA D u f i u n
timp x încălzitorul a fost deconectat. Să se afle t e m p e r a î j ^ S ^ J
apei, daca- în acest r ă s t i m p a p a nu se încălzeşte pînă la fierbere:
să se calculeze cîtă apă ( d u p ă m a s ă ) se va e v a p o r a dacă va fierbe
C a p a c i t a t e a termică a v a s u l u i se n e g l i j e a z ă , r a n d a m e n t u l se con-
sideră e g a l cu 100%.
No U, V T, S /?, Ohm m, kg ti° C

1 220 1200 160 0,5 20

2 220 1200 160 1,2 20

3 220 2100 95 1,13 6

4 220 2100 295 1,13 6

5 36 ' 240 14 0,21 17

6 0 240 14 0,21 17

38. Forţa electromotoare.

Legea lui Ohm pentru un circuit închis

8 0 5 ( 8 2 2 ) . La a l i m e n t a r e a unui bec de la un, element cu F E M

de 1,5 V intensitatea curentului în circuit este egală cu 0,2 A. Să se
afleJLu^.iiJLJorţelor exterioare în element în decurs de 1 min.
4 8 0 6 ( 8 2 3 ) ) La o s u r s ă cu F E M de 12 V şi rezistenta internă de
1 O h m este conectat un reostat, a cărui rezistentă e de 5 O h m . Să
se a f l e intensitatea curentului în circuit şi tensiunea la bornele sur-
sei.
8 0 7 ( 8 2 4 ) . C a r e este tensiunea la polii unei s u r s e cu F E M e g a l ă
cu §, cînd rezistenta porţiunii exterioare a circuitului este e g a l ă
cu rezistenţa internă a sursei?
8 0 8 ( 8 2 5 ) . Conectînd un bec la o baterie de elemente cu F E M de
4,5 V, v o l t m e t r u l a indicat o tensiune la bec de 4 V, iar amperme-
t r u l — o intensitate a curentului de 0, 25 A. C a r e este rezistenţa
i n t e r i o a r ă a bateriei?
(S09(826). Conectînd un e l e c t r o m a g n e t la o s u r s ă cu F E M de
30 V-şi rezistenţa interioară de 2 Ohm, tensiunea la bornele sur-
sei a devenit e g a l ă cu 28 V. Să se afle intensitatea curentului în
circuit. Ce lucru efectuează forţele exterioare ale sursei în decurs
de 5 min? Ce lucru efectuează curentul în porţiunile exterioară
şi interioară ale circuitului în acelaşi interval de timp?
810 1 ( 8 2 7 ) . C u m se vor schimba indicaţiile a m p e r m e t r u l u i
şi ale v o l t m e t r u l u i (fig. 84), dacă vom închide cheia?
8 1 1 ( 8 2 8 ) . P r i n t r ^ n conductor cu rezistenţa de 2 Ohm, conec-
tat la un element cu F E M de 1,1 V, circulă un curent de 0,5 A. Cu
1
în această problemă şi în cele ce urmează din paragraful dat rezistenta
interioară a sursei de curent nu poate fi neglijată. In lipsa unor condiţii speciale,
rezistenta voltmetrului se consideră suficient de mare, iar rezistenta ampermetru
lui — extrem de mică.
99-
 Fie- 84
Fig. 85

ce este egală intensitatea curentului în cazul unui s c u r t c i r e p

în element?
8 1 2 ( P r g ) . Pentru a determina F E M S şi rezistenta interioarâffl
a unei surse de curent a fost m o n t a t în circuit după schema din
figura 85. Pentru o poziţie o a r e c a r e a contactului alunecător al
reostatului a m p e r m e t r u l a indicat intensitatea curentului I\, iar
voltmetrul — tensiunea Ui. Cînd contactul a fost deplasat în stîn-
ga, ampermetrul indica — h , iar v o l t m e t r u l — U2. Să se afle re-
zistenta interioară a sursei şi F E M a ei.

No Uu V u2, v h, A /2, A
1 4 3,6 0,5 0,9
2 5,6 5,1 0,8 1,3
3 8,2 7,8 0,94 1,4
4 15, i 13,9 0,5 1,2
5 16,3 14,7 1,7 2,4

813(830). Cînd la o baterie de elemente g a l v a n i c e a fost co-

nectată o rezistenţă de 16 Ohm, intensitatea curentului în circuit
era egală cu 1 A. Cînd, însă, a fost conectată o rezistenţă de 8 Ohm,
intensitatea curentului a devenit e g a l ă cu 1,8 A. Aflaţi FEM şi
rezistenţa interioară a bateriei. Dacă e posibil, efectuaţi lucrarea
experimental, folosind două rezistenţe c u n o s c u t e şi ampermetrul.
î ( 8 3 1 V f t S ă se afle rezistenţa interioară şi F E M a sursei de
îurent, daca la o intensitate a curentului de 30 A puterea în circui-
tul exterior e3te egală cu 180 W, iar la o intensitate a curentului
de 10 A această putere este e g a l ă cu 100 W.
815(832). Un voltmetru, conectat la bornele unei surse de cu-
rent, indica 6 V. Cînd la aceleaşi borne a fost conectat un rezistoig
voltmetrul indica 3 V. Ce va indica v o l t m e t r u l , dacă în locul u j f l
rezistor vom conecta două rezistoare de acelaşi fel, legate în s e r ®
în paralel?
100
 8 1 6 ( 8 3 3 ) . De la un g e n e r a t o r cu F E M de 40 V şi rezistenţa
interioară de 0,04 O h m curentul circulă printr-un cablu de cupru
cu secţiunea de 170 m m 2 şi a j u n g e la locul de s u d u r ă , situat la
50 m de la g e n e r a t o r . Să se afle tensiunea la bornele generato-
rului şi la a p a r a t u l de s u d a r e , dacă intensitatea curentului în cir-
cuit este e g a l ă cu 200 A. Să se afle puterea arcului de sudare.
8 1 7 * ( P r g ) . O s u r s ă de curent cu rezistenţa interioară r alimen-
tează n c o n s u m a t o r i legaţi în paralel, prevăzuţi pentru o tensiune U
şi p u t e r e P. C o n s u m a t o r i i sînt legaţi cu o sursă printr-o linie din
două fire cu l u n g i m e a /, confecţionată dintr-un conductor cu re-
z i s t e n ţ a specifică p şi aria secţiunii t r a n s v e r s a l e S. Să se afle:
1) i n t e n s i t a t e a c u r e n t u l u i / în linie; 2) rezistenţa Ri în linie; 3) că-
derea de t e n s i u n e Ui în linie; 4) pierderea de putere Pi în linie; 5)
t e n s i u n e a Ubor la bornele sursei; 6) căderea de tensiune Uint pe
r e z i s t e n ţ a i n t e r i o a r ă ; 7) F E M & a sursei.

N? n P. W u, V /, m Ohm • mm 2
1 p S, mm r, Ohm
' m

1 14 40 220 60 0,028 1,2 0,19

2 1 100 220 0 0,028 1,2 0

3 156 60 220 112 0,022 9,7 0,08

! L . |
4 20 0,98 3,5 4 0,017 0,8 0,14

[ 5 17 600 380 41 0,12 6,1 0,2.

8 1 8 ( 8 3 6 ) . Două becuri, ale căror rezistenţe sînt egale cu 3

şi 12 O h m , conectate pe rînd la o s u r s ă oarecare de curent, con-
s u m ă aceeaşi putere. Să se afle rezistenţa interioară a sursei şi
r a n d a m e n t u l circuitului în fiece caz.
8 1 9 ( 8 3 8 ) . O s u r s ă de curent cu F E M de 9 V şi rezistenţa in-
t e r i o a r ă de 1 O h m a l i m e n t e a z ă prin reostat trei becuri legate în
p a r a l e l , p r e v ă z u t e p e n t r u o tensiune de 6,3 V şi o intensitate a cu-
r e n t u l u i de 0,3 A. Reostatul este pus într-o asemenea poziţie încît
becurile f u n c ţ i o n e a z ă în regim nominal. Unul din becuri a ars.
De cîte ori s-a s c h i m b a t puterea fiecăruia din cele două becuri ră-
m a s e în c o m p a r a ţ i e cu puterea nominală, dacă se consideră că re-
z i s t e n ţ a fiecărui bec a r ă m a s aceeaşi?
8 2 0 ( 8 3 9 ) . O s u r s ă de curent cu rezistenţa interioară r şi F E M S
este închisă cu trei rezistoare, legate în serie, avînd fiecare rezis-S
t e n ţ a de 3 r. De cîte ori se va schimba intensitatea curentului în
circuit, t e n s i u n e a la bornele sursei şi puterea utilă, dacă vom lega
r e z i s t o a r e l e în p a r a l e l ?
101-
 CAPITOLUL IX

CÎMPUL MAGNETIC

39. Cîmpul magnetic al curentului. Inducţia magnetică.

Fluxul magnetic. Legea lui Ampere. Forţa lui Lorentz.
Proprietăţile magnetice ale substanţei
821(879). Tn ce parte se va întoarce acul magnetic î n ^ f f l
circuit, parcurs de curent în direcţia indicată în figura 86?
822(882). Notaţi cu semnele « + » şi «—» polii unei surse dU
curent, care alimentează un solenoid astfel încît să se observe"!
interacţiunea indicată în figura 87.

Fig. 86

823(883). Momentul de rotaţie maxim, care acţionează asupiâ*

unui cadru cu aria de 1 cm 2 , situat într-un cîmp magnetic, esfejsj
egal cu 2fiN-m. Intensitatea curentului, care circulă prin c a d r u l
este egală cu 0,5 A. Să se afle inducţia cîmpului magnetic.
824(884). Un cadru cu aria de 400 cm 2 este situat într-un cîmp
magnetic omogen cu inducţia de 0,1 T astfel încît n o r m a l a dusăjj
la cadru este perpendiculară pe liniile de inducţie. P e n t r u ce vâ^j
loare a intensităţii curentului asupra cadrului va acţiona un m j ş j
ment de rotaţie de 20 m N - m ?
825(885). O bobină dreptunghiulară plană clin 200 de spire du
laturile de 10 şi 5 cm se află într-un cîmp m-agrietic omogen eiiUM
ducţia de 0,05 T. Ce moment de rotaţie maxim poate acţiona asufea
bobinei în acest cîmp, dacă intensitatea curentului în bobină 'esrel
de 2 A?
826(n). Dintr-o sîrmă cu lungimea de 8 cm sînt făcute nişte
circuite: a) de formă pătrată; b) de forma unui cerc. Să se afle mod
mentul maxim de rotaţie, ce acţionează a s u p r a fiecărui drciîffi
situat în cîmpul magnetic cu inducţia de 0,2 T la o intensitate"^
curentului în circuit de 4A.
827(886). Fluxul magnetic din interiorul unui circuit cu aria
secţiunii transversale de 60 cm 2 este egal cu 0,3 mWb. Să se ffigj
inducţia cîmpului în interiorul circuitului. Cîmpul se consideră
form.
828(887). Ce flux magnetic străbate o s u p r a f a ţ ă plană cu ari
102-
 Q
Fig.

de 50 cm 2 la o inducţie a cîmpului de 0,4 T, dacă această supra-

faţă: a) este perpendiculară pe vectorul inducţiei cîmpului; b) este
situată sub un unghi de 45° faţă de vectorul inducţiei; c) este si-
tuată sub un unghi de 30° faţă de vectorul inducţiei?
829(888). în figura 88 sînt reprezentate diferite cazuri de iifeţ
teracţiune a cîmpului magnetic cu curentul. Formulaţi problen i a
pentru fiecare caz dat şi rezolvaţi-o.
^ 8 3 0 ( 8 9 $ ) , într-un cîmp magnetic se află un conductor, a c a r u f l
parteTTCfîvă are o lungime de 5 cm. Asupra conductorului parcurs
de un curent cu intensitatea de 25 A acţionează o forţă de 50 mN.
Să se afle inducţia cîmpului magnetic. Cîmpul şi curentul sînt re-
ciproc perpendiculari.
831(891). Cu ce forţă acţionează cîmpul magnetic cu inducţia
de 10 mT asupra unui conductor, în care intensitatea curentului
este de 50 A, dacă partea activă a conductorului are o lungime de
0,1 m? Liniile de inducţie ale cîmpului şi curentul sînt reciproc
perpendiculari.
8 3 2 ( 8 9 2 ) . Printr-un con-
ductor aşezat orizontal cu
lungimea de 20 cm şi masa
de 4 g circulă un curent cu
intensitatea de 10 A. Să se
afle inducţia (modulul şi di-
recţia) cîmpului magnetic, în
care trebuie să aşezăm con-
ductorul, pentru ca forţa de
greutate să se echilibreze cu
forţa Ampere.
8 3 3 ( 8 9 3 ) . Un conductor
ab cu lungimea / şi masa m
este suspendat de nişte sîr-
 mulite subţiri. La trecerea curentului / prin el cOnductc
abătut într-un cîmp magnetic omogen (fig. 89) astfel Mei
au format cu verticala unghiul a. Care este inducţia cîi
magn^ticZ-— j 1
ntr un
. / / / "S34(894,Vl " conductor,, a cărui parte activă are lungim*
c
d e îFcmTintensitatea curentului este egală cu 50 A. El se aflăjf
tr-un cîmp magnetic omogen cu inducţia de 20 mT. Să se afle
efectuat de sursa de curent, dacă conductorul s-a deplasat ffUMIll
dicular pe liniile de inducţie cu 10 cm,
835(895). In ce parte se va deplasa sub acţiunea cîmpului rriî!j|l
netic fasciculul electronic în tubul cu vid, reprezentat în figura 90?^
836(896). Dacă în punctele C şi D (fig. 91) ale unei table s i l i
ţiri de metal, prin care circulă curent electric, conectăm un g a M
vanometru sensibil, atunci în prezenţa unui cîmp magnetic (dire^J
ţia liniilor de inducţie magnetică este indicată în f i g u r ă ) el arată
apariţia unei diferenţe de potenţial. Explicaţi cauza apariţiei dife-
renţei de potenţial între punctele C şi D. Comparaţi potenţialele
acestor puncte.
837(897). Ce forţă acţionează a s u p r a unui proton, ce se mişcă
cu viteza de 10 M m / s în cîmpul magnetic cu inducţia de 0,2 T per-
pendicular pe liniile^ de inducţie?
838(898). în direcţia, perpendiculară pe liniile de inducţie,
zboară în cîmpul magnetic un electron cu viteza de 10 M m / s . Să
se afle inducţia cîmpului, dacă electronul a descris în cîmp o cir-
cumferinţă cu raza de 1 cm.
839(899). Un proton a descris în cîmpul magnetic cu inducţia
de 0,01 T o circumferinţă cu raza de 10 cm. Să se afle viteza pro-
tonului.
840(900). într-un cîmp magnetic omogen cu inducţia £ = 1 0 mT
perpendicular pe liniile de inducţie zboară un electron cu energia
cinetică W k ~ 3 0 keV. Care este raza de curbură a traiectoriei miş-
cării electronului în cîmp?
841(901). Un proton şi particula a 1 zboară într-un cîmp mag-
netic omogen perpendicular pe liniile de inducţie. Să se compare
razele circumferinţelor, pe care le descriu particulele, dacă ele au
aceleaşi: a) viteze; b) energii.

B
x x x x x x x x x x
•p i ITl—HiraWllliMUMI • il»—I »|IM_
| x x x x x x x X, A A

TWTOWI
X X X X X x X" J X

x x x x x x x x y
B
Fig. 91
Fig. 90

1
Sarcina particulei a este de 2 ori mai mare decît sarcina protonului, iar ma-
sa — de 4 ori mai mare.

104
 848(907). în interiorul unui solenoid fără miez inchăk
pului Bo—2 mT. Care va fi fluxul magnetic, dacă în sol
introduce un miez de fontă cu secţiunea transversală de
La rezolvare folosiţi graficul din figura 93.
CAPITOLUL X

CURENTUL ELECTRIC ÎN DIFERITE MEDII

40. Curentul electric In metale, semiconductoare, în vid

849(n). Intensitatea curentului într-un bec de la lanterna d|S
buzunar este egală cu 0,32 A. Cîţi electroni trec prin secţiunea
transversală a firului de incandescenţă în 0,1 s?
850(775). Să se afle viteza mişcării ordonate a electronilor în-
tr-un conductor cu secţiunea de 5 mm 2 la o intensitate a curen-
tul ui de 10 A, dacă concentraţia electronilor de conducţie este de
5 - 1 0 ~ 2 8 m~ 3 .
851 ( n ) . Prin două conductoare de cupru, legate în serie, circu-
lă curent. Să se compare viteza mişcării ordonate a electronilor,
dacă diametrul conductorului al doilea este de 2 ori mai mic decît
al primului conductor.
852( n ) . Să se afle viteza mişcării ordonate a electronilor în-
tr-un conductor ^de oţel, în care la o concentraţie a electronilor de
conducţie / i = 1028 m 3, intensitatea cîmpului electric £ = 9 6 mV/m.
853(776). Să se afle viteza mişcării ordonate a electronilor
într-un conductor de cupru cu secţiunea de 25 mm 2 la o intensitate
a curentului de 50 A, considerînd că la fiecare atom revine un elec-
tron de conducţie.
8 5 4 ( n ) . La ce temperatură rezistenţa unui conductor de argint
va fi de 2 ori rnai mare decît la 0°C?
8 5 5 ( n ) . P e n t r u determinarea coeficientului termic de rezistenţă
a cuprului unei bobine din sîrmă de cupru i s-a aplicat una şi ace-
eaşi tensiune. C u f u n d î n d această bobină în gheaţa ce se topeşte,
intensitatea curentului era de 14 mA, iar la introducerea ei în apă
clocotită intensitatea curentului a devenit egală cu 10 mA. Să se
afle după aceste date coeficientul termic de rezistenţă a cuprului.
8 5 6 ( n ) . De ce becurile electrice de incandescenţă ard cel mai
des în timpul conectării lor?
8 5 7 ( n ) . De ce în momentul conectării în reţea a unui receptor
puternic (de exemplu, a unui electrocămin) becurile din aparta-
ment pentru o clipă aproape că se sting?
858(810). Cu cîte procente se va schimba puterea, consumată
de un electromagnet, a cărui î n f ă ş u r a r e este confecţionată din
s î r m ă de cupru, cînd t e m p e r a t u r a v a r i a z ă de la 0 la 30°C?
859(811). Pe balonul unui bec electric este scris 220 V, 100 W.
P e n t r u a m ă s u r a rezistenţa firului de incandescenţă în stare rece,
becului i s-a aplicat o tensiune de 2 V, intensitatea curentului M
106
ind e g a l ă cu 54 mA. Să se afle aproximativ t e m p e r a t u r a de incâfiş
descenţă a firului de v o l f r a m .
86Q(n). S ă se afle rezistenţa specifică a oţelului la 50°C. Ţineţi
cont că în t a b e l u l 9 din «Anexă» sînt date rezistenţele specifice
la 20°C.
8 6 1 ( 8 7 3 ) . C o n c e n t r a ţ i a electronilor de conductibilitate în ger-
m a n i u la t e m p e r a t u r a camerei este m==3-10 19 m~ 3 . Ce parte repre-
zintă n u m ă r u l electronilor de conductibilitate din n u m ă r u l total de
atomi?
8 6 2 ( 8 7 4 ) . D e m o n s t r a ţ i prin r a ţ i o n a m e n t e că compusul InAs
( a r s e n u r ă de indiu), care conţine aceeaşi cantitate (în moli) de
indiu şi a r s e n , va avea conductibilitatea proprie a elementelor
din g r u p a a p a t r a (Ge, Si). De ce tip va fi conductibilitatea la mă-
rirea concentraţiei de indiu? de: a r s e n ?
8 6 3 ( 8 7 5 ) . P e n t r u obţinerea conductibilităţii prin impurităţi de
tipul n e c e s a r în tehnica semiconductoarelor se folosesc deseori
f o s f o r u l , galiul, a r s e n u l , indiul, stibiul. Care din aceste elemente
pot fi i n t r o d u s e în calitate de a d a o s la germaniu, pentru a obţine
conductibilitate electronică?
8 6 4 ( 8 7 6 ) . La capetele unui circuit, alcătuit dintr-un termistor
şi un r e z i s t o r cu rezistenţa de 1 kOhm, legate în serie, este apli-
c a t ă o t e n s i u n e de 20 V. La t e m p e r a t u r a camerei intensitatea cu-
r e n t u l u i în circuit era e g a l ă cu 5 mA. Cînd termistorul a fost scu-
f u n d a t în a p ă fierbinte, intensitatea curentului în circuit a devenit
e g a l ă cu 10 mA. De cîte ori s-a schimbat rezistenţa termistoru-
lui în u r m a încălzirii?
865(877)» î n f i g u r a 94 sînt date graficele dependenţei intensi-
tăţii c u r e n t u l u i , c a r e circulă printr-uf! fotorezistor, de tensiunea
a p l i c a t ă , C a r e g r a f i c se referă la fotorezistorul iluminat şi care —
la cel a f l a t în î n t u n e r i c ? P o a t e o a r e fi aplicată legea lui Ohm foto-
r e z i s t o r u l u i d a t şi în ce condiţii? De cîte ori rezistenţa fotorezis-
t o r u l u i i l u m i n a t este rnaî mică decît a celui întunecat?
8 6 6 ( 8 7 8 ) . U n fotorezistor, care are la întuneric o rezistenţă
de 25 k O h m , a fost conectat în serie cu un rezistor cu rezistenţa
de 5 k O h m . Cînd fotorezistorul a fost iluminat, intensitatea cu-
r e n t u l u i în circuit (în acelaşi sens) s-a mărit de 4 ori. Cu ce este
e g a l ă în acest caz rezistenţa fotorezistorului?
8 6 7 ( n ) , Să se afle rezistenţa unei j
diode s e m i c o n d u c t o a r e în sensul direct
şi i n v e r s al c u r e n t u l u i , dacă la o ten-
siune la diodă de 0,5 V intensitatea
c u r e n t u l u i e de 5 mA, iar la o tensiune
de 10 V i n t e n s i t a t e a curentului e de
0,1 mA.
8 6 8 ( n ) . î n t r - u n amplificator mon-
tat pe un t r a n z i s t o r după schemă cu
b a z ă c o m u n ă , intensitatea curentului Fig. 94
în circuitul emitorului este e g a l ă cu

_ L
 12 mA, în circuitul bazei cu 600fjiA; Să se afle intensităţii
tului în circuitul colectorului.
869(866). Ce viteză minimă poate avea electronul la i e ş i r e a J | H
argint?
870(867). Viteza unui electron după ieşirea de pe s u p r â f l ţ S
catodului, acoperit cu oxid de bariu, s-a micşorat de două ori. Să s S
afle vitezele electronului pînă şi după ieşirea din catod.
871 1 (868). într-o diodă un electron se apropie de anod cu v î t t | i
de 8 M m / s . Să se afle tensiunea anodică.
872(869). în cinescopul unui televizor tensiunea anodică dl*j
accelerare este egală cu 16 kV, iar distanţa de la anod pînă la e c r a | l
este de 30 cm. în cît timp electronii p a r c u r g această distanţă?*
873(870). Distanţa dintre catodul şi anodul unei diode este
egală cu 1 cm. Cît timp se mişcă un electron de la catod spre anod
la o tensiune anodică de 440 V? Mişcarea se consideră uniform
accelerată.
874(871). într-un tub catodic fluxul de electroni cu energia ci-
netică Wc— 8 keV se mişcă între plăcile unui condensator plan cu
lungimea x = 4 cm. Distanţa dintre plăci d— 2 cm. Ce tensiune tre-
buie aplicată la plăcile condensatorului, pentru ca deplasarea
fasciculului electronic la ieşirea din condensator să fie egală cu
y= 0,8 cm?
875(872). î n t r - u n tub catodic fluxul de electroni este accele-
rat de un cîmp cu diferenţa de potenţial U=5 kV şi nimereşte în
spaţiul dintre două plăci cu deviaţie verticală cu lungimea x— 5 cm.
Intensitatea cîmpului dintre plăci E— 40 k V / m . Să se afle de-
plasarea verticală a razei y la ieşirea din spaţiul dintre plăci.
41. C u r e n t u l electric în soluţii şi topituri
de electroliţi. Curentul electric în g a z e
876(840). Un bec electric a fost conectat în reţea în serie cu
o baie electrolitică, umplută cu o soluţie diluată de sare de bucă-
tărie. Se va schimba oare incandescenţa becului, dacă vom adăuga
în soluţie o cantitate oarecare de sare? Dacă aveţi posibilitate,
verificaţi experimental.
877(841). Curentul electric trece printr-o baie electrolitică,
umplută cu soluţie de sulfat de cupru. Electrozii de cărbune sînt
c u f u n d a ţ i în soluţie aproximativ pe j u m ă t a t e din lungimea lor.
Cum se va schimba cantitatea de cupru depusă pe catod în unul
şi acelaşi interval mic de timp, dacă: a) vom înlocui anodul de
c ă r b u n e cu un anod de cupru de aceeaşi formă şi volum; b) vom
înlocui catodul de cărbune prin unul de cupru; c) vom mări ten-
siunea pe electrozi; d) vom a d ă u g a electrolit de aceeaşi concen.-,
traţie; e) vom mări concentraţia soluţiei; f) vom apropia electrozil|
g) vom micşora porţiunea de anod c u f u n d a t ă ; h) vom micşora
porţiunea de catod c u f u n d a t ă , i) vom încălzi electrolitul? Dacai
1
în problema aceasta şi în cele ce urmează din paragraful dat, în lipsa unor
condiţii speciale, se consideră că viteza iniţială a electronului este egală cu zero.
108-
aveţi posibilitate, verificaţi deducţiile respective printr-o experienţă
(după indicaţiile a m p e r m e t r u l u i puteţi j u d e c a despre c a n t i t a t e a
de cupru d e p u s ă ) .
8 7 8 ( 8 4 2 ) . D o u ă băi electrolitice identice (,4 şi B) sînt u m p l u t e
cu soluţie de s u l f a t de c u p r u . C o n c e n t r a ţ i a soluţiei în baia A este
mai m a r e decît în baia B. In care baie se va depune mai mult cupru,
dacă vom lega băile în serie? în p a r a l e l ?
8 7 9 ( P r g ) . In cît timp t (minute) se va acoperi fabricatul cu un
s t r a t de m e t a l cu m a s a m la o I n t e n s i t a t e a curentului / ?

Parametrii
Metalul
m, m g /, A
Nichelul (Ni) 1800 2

Staniul (Sn) 650 1,8

Argintul (Ag) 210 0,86

Cromul (Cr) 870 1,42

Zincul (Zn) 2120 2,86

La d e t e r m i n a r e a echivalentului electrochimic al
c u p r u l u i au fost obţinute u r m ă t o a r e l e date: timpul trecerii c u r e n
tu lui 20 min, intensitatea curentului 0,5 A, m a s a catodului pînă
la experienţă 70,4 g, m a s a după experienţă 70,58 g. Ce v a l o a r e
a r e echivalentul electrochimic al cuprului după aceste d a t e ?
8 8 1 ( 8 4 5 ) . î n serie cu o baie electrolitică, u m p l u t ă cu s a r e de
nichel, este conectată o baie, în care se află s a r e de crom. D u p ă
î n t r e r u p e r e a circuitului în prima baie s-au obţinut 10 g de nichel.
Cît crom s-a obţinut în baia a doua?
8 8 2 ( n ) . Să se afle echivalenţii electrochimici ai cobaltului bi-
şi t r i v a l e n t .
8 8 3 ( 8 4 8 ) . C u n o s c î n d echivalentul electrochimic al a r g i n t u l u i !
să se calculeze echivalentul electrochimic al a u r u l u i .
8 8 4 ( 8 4 9 ) . Să se c o m p a r e m a s e l e fierului t r i v a l e n t şi a m a g n e - l
ziului bivalent, depuse pe catozi la l e g a r e a în serie a băilor e l e S
trolitice.
8 8 5 ( n ) . Ce c a n t i t a t e de s u b s t a n ţ ă se' va d e p u n e pe catod d ™
s a r e a oricărui m e t a l bivalent în d e c u r s de 40 min la o i n t e n s i t a | ] |
a curentului de 4 A? Verificaţi r e z o l v a r e a pe exemplul cuprulOT
al cărui echivalent electrochimic îl veti găsi în tabelul 10.
8 8 6 ( 8 5 0 ) . La obţinerea aluminiului pe cale electrolitică « s ^ ^ S
losesc băi, care lucrează la o tensiune de 5 V şi intensitate
tului de 40 kA. î n cît timp se poate obţine 1 t de a l u m i n m ^ J ^
energie se c o n s u m ă în acest caz?
 887(851). Să se compare consumul de energie e l e c t r i c â ^ S ^ S
ţinerea pe cale electrolitică a unor mase egale de alurîTirHP^
cupru, dacă conform normelor tensiunea la baie la obţinerea'
aluminiului este de 14 ori mai mare decît la rafinarea c u p r ^ B j
888(852). Care este consumul de energie la rafinarea 1 \ de
cupru, dacă tensiunea la baia electrolitică conform normelor teh-l
nice este egală cu 0,4 V?
889(853). Cîtă energie electrică trebuie consumată pentru ob-,
ţjnerea a 2,5 1 de hidrogen la temperatura de 25°C şi presiunea
de 100 kPa, dacă electroliza are loc la o tensiune de 5 V şi randa-!
mentul instalaţiei de 75%?
890(854). O piesă trebuie acoperită cu un strat de crom cu
grosimea de 50[xm. Cît timp va fi necesar pentru aceasta,, dacă
denşitatea curentului 1 la cromare este de 2 kA/m 2 ?
891(855). In îndreptarele tehnice referitoare la aplicarea gal-
u
vanostegiei se dă mărimea ce caracterizează viteza de creş-
tere a stratului de metal h la o denşitate a curentului j egală cu
unitatea. Să se demonstreze că această mărime este egală cu ra-
portul echivalentului electrochimic k al metalului dat către den-
sitatea lui p.
892(856). Pornind de la rezolvarea problemei precedente, să
se calculeze grosimea stratului, depus pe fabricatul respectiv în
decursul unei ore la spoire (acoperirea cu cositor) şi argintare,
dacă la spoire se aplică o densitate a curentului de 1 A/dm 2 , iar
la argintare — o densitate de 0,5 A/dm 2 .
893(857). Care este intensitatea curentului de saturaţie la
descărcarea neautonomă în gaze, dacă ionizatorul formează în
fiecare secundă într-un centimetru cub IO9 perechi de ioni, aria
fiecăruia din doi electrozi plani paraleli este egală cu 100 cm2
şi distanţa dintre ei — cu 5 cm?
894(n). Pentru ce valoare a intensităţii cîmpului va începe
descărcarea autonoma în hidrogen, dacă energia de ionizare a
moleculelor este egală cu 2,5-10~ 1 8 J, iar lungimea medie a par-
cursului liber de 5 jxm? Ce viteză au electronii la ciocnirea lor cu
molecula?
895(860). Distanţa dintre electrozi într-un tub, umplut cu va-
pori de mercur, este de 10 cm. Care este lungimea medie a par-
cursului liber al electronului, dacă descărcarea autonomă începe
la o tensiune de 600 V7 Energia de ionizare a vaporilor de mercur
este de 1,7• 1 l 8 J . Cîmpul se consideră omogen.
896(862). Un condensator plan a fost conectat la o sursă cu
tensiunea de 6 kV. La ce distanţă dintre plăci va avea loc străl
pungerea, dacă .ionizarea prin ciocnire a aerului începe la o in-
tensitate a cîmpului de 3 MV/m?
1
Densitatea curentului j se exprimă prin raportul dintre intensitatea curen-
.

t.ului I şi aria secţiunii transversale S a conductorului: / = — .

«S
110-
 8 9 7 ( 8 6 3 ) . Dacă .vom d e c J w w a cu aju-
torul unei vergele de l e g ă t u r a condensatoa- '
rele (buteliile de L e y d a ) , fără a schimba
distanţa dintre eclatoarele maşinii electro-
statice şi vom susţine aproximativ o frec-
venţă de rotaţie c o n s t a n t ă , atunci carac-
terul descărcării se- va schimba considera- Fig. i i
bil: în locul unei scîntei puternice, ce apare
peste intervale mari de timp, va sări foarte
des o scînteie slabă. Explicaţi cauza fenomenului. Veri f i c a ţ i
este posibil, experimental acest fenomen.
8 9 8 ( 8 6 4 ) . F u l g e r u l reprezintă o descărcare cu întrerupertŢ-MH
cătuită din impulsuri cu o durată de circa 1 ms. Sarcina, ce t r ^ S
prin c a n a l u l fulgerului în decursul unui impuls, este egală cu 2CT^|
iar tensiunea medie la extremităţile canalului este egală cu 2 S m I
Cu ce este egală intensitatea curentului şi puterea unui i m p u j l ^
Ce energie se d e g a j ă în timpul unui fulger, compus din 5 descaiS
cări?
8 9 9 ( 8 6 5 ) . In cazul supratensiunii între electrozii eclatorulW
(fig. 95) ia naştere un arc de plasmă. De ce arcul apare jî^sjn
apoi se deplasează în sus şi se stinge?
9 0 0 ( n ) . Concentraţia moleculelor ionizate ale aerului în con®
diţii n o r m a l e era egală cu 2,7-10 2 2 m~ 3 . Cîte procente de molecule
au fost ionizate? Care este gradul de ionizare al plasmei?
901 ( n ) . La ce temperatură T în aer va fi complet plasmă ioni-"
z a t ă ? Energia de ionizare a moleculelor de azot W = 2 , 5 * 10 - 1 8 J.
E n e r g i a de ionizare a oxigenului este mai mică.

CAPITOLUL XI

INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ

42. Inducţia electromagnetică. FEM de inducţie.

Autoinducţia. Inductanţa. Energia cîmpului magnetic
al curentului

902(908). in figura 96 sînt reprezentate diferite cazuri a m

inducţiei electromagnetice. Formulaţi şi rezolvaţi problema p e n | j ^
fiecare caz.
9 0 3 ( 9 0 9 ) . Va lua oare naştere un curent de inducţie în cafflBI
ABCD (fig. 97), dacă: a) vom roti cadrul în raport cu condH®-,
rul imobil p a r c u r s de curent OO' aşa cum este arătat în ffcrfam
b) vom roti cadrul în jurul laturii AB; c) vom roti cadrul
laturii BC; d) cadrul va efectua o mişcare de translatigŞîSnB|
recţie verticală; e) cadrul va efectua o mişcare de tranglSrip|^
direcţie orizontală?
9 0 4 ( 9 1 1 ) . Trei magneţi identici sub formă de b e n z i i c a d j ^
 O-1
2 1
Fig. 99 F i g . 100

Şi acul celuilalt a p a r a t . Explicaţi experienţa şi, dacă este posibil

verificaţi-o.
9 0 8 ( 9 1 5 ) . Oscilaţiile acului indicator al unei busole se amorti-
zează^ mai repede, dacă corpul aparatului este confecţionat din
a l a m ă , şi se a m o r t i z e a z ă mai încet, dacă corpul aparatului este
f ă c u t din m a s ă plastică. De ce?
9 0 9 ( 9 1 6 ) . Să se explice principiul frînării tramvaiului, cînd
v a t m a n u l , deconectînd motorul de la reţeaua de contact (fig.
100), îl trece în regim de generator (cheia este trecută din po-
ziţia 1 în poziţia 2). Cum depinde acceleraţia (rapiditatea frînă-
y i ) t r a m v a i u l u i : a) de mărimea sarcinii (rezistenţa rezistorului)
l e n t r u viteza dată a mişcării tramvaiului; b) de viteza tramvaiu-
y f u i la s a r c i n a d a t ă ?
/ / 9 1 Q ( n ) . D u p ă ce lege trebuie să varieze fluxul magnetic în
f u n c ţ i e de timp, pentru ca FEM de inducţie, ce apare în circuit,
sa r ă m î n ă c o n s t a n t ă ?
9 1 1 ( n ) [ , î n decurs de 5 ms fluxul magnetic, ce străbate circui-
tul, s c a d e de la 9 pînă la 4 mWb. Să se afle FEM de inducţie în
circuit.
9 1 2 ( 9 1 8 ) , Să se afle viteza variaţiei fluxului magnetic într-un
solenoid din 2000 de spire, cînd în el se induce o FEM de inducţie
de 120 V.
9 1 3 ( n ) . Cîte spire trebuie să conţină o bobină cu aria secţiu-
nii t r a n s v e r s a l e de 50 cm 2 , pentru ca la variaţia inducţiei magne-
tice de la 0,2 pînă la 0,3 T în decurs de 4 ms în ea să se excite o
F E M de 10 V?
9 1 4 ( n ) . î n interiorul unei spire cu raza de 5 cm fluxul magne-
tic a v a r i a t în d e c u r s de 5,9 ms cu 18,6 mWb. Să se afle intensi-
t a t e a c î m p u l u i electric t u r b i o n a r în spiră.
9 1 5 ( n ) . Ce sarcină q va trece prin secţiunea transversală a
unei spire cu rezistenţa R = 0,03 Ohm la micşorarea fluxului mag-
netic în interiorul spirei cu A ( p = 1 2 mWb?
9 1 6 ( n ) . In cîmpul m a g n e t i c cu inducţia £ = 0 , 1 T este situat
un circuit în f o r m a unei spire circulare cu raza / ? = 3,4 cm. Spira
1
în această problemă şi în cele ce urmează se consideră că fluxul magne-
tic variază în funcţie de timp, după o lege liniară.

8 Comanda Ni 592 113

 este confecţionată din sîrmă de cupru cu aria secţiu§pwl
sale S=\ mm 2 . Normala dusă la planul spirei coinGÎggj
niile de inducţie ale cîmpului. Ce sarcină va trece prin sec|
transversală a spirei la dispariţia cîmpului?
917(n). Intr-o spira, confecţionată d i n - s î r m ă de alumlniifl
lungimea de 10 cm şi aria secţiunii t r a n s v e r s a l e de 1,4 m r i f *
teza variaţiei fluxului magnetic este de 10 m W b / s . Să se âf|£
tensitatea curentului de inducţie.
918(920). Să se afle mărimea F E M de inducţie într-uit c S l
ductor cu lungimea părţii ^active de 0,25 m, ce se deplasează?®
viteza de 5 m / s într-un cîmp magnetic omogen cu inducţia epgl
8 mT sub un unghi de 30° faţă de vectorul inducţiei m a g n e H e J
919(921). Cu ce viteză trebuie să d e p l a s ă m un conductor, M
cărui lungime a părţii active e de 1 m, sub un unghi de 60° faţă
de liniile inducţiei cîmpului magnetic, pentru ca în conductor să
se excite o F E M de inducţie de 1 V? Inducţia cîmpului magnetic
este egală cu 0,2 T.
920(922). Un conductor MN (fig. 101) cu lungimea părţii ac-
tive de 1 m şi rezistenţa de 2 Ohm se află într-un cîmp magnetic
omogen cu inducţia de 0,1 T Conductorul este conectat la o sursă,
a cărei FEM este egală cu 1 V (rezistenţa interioară a sursei şi
rezistenţa conductoarelor de aducere se n e g l i j e a z ă ) . Cu ce este
egală intensitatea curentului în conductor, dacă: a) conductorul
se află în repaus; b) conductorul se mişcă în dreapta cu viteza
de 4 m / s ; c) conductorul se mişcă în stînga cu aceeaşi viteză ca
modul? In ce direcţie şi cu ce viteză trebuie să d e p l a s ă m conduc-
torul, ca prin el să nu circule curent?
921 ( n ) . Ce inductanţă are circuitul, dacă la o intensitate a
curentului de 5 A în el a p a r e un flux m a g n e t i c de 0,5 mWb?
9 2 2 ( n ) . Ce flux magnetic ia naştere într-un circuit cu induc-
tanţa de 0,2 mH la o intensitate a curentului de 10 A?
923(925). La variaţia uniformă a intensităţii curentului prin-
tr-un conductor cu 2 A în decurs de 0,25 s se excită o F E M de auto-
inducţie de 20 mV. Să se afle inductanţa acestui conductor
924(926). Cu ce este egală mărimea F E M de autoinducţie,
care se excită în î n f ă ş u r a r e a unui electromagnet cu inductanţa
M de 0,4 H la variaţia uniforma a inten-
x x x sităţii curentului prin ea cu 5 A în de-
— X X
curs de 0,02 s?
x x 925(929). De ce motoarele electrice^
g puternice se deconectează de la reţeaua
x x de alimentare lin şi încet cu ajutorul^
reostatului?
4. x x X X x 9 2 6 ( n ) . în serie cu bobina
t r a n s f o r m a t o r şcolar, îmbrăcată -p.e
miezul deconectat, este legat un bec de
F,
g 101 i a lanterna de buzunar, Circuitului
se aplică o asemenea tensiune, încît
114
 becul luminează f o a r t e puternic. Cum se va schimba strălucirea
becului, dacă: a) închidem miezul cu a j u t o r u l unui j u g m a g n e ţ i i »
b) ţinem un timp o a r e c a r e j u g u l nemişcat; c) scoatem j u g u l ? Dacă
e posibil verificaţi .experimental, punînd pe miez un chibrit (de
altfelJJUgllLse desprinde greu de la miez).
-^C927(930)T>Tntr-o bobină cu inductanţa de 0,6 H intensitatea
curenttrirrr'este e g a l ă cu 20 A. Cu ce este egală energia cîmpului
magnetic al acestei bobine? Cum se va schimba energia cîmpului,
dacă intensitatea curentului se va micşora de două ori?
9 2 8 ( 9 3 1 ) . Ce intensitate trebuie să aibă curentul în înfăşu-
r a r e a unei bobine de r e a c t a n ţ ă cu inductanţa de 0,5 H, pentru ca
energia cîmpului să fie egală cu 1 J?
9 2 9 ( 9 3 2 ) . Să se afle energia cîmpului magnetic al unui sole-
noid, în care ia n a ş t e r e un flux magnetic de 0,5 Wb la o intensi-
t a t e a curentului de 10 A.
9 3 Q ( P r g ) . La variaţia intensităţii curentului într-un electro-
m a g n e t de la /1 la I 2 energia cîmpului magnetic variază cu A Uf
Să se afle i n d u c t a n ţ a electromagnetului.

N» A /., A AW, J

1 4 1

2 9,2 2,9 12,1

3 2,8 0 0,27

4 . 2,8 14,3 -1,7

,

urr 0 4,7 -3,2

931 ( P r g ) . La variaţia intensităţii curentului într-o bobină cu

i n d u c t a n ţ a L de n ori energia cîmpului magnetic s-a schimbat cu
AW Să se afle valorile iniţiale ale energiei Wi şi intensităţii cu^
rentului î \ .

Hz n AW, J L, H

1 2 3 0,5

2 1,72 4,13 0,62

2 5,13 16,2 0,11

4 21,6 8,71 0,036

5 0,81 -2,2 0,68

115-
 •
CAPITOLUL XII

OSCILAŢII ELECTROMAGNETICE

43. Transformarea energiei într-un circuit oscilanţi

Oscilaţii armonice. Frecvenţa proprie şi perioada
oscilaţiilor 1

9 3 2 ( n ) . Sarcina iniţială, comunicată unui condensator al ci

cuitului oscilant, a fost m i c ş o r a t ă de 2 ori. De cîte ori s-a schinfeJS
a) amplitudinea tensiunii; b) amplitudinea intensităţii c u r e n t u l ®
c) energia s u m a r ă a cîmpului electric al condensatoruluil^Jaţl
cîmpului m a g n e t i c al bobinei?
9 3 3 ( n ) . La m ă r i r e a tensiunii la c o n d e n s a t o r u l c i r c u i t u l i n f ^ J
cilant cu 20 V amplitudinea intensităţii c u r e n t u l u i s-a mărit i S
2 ori. Să se afle tensiunea iniţială.
9 3 4 ( 9 8 3 ) . î n t r - u n circuit oscilant i n d u c t a n ţ a bobinei este ega-
lă cu 0,2 H, iar amplitudinea oscilaţiilor intensităţii c u r e n t u l u i ^ M
cu 40 mA. Să se afle energia cîmpului electric al condensatorul!®
şi al cîmpului m a g n e t i c al bobinei în m o m e n t u l , cînd valoarea
i n s t a n t a n e e a intensităţii c u r e n t u l u i va fi de 2 ori mai mica dec|™
v a l o a r e a de a m p l i t u d i n e .
9 3 5 ( 9 8 4 ) . Un circuit oscilant este alcătuit dintr-un condensa-1
tor cu c a p a c i t a t e a C = 4 0 0 p F şi o bobină de i n d u c t a n ţ ă L = 1 0 mH
Să se afle a/nplitudinea oscilaţiilor intensităţii c u r e n t u l u i / m. daca
a m p l i t u d i n e a oscilaţiilor tensiunii Um= 500 V
9 3 6 ( n ) . Amplitudinea intensităţii c u r e n t u l u i în circuit este de
1,4 mA, iar a m p l i t u d i n e a tensiunii — de 280 V. Să se afle intensia
t a t e a c u r e n t u l u i si tensiunea în m o m e n t u l cînd energia c î m p u l u i
m a g n e t i c al bobinei este e g a l ă cu energia cîmpului electric" a|l
condensatorului.
9 3 7 ( n ) . O bobină cu i n d u c t a n ţ a de 31 m H este unită cu un con-
d e n s a t o r plan cu aria fiecărei plăci de 20 cm 2 şi d i s t a n ţ a d i j a
tre ele de 1 cm. Cu ce este e g a l ă permitivitatea mediului dinfigl
plăci, dacă a m p l i t u d i n e a intensităţii c u r e n t u l u i în circuit este egală]
cu 0,2 mA şi a m p l i t u d i n e a tensiunii cu 10 V?
9 3 8 ( P r g ) . î n t r - u n circuit oscilant c a p a c i t a t e a c o n d e n s a t o r u l ™
este C, i n d u c t a n ţ a bobinii L, a m p l i t u d i n e a tensiunii la c o n d e n s a g
tor U. î n m o m e n t u l studierii acestui circuit tensiunea la c o n d j p H
s a t o r este u. Să se afle: 1) a m p l i t u d i n e a intensităţii c u r e n t u l u i ® !
2) e n e r g i a t o t a l ă W\ 3) e n e r g i a cîmpului electric We, 4) energia
c î m p u l u i m a g n e t i c Wm\ 5) valoarea instantanee a intensitaM
c u r e n t u l u i i.

î n problemele din paragraful acesta se consideră că: a) oscilaţiile în c\r<

1

cuit sînt neamortizate; b) sarcina pe condensator depinde de timp conform ecua^

ţiei q—q cos wf, c) toate mărimile sînt date în SI

116-
 NP C, <D L, H u, V u, V
6
1 10~ 0,04 100 80
5
2 3,2-10~ 0,52 210 110
11 5
3 1,8-10" 2,2-IO" 508 420
-îl 5
4 1,8* 1 0 2,2.10~ 508 508
11 5
5 1,8-10" 2,2-10~ 508 0

9 3 9 ( 9 8 5 ) . S a r c i n a q pe plăcile c o n d e n s a t o r u l u i unui circuit

oscilant v a r i a z ă cu timpul t d u p ă legea q— I O - 6 cos 10 4 ji/. Să se
scrie e c u a ţ i a dependenţei intensităţii c u r e n t u l u i de timp i=i(t).
Să se a f l e p e r i o a d a şi f r e c v e n ţ a oscilaţiilor în circuit, amplitudinea
oscilaţiilor sarcinii şi a m p l i t u d i n e a oscilaţiilor intensităţii curen-
tului.
9 4 0 ( 9 8 6 ) . Un circuit oscilant este a l c ă t u i t dintr-un c o n d e n s a -
tor cu c a p a c i t a t e a de 1 juiF şi o bobină cu i n d u c t a n ţ a de 4 H. Ampli-
t u d i n e a oscilaţiilor sarcinii pe c o n d e n s a t o r este de 100 \xC. Să se
scrie ecuaţiile q=q(t), i=i(t), u—u(t). Să se afle amplitudinile
oscilaţiilor intensităţii c u r e n t u l u i şi tensiunii.
941 ( n ) . C a p a c i t a t e a c o n d e n s a t o r u l u i unui circuit oscilant este
de 0,4 iiF y f r e c v e n ţ a oscilaţiilor proprii de 5 kHz, a m p l i t u d i n e a
sarcinii de 8 juC. Să se scrie ecuaţiile q=q(t), u—u(t), i=i(t).
Să se a f l e a m p l i t u d i n e a tensiunii, a m p l i t u d i n e a intensităţii c u r e n -
tului şi i n d u c t a n ţ a bobinei. ^
9 4 2 ( n ) . P e s t e cît timp (în f r a c ţ i u n i de perioadă y ) pe conden-
s a t o r u l u n u i circuit o s c i l a n t va fi o s a r c i n ă e g a l ă cu o j u m ă t a t e
din v a l o a r e a de a m p l i t u d i n e ?
9 4 3 ( n ) . A m p l i t u d i n e a tensiunii î n t r - u n circuit este e g a l ă cu
100 V, f r e c v e n ţ a o s c i l a ţ i i l o r — cu 5 M H z . P e s t e cît timp t e n s i u n e a
va fi e g a l ă cu 71 V7
9 4 4 ( P r g ) . P e n t r u ce v a l o a r e a tensiunii la c o n d e n s a t o r u l ^ c i r -
cuitului oscilant (în fracţiuni de valori de amplitudine v şi
peste cît t i m p (în f r a c ţ i u n i de p e r i o a d ă e n e r g i a c î m p u l u i elec-
tric d i f e r ă de n ori de e n e r g i a c î m p u l u i m a g n e t i c ? Rezolvaţi prob-
lema p e n t r u n e g a l cu: 1) 1; 2) 3; 3) 1000; 4) IO8; 5) 0,001; 6) 0.
9 4 5 ( P r g ) . Să se a f l e p e r i o a d a T şi f r e c v e n ţ a v a oscilaţiilor
î n t r - u n circuit, d a c ă c a p a c i t a t e a c o n d e n s a t o r u l u i e s t e C, iar in-
d u c t a n ţ a bobinei L.
No C. F L, H
1 5,81-10"7 0,161
2 4,19-10~8 2,32-IO"2

3 8,39-10~9 1,42-IO" 3
10
4 7,47-10 9,41-10^
5 9,11 - IO""11 3,11 • I O - 5
 946(979). Cu ce este egală g a m a de frecvenţe ale oscilaţiilor
proprii într-un circuit, dacă inductanţa lui poate fi modificata 1
în limitele de la 0,1 pînă la 10 pH, iar capacitatea — în limitei!!
de la 50 la 5000 pF?
947(980). Ce mărime trebuie să aibă inductanţa conectată
într-un circuit oscilant, pentru ca la o capacitate a condensatorului
de 50 pF să se obţină o frecvenţă a oscilaţiilor libere de 10 MHz?
948(981). De cîte ori se va schimba frecvenţa oscilaţiilor pro-
prii în circuitul oscilant, dacă capacitatea condensatorului se mă-
reşte de 25 de ori, iar i n d u c t a n ţ a bobinei se micşorează de 16 ori?
9 4 9 ( n ) . Dacă capacitatea condensatorului unui circuit oscilant
se măreşte cu 0,08 pF, frecvenţa oscilaţiilor se micşorează de 3
ori. Să se afle capacitatea iniţială a condensatorului. Inductanţa
bobinei rămîne aceeaşi.
9 5 0 ( P r g ) . Daca capacitatea condensatorului unui circuit osci-
lant variază cu AC ( A C = C 2 - C i ) , perioada-oscilaţiilor variază
n ori (T2—nT\). Să se afle capacitatea iniţială C\. Inductanţa
bobinei r ă m î n e c o n s t a n t ă .
N? AC , *xF n

1 0,08 3

2 4,. 2,06

3 0,72 14,1

4 •—0,21 0,5
1
5 —0,63 0

44. Curentul alternativ

951 ( n ) . Frecvenţa de rotaţie a unui cadru de sîrmă într-un

cîmp m a g n e t i c omogen a fost mărită de 3 ori. De cîte ori se va
schimba frecvenţa curentului alternativ în cadru ş i ' F E M de in-
ducţie?
9 5 2 ( n ) . Un cadru cu aria de 200 cm 2 se roteşte cu frecvenţa
de 8 s"1 într-un cîmp magnetic cu inducţia de 0,4 T. Să se scrie
ecuaţiile cD=<î>(/) şi e=e(t), dacă p e n t r u , / — 0 n o r m a l a la planul
cadrului este perpendiculară pe liniile de inducţie ale cîmpului!
Să se afle amplitudinea F E M de inducţie.
9 5 3 ( 9 8 7 ) . La rotaţia unui c a d r u de sîrmă într-un cîmp magne-
tic omogen fluxul magnetic, care s t r ă b a t e cadrul, variază în func-
ţie de timp după legea c p = 0 , 0 1 sin \0nt. Calculînd derivata să
se scrie formula dependenţei F E M de timp e=e(t). In ce poziţie
era c a d r u l la începutul cronometrării timpului? Cu ce este e g a l i
frecvenţa rotaţiei cadrului? Cu cd sînt egale valorile maxime ale
fluxului m a g n e t i c şi F E M ?
118-
 954(989). Cîte spire a r e un c a d r u
•Jgi^aria de 500 cm", dacă la rotirea
|,ujt cu o f r e c v e n t ă de 20 s~l î n t r - u n
c îrnp m a g n e t i c o m o g e n cu inducţia
de 0,1 T v a l o a r e a de a m p l i t u d i n e a
FEM este egală' cu 63 V?
9 5 5 ( 9 9 1 ) . Ce traiectorie va de-
scrie un electron, ce z b o a r ă prin-
tre plăcile unui c o n d e n s a t o r plan,
cărora li se aplică: a) o tensiune
continuă; b) o tensiune a l t e r n a t i v ă
de o - f r e c v e n ţ ă suficient de î n a l t ă ?
9 5 6 ( 9 9 2 ) . Va trece o a r e curen-
tul p r i n t r - o baie electrolitică cu so-
luţie de s u l f a t de cupru, conectată
la o s u r s ă de tensiune a l t e r n a t i v ă ? Se va depune oare la electrozi
cupru?
9 5 7 ( 9 9 3 ) . Aflaţi după grafic (fig. 102) v a l o a r e a de amplitu
dine a F E M variabile, perioada şi frecvenţa ei. Scrieţi formula
variaţiei F E M în funcţie de timp.
9 5 8 ! ( 9 9 5 ) . C a r e va fi v a l o a r e a tensiunii peste 10, 15 şi 30 ms,
dacă a m p l i t u d i n e a tensiunii este de 200 V-.şi perioada de 60 ms?
9 5 9 ( P r g ) . V a l o a r e a i n s t a n t a n e e a tensiunii peste o porţiune k
de p e r i o a d ă este e g a l ă cu u\. Să se afle valoarea tensiunii U2 pen-
tru f a z a <p.
9 6 0 ( 9 9 6 ) . P e n t r u ce
tensiune trebuie prevă- No <p, rad uu V k
zute i z o l a t o a r e l e liniei
de t r a n s m i s i u n e , dacă 1 ji/4 50 0,16
tensiunea eficace e de 2 0,11 131 0,13
430 kV?
9 6 1 ( 9 9 7 ) . Să se scrie 3 jt 210 0,9
ecuaţiile u—u(t) şi / =
4 Ji/2 233 0,7
= i(t) în circuitul unui
reşou electric cu rezi- 5 jt — 14 5
stenţa de 50 O h m , co-
1 °-
nectate în r e ţ e a u a unui
curent a l t e r n a t i v cu f r e c v e n ţ a de 50 Hz şi tensiunea de 220 V.
9 6 2 ( n ) . P e n t r u ce faze în limitele unei perioade v a l o a r e a in-
s t a n t a n e e a tensiunii este e g a l ă ca modul cu j u m ă t a t e din v a l o a r e a
de a m p l i t u d i n e ?
9 6 3 * ( 9 9 8 ) . O l a m p ă cu neon începe să lumineze, cînd tensiunea .
la electrozii ei a t i n g e o v a l o a r e strict d e t e r m i n a t ă . Ce parte de
perioadă va t u m i n a l a m p a , dacă ea va fi conectată în r e ţ e a u a !
a cărei v a l o a r e eficace a tensiunii este e g a l ă cu a c e a s t ă tensiun£?y
1
în această problemă şi în următoarele, în lipsa unor condiţii speciale,* se
consideră că mărimile examinate variază în dependenţă de timp după legea co-
sinusului şi faza iniţială este egală cu zero.
.119
Se consideră că tensiunea, la care lampa se stinge,
tensiunea de a f w d e r | ^ H J ^ ^ ^ ^ H j ^ ^ ^ ^ H j
9 6 4 ( n ) . Un condensator de capacitate variabila ^ B B S
în circuit în serie cu un bec de la lanterna de BffizKjamT
este alimentată de la un generator de frecvenţă sonoră
riază încălzirea becului, dacă: a) mărim frecvenţa c u r e n t u M ^ ^ ^
tinuu, fără a schimba capacitatea condensatorului; b) m a n i m E S i
pacitatea condensatorului, fără a schimba frecvenţa?
965(1000). Cu ce este egală rezistenţa unui c o n d e n s a ţ B
capacitatea de 4 p F în reţelele cu frecvenţa curentului^alWrSSuv
de 50 şi 400 Hz?
966(1001). Un condensator este conectat în reţeaua de B M
alternativ de frecvenţă s t a n d a r d ă . Tensiunea în reţea este de 220
Intensitatea curentului în circuitul acestui condensator e s t e l e g a l j ^
cu 2,5 A. Cu ce este egală capacitatea condensatorului?
9 6 7 ( n ) . O bobină este conectată în serie cu un bec de
terna de b u z u n a r la un generator de frecvenţă sonoră. Cum s e j p a
schimba încălzirea becului dacă: a) fără a schimba frecve'ÎIHJ
vom introduce în bobină un miez de fier; b) vom micşora

968(1003). Ce reactanţă inductivă are o bobină cu inductan|aa|

de 0,2 H z J a o frecvenţă a curentului de 50 Hz? 400 Hz?
969(1004). O bobină cu rezistenţa activă extrem de mică e ş t i
conectată într-un circuit do curent alternativ cu frecvenţa de 50 H z |
La tensiunea de 125 V intensitatea curentului este egală cu 2,5r?$l
Cu ce este egală inductanţa bobinei?
970(1005). în figura 103 este reprezentată schema u n r n c H
cuit, alimentat de la un generator de frecvenţă sonoră. La o fri;cg
venţă oarecare becurile Hi şi H 2 luminează la fel. C u m se
schimba încălzirea becurilor, dacă: a) mărim frecvenţa; b) o
şorăm?
971(1006). Circuitele, reprezentate în figura 104, a, b, J S Î Q |
alimentate mai întîi de la o sursă de curent continuu, apoi dfeSlfaş
o sursă de curent alternativ, totodată v a l o a r e a eficace a t e n s î u n j |
alternative este egală cu tensiunea la polii sursei de curent d S i

CU! © a

<Z>
Fig. 103
Fig. 104

'Generatorul de frecventă sonoră este o sursă de curent ccontinuu frecventa

caruia poate fi modificată lin de la 20 pînă la 2 0 r 0 0 Hz oniinuu
' irecven^

.120
 timp după legea 0 = 0 , 0 1 sin lOOnf. Să se scrie forMiljâ^^Mtet
primă dependenta FEM în înfăşurarea secundară d^ti'mpTM sâv
se afle valoarea eficace a acestei FEM.
CAPITOLUL XIII

UNDE ELECTROMAGNETICE
45. Unde electromagnetice şi viteza propagării lor.
Energia undei electromagnetice.
Densitatea fluxului de radiaţie. Radiolocaţia
981 (n). Se poate oare alege un astfel de sistem de referinţă,
în care inducţia cîmpului magnetic al fasciculului electronic să
fie egal cu zero?
982(n). Sistemul de referinţă '(vezi condiţia problemei prece-
dente) se mişcă cu o viteză, mai mare decît viteza mişcării elec-
tronilor în fascicul. Ce se poate spune despre direcţia liniilor in-
ducţiei cîmpului?
983(n). Se poate oare alege un astfel de sistem de referinţă,
în care inducţia magnetică a cîmpului unui conductor rectiliniu
parcurs de curent să fie egală cu zero? Ce se poate spune despre
direcţia liniilor de inducţie, dacă sistemul de referinţă se mişcă
cu o viteză mai mare decît viteza mişcării ordonate a electronilor
în conductor?
984(n). De ce în timpul recepţiei emisiunilor de radio pe un-
dele lungi şi medii în timpul furtunii apar perturbaţii atmosfe-
rice?
985(n). Ce perioadă au oscilaţiile în circuitul oscilant deschis,
care emite unde radio cu lungimea de undă de 300 m?
986(n). O staţie radio transmite în eter o emisiune pe frec-
venţa de 7 ; 5 M H z ( u n d e ultrascurte). Să se afle lungimea de
undă.
987(1043). într-un aparat de radiorecepţie unul din diapazoa-
nele de unde scurte poate recepţiona emisiuni pe lungimea de
undă de 24-26 m. Să se afle diapazonul de frecvenţă.
988(1044). La acordarea manuală a aparatului de radio schim-
băm suprafaţa de lucru a plăcilor condensatorului cu aer de ca-
pacitate variabilă în circuitul oscilator de recepţie. Cum se schimbă
suprafaţa de lucru a plăcilor, cînd trecem la recepţia unei staţii
cu emisiunea pe lungimi de unde mai lungi?
989(n). Bobina unui circuit de recepţie al unui receptor are
inductanţa de 1 fiH. Ce capacitate are condensatorul, dacă staţia
funcţionează pe lungimea de undă de 1000 m?
990(n). In ce diapazon de lungimi de undă funcţionează UJT
receptor, dacă capacitatea condensatorului în circuitul lui oscilării-
poate fi modificată lin de la 200 pînă la 1800 pF, iar inductanfe
bobinei este constantă şi egală cu 60 ^H?
.122
 991 ( n ) . I n t e n s i t a t e a c u r e n t u l u i înM-un c i r i p i
V-ariază în f u n c ţ i e de timp după legea: i = 0 , l c o s 6 - î $ jţ/.
afle l u n g i m e a undei emise.
9 9 2 ( n ) . Cîte ascilaţii au loc în unda e l e c t r o m a g n e t i c ă f S I
gimea de u n d ă de 300 m în timpul, egal cu perioada o s c i i ®
sonore cu f r e c v e n ţ a de 2000 Hz?
9 9 3 ( 1 0 4 7 ) . D i s t ş n ţ a minimă de la P ă m î n t pînă la Saturn
de 1,2 T m . P e s t e Care .interval de timp minim poate fi r e c e p ţ i o n a i ^
i n f o r m a ţ i a de r ă s p u n s de pe o navă cosmică, aflată în v e c i n ă t a t e »
lui S a t u r n , la un s e m n a l radiofonic, trimis de pe Pămînt?
9 9 4 ( 1 0 4 8 ) . I n s t a l a ţ i a de retransmisiune a programei t e l M M
zate „ O r b i t a " se a f l a pe satelitul de telecomunicaţie „ R a d u g a " H
care se mişcă pe o orbită circulară la înălţimea de 36 000 km d e a S
s u p r a s u p r a f e ţ e i P ă m î n t u l u i , ocupînd o poziţie constantă în r a - 3
port cu P ă r n î n t u l . Cît timp se propagă semnalul de la staţia de
e m i s i u n e pînă ia televizoarele sistemului „Orbita"?
9 9 5 ( 1 0 4 9 ) . La ce distanţă de la antena radiolocatorului se
a f l ă un obiect, dacă radiosemnalul reflectat de la el s-a întors
înapoi p e s t e 200 jas?
9 9 6 ( n ) . La d i s t a n ţ a de 300 m de la turnul de televiziune din
Ostamkino d e n s i t a t e a fluxului de radiaţie este maximă şi egală
cu 40 m \ V / m 2 . Cu ce este egală densitatea fluxului de radiaţie
la d i s t a n ţ a recepţiei sigure, egale cu 120 km?
9 9 7 ( n ) . D e n s i t a t e a energiei unei unde electromagnetice este
e g a l ă cu 4 * 1 0 H 1 J / m 3 . Să se afle densitatea fluxului de radiaţie.
9 9 8 ( n ) . D e n s i t a t e a fluxului de radiaţie este egală cu 6 mW/m 2
Să se a f l e d e n s i t a t e a energiei undei electromagnetice.
9 9 9 J ( n ) . I n t e n s i t a t e a maximă a cîmpukii electric al unei unde
e l e c t r o m a g n e t i c e c o n f o r m normelor sanitare nu trebuie să d e p ă S
şească 5 V / m . Să se afle densitatea admisibilă a fluxului r a d i a S
ţiei e l e c t r o m a g n e t i c e .
1 0 0 0 ( n ) , I m p u l s u l staţiunii de radiolocaţie are o putere de
100 kW. Să se afle intensitatea maximă a cîmpului electric
undei în p u n c t u l , u n d e aria secţiunii transversale a conului de ^
radiaţie este e g a l ă cu 2,3 km 2 .
1 0 0 1 ( 1 0 5 0 ) . C a r e poate fi n u m ă r u l maxim de impulsuri, emisia
de r a d i o l o c a t o r în 1 s, la cercetarea obiectelor, aflate la o distanţă
de 30 km de la el?
1 0 0 2 ( n ) . U n r a d i o l o c a t o r funcţionează pe undele de 15 cm | M
t r a n s m i t e 4000 de impulsuri pe secundă. Durata fiecărui i m p # ™
este de 2 \is. Cîte oscilaţii conţine fiecare impuls şi care este m f l
funzimea de c e r c e t a r e a radiolocatorului?
1 0 0 3 ( n ) . Timpul baleiajului pe orizontală a tubului cu r a z | 2
catodice a r a d i o l o c a t o r u l u i este de 2 ms. Să se afle profunzimea^
maximă de cercetare.
Densitatea energiei undei electromagnetice este egală cu dtiblul densităţii^
energiei cîmpului electrostatic: o)=boe£ 2
 1004(Prg). O staţiune de radiolocaţie emite în 1 s n i i i p f c
cu lungimea de undă P u t e r e a unui impuls este Pi, iar d u r a B
T. Să se afle: 1) energia unui impuls W\\ 2) puterea medie u î j l l
P a staţiunii; 3) distanţa y în spaţiu (după rază) pe care o ocupa
un impuls; 4) n u m ă r u l k de lungimi de undă conţinute î-rljffi-iH
impuls; 5) densitatea fluxului de radiaţie I la distanţa, unde a r a
secţiunii t r a n s v e r s a l e a conului de radiaţie este S; 6) densitatea
energiei electromagnetice W în această regiune.
. No P..10 4 , W T•10-7S n, s"1 X, m 5-IO 5 , m2

1 7 3 1000 0,03 1,4 -

2 3,6 2,7 990 0,037 1,76

3 13 4,1 870 0,044 2,2

4 6,1 9,2 1050 0,062 3,7

5 27 1,3 1200 0,027 4,18

CAPITOLUL XIV

U N D E DE LUMINA
46. Viteza luminii. Legile reflexiei şi refracţiei.
Reflexia totală
1005(1147). în cît timp lumina p a r c u r g e distanţa de la Soaljj^
pînă la P ă m î n t ?
I 0 0 6 ( n ) . Lumina a j u n g e de la cea mai apropiată stea (a ( S 3 J
t a u r ) pînă la P ă m î n t în 4,3 ani. Care este distanţa pînă la a c e a ^ y
stea?
1007(1148). în experienţa cunoscută a lui Fizeau cu p r H H
ia d e t e r m i n a r e a vitezei luminii, 'distanţa dintre roata, care
720 d e " dinţi, şi oglindă era / = 8633 m. Lumina a d i s p ă m l
p r i m a dată la o frecvenţă de rotaţie a roţii dinţate v = 12,67 s~ l
Ce v a l o a r e a vitezei luminii a obţinut Fizeau?
1008(1149). î n a. 1875 metoda lui Fizeau a fost u t i l i z a l ^ r a
fizicianul f r a n c e z C a u r n i . M ă r i n d considerabil frecvenţa d & S t § a
ţie a roţii, el a î n r e g i s t r a t 28 de apariţii şi dispariţii s u c c e s i | y P F
luminii. Ce v a l o a r e a vitezei luminii a obţinut Caurni, dacă d j ^ S
ţa de la r o a t ă pînă la oglindă era de 23 000 m, n u m ă r u l de ( 3 0
200, iar cea de-a 28-a apariţie a luminii s-a observat p e n t r u ; ® ^ '
v e n ţ ă de rotaţie a roţii, e g a l ă cu 914,3 s" 1 ?
1009(1073). Sub ce unghi trebuie să cadă o rază de l u m l M #
o o g l i n d ă p l a n ă , pentru ca unghiul dintre razele reflectată
dentă să fie e g a l ă cu 70°?
1010(1076). Desenaţi două oglinzi reciproc perpend&ylagg >
şi OB, r a z a CD, c a r e cade pe oglinda OB, şi d i r e c ţ - j j ^ p p
ale m e r s u l u i de mai d e p a r t e al acestei raze. Demonstraţi că raza
£F este p a r a l e l ă cu r a z a CD p e n t r u orice unghi de incidenţă a l
razei CD.
1 0 1 1 ( 1 0 7 7 ) . C u m se p o t f a c e o b s e r v ă r i dintr-un adăpost E u %
a j u t o r u l a două oglinzi plane? D a c ă este posibil, confecţionaţi un
a s e m e n e a a p a r a t (periscop de o g l i n d ă ) .
1 0 1 2 ( n ) . î n ă l ţ i m e a u n g h i u l a r ă a Soarelui d e a s u p r a orizontului
a = 2 0 ° . C u m trebuie a ş e z a t ă o oglindă plană pentru a orienta
razele r e f l e c t a t e : a) vertical în sus; b) vertical în jos?
1 0 1 3 ( 1 0 7 9 ) . U n om, care stă pe m a l u l unui lac, vede în supra-
faţa n e t e d ă a apei i m a g i n e a Soarelui. C u m se va deplasa această
i m a g i n e la î n d e p ă r t a r e a omului de la lac? Razele solare se con
sideră p a r a l e l e .
1 0 1 4 ( 1 0 8 0 ) . Folosind e n u n ţ u l problemei precedente, să se afle
cu cît t r e b u i e să se încline omul (ochii să fie la un nivel mai j o s ) ,
p e n t r u ca i m a g i n e a Soarelui în apă să se apropie de mal cu 80 cm,
d a c ă î n ă l ţ i m e a Soarelui d e a s u p r a orizontului e de 25°.
1 0 1 5 ( 1 0 8 1 ) . U n om priveşte într-o oglindă, s u s p e n d a t ă ver
tical. Se va schimba o a r e m ă r i m e a porţiunii de corp al omului
v ă z u t ă în o g l i n d ă pe m ă s u r a îndepărtării lui de la oglindă? Ex-
plicaţi r ă s p u n s u l prin construcţie şi verificaţi-1 experimental
1 0 1 6 ( P r g ) . La ce î n ă l ţ i m e h se află aerostatul A, dacă el se
vede de la un far cu î n ă l ţ i m e a H sub unghiul a d e a s u p r a orizon-
tului, iar i m a g i n e a lui î n t r - u n lac se vede sub unghiul p sub ori-
zont? Cu ce este e g a l ă d i s t a n ţ a BC=s (fig. 106)?
N? P, ° H, m

1 27,7 25,4 50

2 21,4 19,3 72

3 17,1 15,6 34

4 51,2 47,7 28

5 38,2 34,8 62

i 1 0 1 7 ( n ) . C u n o s c î n d viteza luminii în
vid, să se afle viteza luminii în d i a m a n t .
1 0 1 8 ( n ) . Să se c o m p a r e vitezele lu-
minii în alcool etilic şi în s u l f u r ă de car-
bon.
1019(1084). S t î n d lîngă un ritg, care
arde, a v e m impresia că obiectele situate
de c e a l a l t ă p a r t e a r u g u l u i oscilează.
De ce?
1020(1085). M ă s u r î n d înălţimea unui
a s t r u d e a s u p r a orizontului, c o n s t a t ă m că
ea este mai m a r e decît în realitate. De ce? Fig 106

.125
 • i

1021 l(n)/.4 UnghiuinîWmŞidenţă al razeîj pe

vegetai este egal cu 60V iar unghîUWde J^fiŞcţ'ie' d e - ţ g g
afle îKdicele de refracţie al u l e i u l » '
—1022(1086). Sub ce unghi se va a b a t e o rază de la dfr'ec1
ţială, căzînd sub un unghi de 45° pe s u p r a f a ţ a s t i c l U a p ^ B
prafaţa diamantului?
1023(1087). Un s c a f a n d r u , care se află sub apă, are impresia
că razele solare cad sub un unghi de 60° faţă de s u p r a f a ţ a a | | i .
Cu ce este egală înălţimea u n g h i u l a r ă a Soarelui deasupra ffiSM
zontului?
1024(1088). O rază cade pe s u p r a f a ţ a apei sub un unghi
40°. Sub ce unghi trebuie să cadă o rază pe s u p r a f a ţ a s l i i l
pentru ca unghiul de refracţie să fie acelaşi?
1025(1089). In ce cazuri unghiul de incidenţă este e g a l ^ ^
unghiul de refracţie?
1026(1090). O rază trece din apă în sticlă. Unghiul d e i ^ M
denţă este egal cu 35°. Să se afle unghiul de refracţie.
1027(n). î n t r - u n acvariu de formă d r e p t u n g h i u l a r ă a fost t u l »
nată apă. Unghiul de incidenţă al razei de lumină pe un p e r e n ă
de sticlă este egal cu 78,1°, Să se afle unghiul de refracţie a 4 fl
razei în apă la ieşirea din sticlă. Depinde oare r ă s p u n s u l la pro-B
blemă de: a) grosimea pereţilor; b) indicele de refracţie al acestuffl
fel de sticlă?
1028(1091). Sub ce unghi trebuie să cadă o rază pe s u p r a - B
faţa sticlei, pentru ca unghiul de refracţie să fie de 2 ori mai micS
decît unghiul de incidenţă?
029(1092). Sub ce unghi trebuie să cadă o rază pe s u p r a ®
faţa sticlei, pentru ca raza r e f r a c t a t ă să fie p e r p e n d i c u l a r ă pe
raza reflectată? ra
1 0 3 0 ( P r g ) . Să se afle unghiul de incidenţă al razei a pe s ^ M
p r a f a ţ a unui mediu t r a n s p a r e n t , dacă se ştie că el -este mai m a f i U
decît unghiul de refracţie cu unghiul (p.
Mediul Apa Sticla Diamantul Sulfura de carbon Alcoglul

<P> 0 10 t 17,2 26 41 36,7

1031(1094). Luaţi o ceaşcă de ceai nu prea a d î n c ă , aşezaţi-o

pe masă şi p.uneţi pe fundul ei o m o n e d ă . Apoi î n d e p ă r t a ţ i - v ă de
la m a s ă astfel încît m a r g i n e a ceştii să acopere moneda şi, fără
a schimba poziţia capului, r u g a ţ i prietenul să t o a r n e apă în ceaşcă.
Moneda se va vedea din nou. Faceţi desenul, explicaţi f e n o m e n u l ®
1032(1095). Pe fundul unui v a s cieşert (fig. 107) se află <M
oglindă. Cum se va schimba mersul razei reflectate pe m ă s u r ă ce
vasul se va umple cu a p ă ?
i In
î. această problemă şi în cele ce urmează din paragraful dat, în lipsa
unor condiţii speciale,,mediul al doilea este aerul, al cărui indice de refracţie se
consideră egal cu 1.

126
 Fig. 107
Fig. 108

1 0 3 3 ( 1 0 9 6 ) . U n b ă i a t se s t ă r u i e să n i m e r e a s c ă cu u n b ă ţ M B
t r - u n obiect, c a r e se a f l ă la f u n d u l u n u i p î r ă u cu a d î n c i m e a de-
40 cm. La ce d i s t a n t ă de la obiect b ă t u i v a . n i m e r i la f u n d u l p î r ă ţ j i | |
lui, d a c ă b ă i a t u l , ochind e x a c t , mişcă b ă t u i s u b un u n g h i de 45°
f a t ă de s u p r a f a ţ a apei?
- 1 0 3 4 * ( 1 0 9 7 ) . La f u n d u l u n u i b a z i n de a p ă cu a d î n c i m e a de 2 rri^
e s i e b ă t u t un pilon, c a r e iese din a p ă cu 0,5 m. Să se a f l e l u n g i m e a
u m b r e i d a t e de pilon pe f u n d u l b a z i n u l u i de a p ă , d a c ă u n g h i u l ,
de i n c i d e n ţ ă al r a z e l o r este e g a l cu 70°
1 0 3 5 ( 1 0 9 8 ) . I n t r - u n v a s cu a p ă se a f l ă o p r i s m ă g ă u n o a s ă ,
î n c l e i a t ă din sticlă (în interior este a e r ) (fig. 108). Să se d e s e n e z e
m e r s u l de m a i d e p a r t e al razei SA (să se indice d o a r c a r a c t e r u l
g e n e r a l al m e r s u l u i razei, f ă r ă a e f e c t u a c a l c u l e ) .
1 0 3 6 ( 1 1 0 0 ) , O r a z ă c a d e s u b un u n g h i de 60° pe o p l a c ă de
sticlă cu g r o s i m e a de 2 cm cu feţele p a r a l e l e . Să se d e t e r m i n e
m ă r i m e a d e p l a s ă r i i razei, c a r e iese diri p l a c ă .
1 0 3 7 ( 1 1 0 1 ) . Să se a f l e d e p l a s a r e a a a unei r a z e , c a r e t r e c e
p r i n t r - o p l a c ă t r a n s p a r e n t ă cu feţele p a r a l e l e , d a c ă u n g h i u l de in-
c i d e n ţ ă al r a z e i e s t e a, u n g h i u l de r e f r a c ţ i e 7, iar g r o s i m e a plăcii
d. P o a t e o a r e r a z a , t r e c î n d prin p l a c a cu feţele p a r a l e l e , s ă se de-
p l a s e z e a s t f e l î n c î t d i s t a n ţ a d i n t r e ea şi direcţia ei iniţială să fie
m a i m a r e decît g r o s i m e a plăcii?
1 0 3 8 ( 1 1 0 2 ) . S e a r a r a z a de l u m i n ă de la u n f e l i n a r de pe s t r a d ă
c ă d e a s u b u n u n g h i o a r e c a r e pe s u p r a f a ţ a apei d i n t r - u n i a z l
 într-o noapte geroasă iazul a încep™ s i
acopere cu un strat de gheată t r a n s p ^ m p !
care creştea treptat. Cum s-a schimbat-rneiS
sul razei de lumină în apă? Indicele de fip
fracţie, al gheţii este puţin mai mic decît i l
apei.
1039(1103). Unde după paravan (fig.
109 a, b) se află o oglindă plană şi u n d e - S
o prismă triunghiulară de sticlă? Faceţi de-
senele' explicative, indicînd mersul razelor'
Fig. 111 după paravan.
1040(1104). Să se deseneze mersul de
mai departe al razelor, care cad în punctele
A şi B de la o sursa, situată la fundul unui v a s (fig. 110), în care
se află apă.
1041(1105). Cu creşterea temperaturii indicele de refracţie al
apei se micşorează întrucîtva. Cum variază în acest caz unghiul
limită al reflexiei totale pentru apă?
1042(1106). Să se afle indicele de refracţie al rubinului, dacă
unghiul limită al reflexiei totale pentru rubin este egal cu 34°.
1043(1108). Pentru ce valoare minimă a unghiului r e f r a c t a n t
A în prisma de sticlă BAC (fig. 111) raza SM va suferi o reflexie
totală?
* 1044(1109). O rază cade sub un unghi de 50° pe o prismă tri-
unghiulară dreaptă de sticlă cu unghiul de refracţie de 60°. Să
se afle unghiul de refracţie al razei ia ieşirea din prismă.
1045*(1110). O rază cade perpendicular pe faţa laterală a
unei prisme drepte de sticla, la baza căreia se află un triunghi
Isoscel cu unghiul la vîrf de 20°. Cu cîte g r a d e se va a b a t e raza
Ia ieşire din prismă în comparaţie cu direcţia iniţială, dacă raza
în interiorul prismei cade: a) pe faţa a doua laterală; b) pe bază?

47. Dispersia luminii. Interferenţa, difracţia,

polarizarea luminii
1046(1151). Care frecvenţe ale oscilaţiilor corespund raze-
lor roşii extremale 0,76 fxm) şi razelor violete extremale (X=
= 0,4 jmm) din porţiunea vizibilă a spectrului?
1047(1152). Cîte lungimi de undă ale radiaţiei monocromatice
cu frecvenţa de 600 THz încap într-un segment de 1 m?
1048(1155). Apa dintr-un bazin este iluminată cu lumină roşie,
a cărei lungime de undă în aer este de 0,7 \im. Cu ce va fi egală
lungimea de undă în apă? Ce culoare vede omul, deschizînd ochii
sub apă?
1049(1156). Pentru lumina dată lungimea de undă în apă
este egală cu 0,46 jxm. Care este lungimea de undă în aer?
1050(1157). Indicele de refracţie pentru lumina roşie în sticla
(flint greu) este egală cu 1,6444, iar pentru lumina violetă 5 ^ f f l
128
 o
. 113

1,6852. Să se afle diferenţa unghiurilor de refracţie într-o ase

menea sticlă, dacă unghiul de incidenţă este egal cu 80°.
1051(1158). Ce culoare (aparentă) vor avea litereie roşii, pri
vite printr-o sticlă verde?
1052(1159). Un perete mare de culoare albă este privit printr-o
p r i s m ă . Va fi oare acest perete colorat în culorile spectrului?
1053(1160). Pe o tablă neagră a fost lipită orizontal o fîşie
de hîrtie albă. Ce culori vor căpăta marginile de sus şi de jos ale
acestei fîşii, dacă vom privi la ea printr-o prismă, orientată cu
muchia r e f r a c t a n t ă în sus?
1054(1162). Pentru a obţine pe ecranul MN (fig. 112) tabloul
de interferenţă, se foloseşte deseori următoarea instalaţie. Sursa
de lumină S se aşază deasupra suprafeţei oglinzii plane A la o
d i s t a n ţ ă mică de la ea. Să se explice cauza apariţiei sistemului
de unde coerente de lumină.
! 0 5 5 ( n ) . Două unde de lumină coerente a j u n g într-un punct
o a r e c a r e al spaţiului cu diferenţa de drum de 2,25 pm. Care este
r e z u l t a t u l interferenţei în acest punct pentru o lumină: a) roşie
( = 750 n m ) ; b) verde ( = 500 n m ) ?
1056(1161). Două surse coerente de lumină albă S\ şi S'o ilu-
minează ecranul AB, al cărui plan este paralel cu direcţia SiS 2
(fig. 113). Să se demonstreze că pe ecran în punctul O, situat
pe p e r p e n d i c u l a r a , dusă pe ecran din mijlocui segmentului S\S2y
va fi maximul de iluminare.
1 0 5 7 ( n ) . E c r a n u l AB este iluminat de sursele de lumină mono-
cromatice şi coerente Si şi S2 (fig. 113). Ce va fi pe ecranul AB în
punctul C amplificarea sau a t e n u a r e a luminii, dacă: a) lumina
a j u n g e de la s u r s a S2 mai tîrziu cu 2,5 perioade; b) lumină a j u n g e
de la s u r s a S2 cu o întîrziere de fază cu 3JI; C) distanţa S2C este
mai m a r e decît distanţa S i C cu 1,5 lungimi de u n d ă ?
1 0 5 8 ( n ) . D i s t a n ţ a S2C (vezi fig. 113) este mai m a r e decît dis-
t a n ţ a S i C cu 900 nm. Ce va fi în punctul C, dacă sursele au ace-
eaşi intensitate şi emit lumină cu frecvenţa de 5 - 1 0 ' S H z ?
1059(1163). Două s u r s e coerente Si şi S2 (vezi fig. 113) emit
lumină monocromatică cu lungimea de undă de 600 nm. Să se de-
termine la ce distanţă de la punctul O pe ecran va fi primul m a l
xim de iluminare, dacă O C = 4 m şi SiS2— \ mm.
9 Comanda 592 129
 v
1060(1165). Cum se va schimba tabloul de
ecranul AB (vezi fig. 113), dacă:
a) îndepărtăm sursele de lumină de la ecran fără a S H M
distanţa dintre ele;
b) apropiem sursele de lumină, fără a schimba distanţele p « |
la ecran;
c) sursele d e ' l u m i n ă vor emite lumină cu lungimea de m m
mai mică?
1061(1166). Intre două plăci de sticlă şlefuită a nimerit ™
fir de păr şi, ca urmare, s-a format o pana de aer. De ce în lumina
reflectată se poate observa tabloul de interferenţă?
\ / 1062(1167). La observarea pe ecran a tabloului de interfel
renţă d e J a o peliculă subţire de săpun, obţinută pe o ramă situată
vertical, în lumina monocromatică reflectată distanţa dintre f r a n j
jele de interferenţă în partea superioară este mai mică decît în
cea inferioară. De ce?
1063(1168). De ce în partea centrală a spectrului, obţinut pe
ecran la iluminarea reţelei de difracţie cu lumină albă se observă
întotdeauna o fîşie albă?
1064(1169). In şcoală sînt reţele de difracţie, care au 50 şi
100 de haşuri pe 1 mm. Care din ele va da pe ecran un spectru mai
lat, celelalte condiţii fiind identice?
1065(1170). Cum se schimbă tabloul unui spectru de difracţie
la î n d e p ă r t a r e a ecranului de la reţea?
1066(1171). O reţea de difracţie are 120 de haşuri pe 1 mm.
Aflaţi lungimea de undă a luminii monocromatice, ce cade pe
reţea, dacă unghiul dintre două spectre de ordinul întîi este de 8°.
1067(1172). Să se determine unghiul de înclinare al razelor
luminii v e r z i ( X = 0 , 5 5 jim) în spectrul de ordinul întîi, obţinut cu
ajutorul unei reţele de difracţie, a cărei perioadă este egală cu
0,02 mm.
1 0 6 8 ( P r g ) . Linia cu lungimea de undă X\, obţinută cu aju-
torul reţelei de difracţie, al spectrului de ordinul k\ se vede sub
unghiul cpi. Să se afle sub ce unghi cp2 se vede linia cu lungimea
de undă X2 în spectrul de ordinul k 2 .

No nm 1\ kx k2 nm
1
—
1 589 1 17 2 519

2 589 1 17 3 449

3 481 1 3,9 1 530

4 426 2 4,9 1 713

5 682 2 3,4 3 548

.130
 1069 l ( 1173). Pentru determinarea perioadei unei reţele asu-
pra ei a fost îndreptat un fascicul de lumină printr-un filtru de
lumină roşie, care lasă să treacă razele cu lungimea de undă de
0,76 pm. Cu ce este egală perioada reţelei, dacă pe un ecran, si-
tuat de la reţea la 1 m, distanţa dintre spectrele de ordinul întîi
este egală cu 15,2 cm?
1070(1174). Cu ce este egală lăţimea întregului spectru de or-
dinul întîi (lungimile de undă sînt cuprinse în limitele de la 0,$8
pînă la 0,76 p m ) , obţinut pe un ecran, situat la 3 m de la reţeaua
de difracţie cu perioada de 0,01 mm?
1071(1175). Lumina, reflectată de la s u p r a f a ţ a apei, este par-
ţial polarizată. Cum ne putem convinge de aceasta, avînd un po-
laroid?
1072(1176). Dacă privim suprafaţa liniştită a unui bazin de
apă nu prea adînc printr-un polaroid şi-1 rotim treptat, atunci
pentru o anumită poziţie a polaroidului fundul bazinului se va
vedea mai bine. Explicaţi fenomenul.
1073(1177). In figura 114 este dat graficul variaţiei proiec-
ţiei intensităţii cîmpului electric al unei unde electromagnetice
în funcţie de timp pentru un punct dat al spaţiului (razei). Să se
afle frecvenţa şi lungimea de undă.
1074(1178). în figura 115 este reprezentat graficul distribu-
ţiei proiecţiei intensităţii cîmpului electric al unei unde electro-
magnetice după direcţia dată a razei în momentul respectiv. Să
se afle frecvenţa oscilaţiilor.

1
In problemele 1069—1070 putem înlocui sinusurile unghiurilor prin tan-
gentele lor, deoarece aceste unghiuri sînt mici.

.131
 CAPITOLUL XV

ELEMENTE ALE TEORIEI RELATIVITĂŢII

48. Legea relativistă a compunerii vitezelor.

Dependenţa masei de viteză. Legea legăturii reciproce
dintre masă şi energie

1 0 7 5 ( n ) . Să se c o m p a r e timpul cînd a fost recepţionat s e m n | H

Iul sonor, trimis de pe o r a c h e t ă , d a c ă : a) racheta se îndepărtează
de la o b s e r v a t o r ; b) r a c h e t a se apropie de o b s e r v a t o r .
1 0 7 6 ( n ) . P a r t i c u l a e l e m e n t a r ă neutrino se mişcă cu viteza lu- '
minii c. Un o b s e r v a t o r se mişcă în î n t î m p i n a r e a neutrinului cu
viteza v. C a r e este viteza neutrinului în r a p o r t cu observatorul?
1 0 7 7 ( n ) . Două particule, a f l a t e la d i s t a n ţ a / = 10 m una de
alta, z b o a r ă una în î n t î m p i n a r e a alteia cu vitezele y = 0 , 6 c l . Peste
cît timp va avea loc ciocnirea?
1 0 7 8 ( n ) . Două particule se î n d e p ă r t e a z ă una de alta cu vi-l
teza de 0,8 c în r a p o r t cu un o b s e r v a t o r de pe p ă m î n t . Cu ce este
e g a l ă viteza relativă a particulelor?
1 0 7 9 ( P r g ) . P e o rachetă ce ţine de viitor şi zboară cu viteza
de 0,8 c în r a p o r t cu un o b s e r v a t o r de pe p ă m î n t . Cu ce este egală
viteza relativă a p a r t i c u l e l o r ?
1 0 7 9 ( P r g ) . Pe o rachetă ce ţine de viitor ,şi zboară cu viteza
tic în sistemul de referinţă „Stele", este i n s t a l a t un accelerator,
ce comunică particulelor viteza mc în r a p o r t cu racheta în di-
recţia mişcării ei ( m > 0 ) sau împotriva mişcării ei ( m < 0 ) . Să
se afle viteza particulelor v în sistemul de referinţă „Stele".
Î 0 8 0 ( n ) . O navă cosmică, ce
se mişcă spre P ă m î n t cu "viteza
No ti m de 0,4 c, trimite două semnale:
1 0,1 0,1 un semnal luminos şi un fascicul
de particule rapide ce au viteza
0,522 0,478 de 0,8 c în r a p o r t cu n a v a . In mo-
mentul trimiterii s e m n a l e l o r nava
» 0,9 0,8
se afla la d i s t a n ţ a de 12 Gm de
4 0,9 -0,8 la P ă m î n t . C a r e s e m n a l va ajun-S
ge mai devreme pe P ă m î n t şi cu
5 0,9 0 cît mai devreme?
6 0,921 —0,911 1081(1179): Cu ce este egală
m a s a unui proton, ce zboară cu
viteza de 2,4- IO8 m / s ? Masa de
r e p a u s a protonului se consideră e g a l ă cu 1 u.a.m. .

1
Viteza e indicată in fracţiuni ale vitezei luminii în vid.
2
. In fizica atomică şi nucleară, pentru a exprima masa ce foloseşte o uni-
tate specială extrasistem — unitatea atomică de masă (u.a.m.), egală cu 1/1*
din masa atomului de carbon (1 iC). 1 u . a . m . = 1,66057-IO - 2 7 kg.

.132
 1 0 8 2 ( n ) . De cîte ori se măreşte masa unei particule ce se 'm?iMăl
cu viteza de 0,99 c?
1083(1180). Cu cît se va mări masa unei particule a la m ă r i r e a l
vitezei ei de la 0 pînă la 0,9 c? Se consideră că masa de repaus a
particulei a este egală cu 4 u.a.m.
1084(1181). Cu ce viteză trebuie să zboare un proton ( m o = 1
u . a . m . ) , pentru ca m a s a lui să fie egală cu masa de repaus a p a r -
ticulei a ( m o = 4 u . a . m . ) ?
1 0 8 5 ( n ) . Cu ce viteză trebuie să se mişte o navă cosmică, pen-
tru ca m a s a produselor alimentare să se mărească de 2 ori? Se
va mări o a r e de două ori timpul folosirii rezervei de alimente?
1 " 1 0 8 6 ( n ) . Să se afle raportul sarcinii electronului către masa
lui, cînd electronul se mişcă cu viteza de 0,8 c. Raportul dintre
s a r c i n a electronului şi masa lui de repaus este indicat în anexe.
1087(1182). Puterea radiaţiei totale a Soarelui este egală cu
3 , 8 3 - l O ^ W . Cu cît se va micşora în legătură cu aceasta în fie-
c a r e secundă m a s a Soarelui?
1088(1183). O m a c a r a a ridicat o greutate cu masa de 18 t la
î n ă l ţ i m e a de 5 m. Cu cît s-a schimbat masa greutăţii?
1089(1184). Cu^cît se va mări masa unui arc cu rigiditatea
de 10 k n / m , dacă va fi întins cu 3 cm?
1 0 9 0 ( n ) . M a s a de repaus a unei nave cosmice este egală cu
9 t. Cu cît se va mări masa navei la mişcarea ei cu o viteză de
8 km/s?
1091(1186). Două corpuri cu masele de cîte 1 kg, situate su-
ficient de departe unul de altul, au fost apropiate şi aduse în con-
t a c t . Va fi o a r e m a s a s u m a r ă de repaus a lor egală cu 2 kg?
1092(1187). Un ceainic, în care se află 2 / de apă, a fost încăl-
zit de la 10°C pînă la fierbere. Cu cît s-a schimbat masa apei?
1093(1188). Cu cît se va schimba masa 1 kg de gheată la
topire?
1094(1189). Cu cît diferă masa de repaus a produselor de
a r d e r e a 1 kg de c ă r b u n e de pămînt de masa de repaus a substan-
ţelor, ce î n t r ă în reacţie?
1095(1192). Să se afle energia cinetică a unui electron (în
M e V ) 1 , ce se mişcă cu viteza de 0,6 c.
1096(1191). Acceleratorul de la Institutul de Fizică din Ere-
v a n permite obţinerea electronilor cu energia de 6 GeV. Ce masă
au aceşti electroni (în u.a.m.) şi de cîte ori ea este mai mare decît
m a s a de r e p a u s ?
1 0 9 7 ( P r g ) . Un accelerator comunică particulelor încărcate
energia cinetică E. Să se afle: 1) de cîte ori creşte masa particulei
— ; 2) ce viteză v obţine particula. ( E 0 = 3 7 2 7 , 4 MeV.)

1
în această problemă şi în cele ulterioare e raţional să se utilizeze valoarea
energiei de repaus a particulelor moc2, exprimată în MeV.
 Particula Electronul Protonul Particula a

4,82 1700 9310 23 700 23 700 28 200 |

E, MeV

1098(n). Să se a f l e e n e r g i a cinetică a e l e c t r o n u l u i , ce se mişcă 5

cu o a s e m e n e a v i t e z ă î n c î t m a s a lui se m ă r e ş t e de 2 ori.
1099(n). Să se a f l e i m p u l s u l p r o t o n u l u i , ce se mişcă cu viteza
de 0,8 c.
 FIZICA CUANTICĂ

C A P I T O L U L XV/

CUANTE DE LUM/NĂ. ACŢIUNILE LUMINII

49. Fotoefectul. Fotonul. Efectul Compton.

Presiunea luminii
i

1100(1219). î n e x p e r i e n ţ a d e constatare a efectului fotoeilmi

t r i e o p l a c ă d e z i n c s e f i x e a z ă p e vergeaua electrometrulmmm
c ă r c a t ă î n p r e a l a b i l n e g a t i v ş i iluminată cu lumina obţinută d e ta
u n a r c e l e c t r i c a s t f e l î n c î t razele să cadă perpendicular pe planuŞ
p l ă c i i . C u m s e v a s c h i m b a timpul descărcării electrometrului,
d a c ă * a ) r o t i m p l a c a a s t f e l încît razele să cadă sub un unghi oarejm
c a r e ; b ) a p r o p i e m e l e c t r o m e t r u l d e sursa de lumină; c) acopem
r i m o p a r t e d i n p l a c ă c u u n e c r a n opac; d) mărim iluminarea,J
e) p u n e m u n f i l t r u d e l u m i n ă , c a r e reţine porţiunea infraroşie a
s p e c t r u l u i ; f ) p u n e m u n filtru de lumină, care reţine porţiunea
ultravioletă a spectrului?
1 1 0 1 ( 1 2 2 0 ) . C u m s e poate încărca o placă de zinc, fixată pe
v e r g e a u a e l e c t r o m e t r u l u i , cu sarcină pozitivă, avînd la dispoziţie
u n a r c e l e c t r i c , u n b a s t o n a ş d e s t i c l ă şi o foaie de hîrtie? Basto-
naşul n u t r e b u i e a d u s în contact cu p l a c a .
1 1 0 2 ( n ) . P e n t r u ce valoare minimă a energiei cuantelor va
a v e a loc f o t o e f e c t u l p e p l a c a d e zinc?
l l O S ^ n ) . L a i r a d i e r e a plăcii de aluminiu efectul fotoelectric
î n c e p e la o f r e c v e n ţ ă minimă d e 1,03 P H z . Să se afle lucrul de
i e ş i r e a e l e c t r o n i l o r din aluminiu (în e V ) .
1 1 0 4 ( n ) . P r a g u l r o ş u al fotoefectului pentru cupru este de
282 n m . S ă s e a f l e l u c r u l d e i e ş i r e al electronilor din cupru (în
eV).
1 1 0 5 ( 1 2 2 2 ) . S ă se determine pragul roşu al fotoefectului pen- m
tru potasiu.
1 1 0 6 ( 1 2 2 3 ) . A p a r e o a r e fotoefectul în zinc sub acţiunea radia-
ţiei , c a r e a r e l u n g i m e a de u n d ă de 450 nm?
1 1 0 7 ( n ) . Ce e n e r g i e cinetică maximă au electronii, smulşi din
o x i d u l de b a r i u , la i r a d i e r e a lui cu lumină cu frecvenţa de 1 PHz?
1 1 0 8 ( n ) . Ce energie cinetică maximă au fotoelectronii la ira-
dierea f i e r u l u i cu l u m i n ă cu lungimea de undă de 200 nm? Pragulm
r o ş u al f o t o e f e c t u l u i pentru fier este egal cu 288 nm.
1 1 0 9 ( n ) . Ce l u n g i m e de u n d ă trebuie să aibă lumina ce cade
pe s u p r a f a ţ a cesiului, p e n t r u ca viteza maximă a fotoelectroni- §
lor să fie de 2 M m / s ?

1
în problema dată şi în cele ulterioare e raţional să se exprime constanta;
lui P l a n c k in e V - s .
 l l l O ( P r g ) . C u n o s c î n d lun- No Felul radiaţiei K m
gimea de undă A, a radiaţiei elec-
tromagnetice, să se a f l e : 1) 1 Infraroşie 10- 1
frecvenţa v; 2) e n e r g i a foto- 2 Vizibilă 5,5-IO'7
nului E (în J şi e V ) ; 3) m a s a
fotonului m (în u.a.m. şi k g ) ; 3 Ultravioletă 1,1-IO" 7
4) impulsul fotonului p.
111 l ( n ) . Să se afle e n e r g i a 4 Roentgen 3,1 -10~ 1 0
cinetică m a x i m ă a fotoelectro- Gama L2.10-'3
nilor, smulşi de pe c a t o d u l K 1
(fig. 116), dacă t e n s i u n e a de
blocare este e g a l ă cu 1,5 V.
1 1 1 2 ( n ) . Ce viteză m a x i m ă au

M
fotoelectronii, d a c ă c u r e n t u l foto-

>
44-
electric î n c e t e a z ă p e n t r u o ten-
siune de b l o c a r e e g a l ă cu 0,8 V?
+ 1 1 1 3 ( n ) . La f o t o e l e m e n t u l cu
-O vid, al c ă r u i c a t o d e s t e confecţio-
nat din cesiu, este a p l i c a t ă o ten-
Fig. 116
siune de b l o c a r e de 2 V. P e n t r u
ce v a l o a r e a lungimii de u n d ă a
luminii, ce cade pe catod, a p a r e c u r e n t u l f o t o e l e c t r i c ?
1114(n). Ce tensiune de b l o c a r e t r e b u i e a p l i c a t ă , p e n t r u ca
electronii, smulşi de pe c a t o d u l de w o l f r a m de c ă t r e l u m i n a cu
lungimea de u n d ă de 100 nm, să nu p o a t ă crea c u r e n t în circuit?
1115(1228). P e n t r u d e t e r m i n a r e a c o n s t a n t e i lui P l a n c k a fost
alcătuit circuitul, indicat în f i g u r a 117. Cînd c o n t a c t u l a l u n e c ă t o r
al potenţiometrului se află în poziţia e x t r e m ă din s t î n g a , g a l v a -
nometrul sensibil î n r e g i s t r e a z ă un c u r e n t f o t o e l e c t r i c s l a b la ilumi-
n a r e a fotoelementului. D e p l a s î n d c o n t a c t u l a l u n e c ă t o r în d r e a p t a ,

Uk

0
A /
/
/
B

Fi ir. 117 Fig. 118

136
se măreşte treptat tensiunea de blocare, pînă cînd în c i r c u i t ţ i f ^ B
pare curentul fotoelectric. La iluminarea f o t o e l e m e n t u l u i J S f f j ^ J
mină violetă cu frecvenţa V2—750 THz tensiunea de blocare Uh2=
= 2V, iar la iluminarea cu lumină roşie cu frecvenţa vi = 390 T H M
tensiunea de blocare UM = 0,5 V. Ce valoare a constanteiHgjl
Planck a fost obţinută în experienţă?
v
1116(1229). In instalaţia, reprezentată în figura 117, cajodu!l||
fotoelementului poate fi confecţionat din diferite materiale. în fi-
gura 118 sînt date graficele dependenţei tensiunii de blocare Ub
de frecvenţa v a luminii iradiate pentru două materiale diferite
ale catodului. Să se argumenteze caracterul liniar al acestei de-
pendenţe. Care din materiale posedă un lucru de ieşire mai mare?
Care este sensul fizic al punctelor A şi B de pe grafic?
1117(1207). Să se determine energia fotonilor, ce corespund
celor mai lungi ( ^ = 7 6 0 nm) şi celor mai scurte (>.= 380 nm) unde
ale porţiunii vizibile a spectrului.
1118(n). Energia fotonilor unei radiaţii este egală cu* a)
4140 eV, b) 2,07 eV. Ce tip de raze sînt acestea?
1119(1209). Să se determine lungimea de undă a razelor, fo-
tonii cărora au aceeaşi energie, ca şi un electron, accelerat de o
tensiune de 4 V.
1120(1210). Să se afle lungimea de undă şi frecvenţa de ra-
diaţie, dacă masa fotonilor este egală cu masa de repaus a elec-
tronului.
Ce tip de radiaţie este aceasta?
1121 ( n ) . Care este impulsul fotonului unei radiaţii ultravio-
lete cu lungimea de undă de 100 nm?
1122(n). Ce impuls are fotonul cu energia de 3 eV?
1123(n). Pentru ce valoare a vitezei electronii vor avea o ener-
gie egală cu energia fotonilor luminii ultraviolete cu lungimea de
u n d ă de 200 nm?
1 1 2 4 ( P r g ) . Să se afle energia cinetică E şi viteza v a fotoele-
ctronului cînd metalul este tratat cu lumină cu lungimea de undă X.
Să se determine pragul roşu al fotoefectului Amax pentru metalul
dat.

Metalul Litiul Platina Cesiul Zincul Tungstenul

X-\0~\ m 100 54 580 260 310

1125(1213). O sursă de lumină cu puterea de 100 W emite

5 - I O 2 0 fotoni în 1 s. Să se afle lungimea de undă medie a radia-
ţiei.
1126(1214). Un ochi antrenat, ce se află un timp îndelungat
la întuneric, recepţionează lumina cu lungimea de undă de 0,5 jum
la o putere de 2 , 1 - 1 0 - 1 7 W. Limita superioară a puterii, pe care
137
 o recepţionează normal ochiul, e de 2 • 10~ 5 W. Cîţl foi^i n S B
resc în fiecare caz pe retina ochiului în 1 s?
1127(1215). Cu cît tensiunea aplicată la tubul Roentgen e s ^ B
mai înaltă, cu atît razele, pe care el le emite, sînt mai j f g M ^ f l
(adică sînt mai scurte). De ce? Se va schimba oare
radiaţiei tubului Roentgen, dacă, fără a schimba tensiunea
dică, vom modifica incandescenţa catodului?
v 1128(1216). Sub ce tensiune funcţionează tubul Roentgen, d a ^ H
cele mai „rigide" raze în spectrul Roentgen al acestui tub au frecM
ven(a de IO19 Hz?
1129*(1217). Pentru determinarea lungimii de undă minime Î M
1 24
spectrul Roentgen se aplică formula (unde X este H ^ B
gimea de undă minimă, exprimată în nanometrii; U — tensiunea
la tub, în kilovaţi). Deduceţi această f o r m u l ă . Care este lungimea*
minimă a undei radiaţiei Roentgen, dacă .tensiunea anodică
tubului este de 20 kV?
1130*(1218). Un tub Roentgen, ce funcţionează la o tensiune
de 50 kV şi un curent de 2 mA, emite 5-IO 1 3 fotoni într-o secundă
Considerînd că radiaţia are o lungime de undă medie de 0,1 nm
să se afle randamentul tubului, adică să se determine cîte pro-
cente din puterea curentului consumat reprezintă puterea radiaţiei
Roentgen.
1131 ( n ) . Cu cît variază lungimea de undă a radiaţiei Roent-
gen la difuziunea Compton sub un unghi de 60° U C = 2 , 4 2 6 3 X
X 10~12 m ) ?
1132(n). Să se afie lungimea de undă a radiaţiei Roentgen
(A,= 20 pm) după difuziunea Compton sub un unghi de 90°.
1133(n). La radiaţia grafitului cu raze Roentgen lungimea
de undă a radiaţiei, difuzate sub un unghi de 45°, a devenit egală
cu 10,7 pm. Ce lungime de undă au razele incidente?
1134(n). Lungimea de undă a radiaţiei Roentgen după difu-
ziunea Compton s-a mărit cu 0,3 pm. Să se afle unghiul de di-
fuziune.
1135(n). Lungimea de undă a radiaţiei Roentgen după difu-
ziunea Compton s-a mărit de la 2 pînă la 2,4 pm. Să se afle ener-
gia electronilor de recul.
1136(n). Unghiul de difuziune a radiaţiei Roentgen cu lun-
gimea de undă de 5 pm este egal cu 30°, iar electronii de recul sil
mişcă sub un unghi de 60° faţă de direcţia razelor incidente. Să:
se afle: a) impulsul electronilor de recul; b) impulsul fotonil(||
razelor difuzate.
1137(n). Razele Roentgen cu lungimea d e - u n d ă de 20 pm ş f f l
difuzate sub un unghi de 90°. Să se afle impulsul electronii™
de recul.
1138(1232). Comparaţi presiunea luminii, exercitată asupra,:
unei suprafeţe albe ideale, cu presiunea luminii, produsă pe p 9
p r a f a ţ ă neagră ideală, cînd celelalte condiţii sînt identice.
.138
 1139(n). în literatura fantastică şi ştiinţifică se descriu iâjl£l
turile cosmice cu velă solară, ce se mişcă sub acţiunea presiunBI
razelor solare. Peste cît timp iahtul cu masa de 1 t ar obţine;-''WH
teza de 50 m / s , dacă aria velei e de 1000 m 2 , iar presiunea medie
a razelor solare e de 10 fiPa? Ce distanţă ar parcurge iahtul înS|H
acest răstimp? Viteza iniţială a iahtului în raport cu Soarele
consideră egală cu zero.

CAPITOLUL XVII f

ATOMUL ŞI NUCLEUL ATOMIC

50. Modelul nuclear al atomului. Emisiunea şi absorbţia

luminii de către atom. Laserul
1 140(1235). La iradiere atomul de hidrogen a trecut din prima
stare energetică în a treia, iar la revenirea în poziţie iniţială el
a trecut mai întîi din starea a treia în a doua, apoi din a doua în
prima. Comparaţi energia fotonilor, absorbiţi şi emişi de atom.
1141(n). La trecerea atomului de hidrogen din a patra stare
energetică în a doua acesta radiază fotoni cu energia de 2,55 eV
(iinia verde a spectrului de hidrogen). Să se determine lungimea
de undă a acestei linii spectrale.
1142(1237). La iradierea vaporilor de mercur cu electroni
energia atomului de mercur se măreşte cu 4,9 eV. Cu ce este
egală lungimea undei de radiaţie, pe care o emit atomii de mercur
la trecerea în stare neexcitată?
1143(n). Pentru a ioniza atomul de azot este necesară o ener-
gie de 14,53 eV. Să se afle lungimea de undă a radiaţiei, care pro-
voacă ionizarea.
1144(1239). Pentru a ioniza o singură dată atomul neonului
este necesară o energie de 21,6 eV, pentru a-1 ioniza de două ori —
o energie de 41 eV, iar pentru a-1 ioniza de trei ori — o energie de
64 eV. Ce g r a d de ionizaţie se poate obţine, iradiind neonul cu
raze Roentgen cu lungimea de undă minimă de 25 nm?
1145(1240). De cîte ori variază energia atomului de hidrogen
la trecerea atomului din prima stare energetică în a treia? la
trecerea din s t a r e a a patra în a doua?
1146(1241). De cîte ori lungimea de undă a radiaţiei atomului
de hidrogen la trecerea din starea a treia în a doua este mai m a r e
decît lungimea de undă a radiaţiei, condiţionate de trecerea din
s t a r e a a doua în prima?
1147(1243). In a. 1814 I. F r a u n h o f e r a observat patru linii
de absorbţie a hidrogenului în partea vizibilă a spectrului Soa-
relui. Lungimea de undă maximă în spectrul de absorbţie era
de 656 nm. Să se afle lungimile de undă în spectrul de absorb-,
ţie, ce corespund celorlalte linii.
1 1 4 8 ( n ) . F o r m u l a lui Balmer se reprezintă, de obicei, sub for-
139
maJ|[-=/?/i \~2— p - ) . Coeficientul R n se n u m e ş t e J H ^ t a ^ f f l
berg pentru hidrogen. Să se afle valoarea lui R n (cu e x a c ţ i t a t e ^ f H M
tru cifre semnificative), dacă se ştie că la trecerea a î S B ^ H j j ^ H
hidrogen din a patra stare energetică în a doua se e m i t e T B ^ B M
ce corespunde liniei verzi în spectrul hidrogenului cu lungimea
undă de 486,13 nm. Rezultatul obţinut urmează să fie utiWzaM
la rezolvarea problemelor u r m ă t o a r e .
1149(n). Să se afle lungimea de undă maximă în spectrul u l 9
traviolet al hidrogenului.
1150(n). Ce lungime de undă trebuie să aibă lumina îndrep-
tată spre hidrogen, pentru a ioniza atomii acestuia?
1151 ( n ) . Ce viteză minimă trebuie să aibă electronii, pentru
a trece prin ciocnire atomul de hidrogen din prima stare ener-
getică în a cincea?
1152(n). Balonul de sticlă al lămpii lumina zilei se acoperă
pe partea interioară cu luminofor — s u b s t a n ţ ă care fiind ilumi-
nată cu lumină violetă şi ultravioletă dă un spectru, ce diferă
puţin de spectrul solar. Explicaţi cauza fenomenului.
1153(1196). Pentru descoperirea defectelor pe s u p r a f a ţ a pie-
selor (crăpaturi microscopice, zgîrieturi etc.) se foloseşte defecto-
scopia luminescentă. Pe s u p r a f a ţ a pieselor se depune un s t r a t sub-
ţire de soluţie specială din petrol lampant şi ulei, al cărei surplus
după aceea se î n l ă t u r ă . Piesele sînt iluminate cu lumină ultra-
violetă. Explicaţi cauza luminescenţei vizibile a soluţiei.
1154(1244). Laserul, care funcţionează în regim de impulsuri,
consumă o putere de 1 kW. D u r a t a unui impuls e de 5 jxs, iar
numărul de impulsuri în 1 s este egal cu 200. Să se afle energia
radiată şi puterea unui impuls, dacă la radiaţie se utilizează 0,1%
din puterea consumată.
1155(1245). Laserul gazos cu heliu şi neon, ce funcţionează
în regim continuu, dă o radiaţie de lumină monocromatică cu
lungimea de undă de 630 nm, dezvoltînd o putere de 40 mW. Cîţi
fotoni emite laserul în 1 s?
1156*(n). Laserul cu lichid, ce funcţionează în regim de im-
pulsuri, în decursul unui impuls, cu d u r a t a de 1 JIS, emite 0,1 J
de energie radiantă. Divergenţa radiaţiei 1 e de 2 m r a d . Să se afle
densitatea fluxului de radiaţie la distanţa de 6 m de la laser şi să
se compare cu densitatea fluxului de radiaţie al Soarelui, ce cade
pe P ă m î n t , egal cu 1,. 3 k W / m ( f ă r ă a ţine cont de absorbţia
atmosferei).

' Divergenta radiaţiei este unghiul plan al secţiunii axiale a conului de ra

diaţie

140
 51. Metodele de î n r e g i s t r a r e a particulelor încărcate, m
Radioactivitatea. Compoziţia nucleelor atomice.
Energia de l e g ă t u r ă a nucleelor atomice

1157(1248). In figura 119 este reprezentat trecui unui elec-

tron în c a m e r a Wilson, situată într-un cîmp magnetic. In ce di-
recţie s-a mişcat electronul, dacă liniile de inducţie ale cîmpului
pleacă de la noi?
1158(1249). Ce viteză are electronul, care a niţnerit în ca-
mera Wilson (vezi fig. 119), dacă raza trecului e de 4 cm, iar in-
ducţia cîmpului magnetic — de 8,5 mT?
1159(1250). Contorul Geiger înregistrează apariţia particu-
lelor ionizate şi atunci cînd în vecinătatea lui nu este vreun pre-
p a r a t radioactiv. Prin ce se explică aceasta?
1160(1247). Cum trebuie să fie orientată inducţia cîmpului
m a g n e t i c , pentru ca particulele să se abată aşa, cum este indicat
în f i g u r a 120?
1161(1251). De ce preparatele radioactive se păstrează în con
teinere de plumb cu pereţii groşi?
1162(1252). Care sînt a v a n t a j e l e tunului de cobalt faţă de
i n s t a l a ţ i a Roentgen la c o n s t a t a r e a defectelor în interiorul piese-
lor?
1163(1253). U n d e este mai m a r e lungimea parcursului parti-
culei a : la s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u i sau în straturile superioare ale
atmosferei?
1164(1254). P a r t i c u l a afla, ieşind din nucleul de radiu cu vi-
teza de 15 M m / s , a p a r c u r s în aer 3,3 cm şi s-a oprit. Să se afle
•energia cinetică a particulei, timpul de f r î n a r e şi acceleraţia.
1165(1255). In u r m a cărei dezintegrări radioactive plutonul
239
94Pu se t r a n s f o r m ă în uraniu 235 9 2 U ?
1166(1256). In u r m a cărei dezintegrări radioactive natriul
22
11 Na se t r a n s f o r m ă în magneziu 2 2 Mg?

x x x x x x x x
B

x x x^^ssiais^x x x
x x x x x x x x
Ra

Fig. 119 Fig. 120

14:
 1167(1257). Să se scrie reacţiile de dezintegrare a a uraniMu
238
U .şi de dezintegrare P a plumbului 209 82 Pb.
1168*(1258). Să se scrie reacţia de dezintegrare a a radiului
226
8sRa. Să se compare impulsurile şi energiile cinetice ale nucleelor
formate, considerînd că pînă la dezintegrare nucleul de radiu se
află în repaus.
1169(1259). Ce fracţiune a nucleelor radioactive ale unui ele :
ment oarecare dezintegrează în timpul, egal cu o jumătate a perioa-
dei de înjumătăţire?
1170(1261). Activitatea unui element radioactiv s-a micşorat
de 4 ori în decurs de 8 zile. Să se afle perioada de înjumătăţire.
1171 ( P r g ) . Cîte procente de nuclee ale unui element radio-
activ vor rămîne peste timpul dacă perioada de înjumătăţire este
egală cu 7?
1172(1264). Care
No Elementul t, zile T, zile
este compoziţia nu-
cleelor de natriu
23 19
1 Staniul ( m Sn) 115 115 i i Na, fluor 9 F, ar-
gint 47107Ag, curiu
247
2 Staniul ( 113 Sn) 365 115 96 Cm, mendeleeviu
25 7
i oi Md?
3 131
Iodul ( I) 7 8 1173(1265). Care
este compoziţia izo-
4 Iodul ( 131 I) 30 8 topilor de neon i020Ne,
io*'Ne şi io22Ne?
5 Iodul ( 131 I) 100 8 1174(1267). Se
schimbă oare numă-
59
6 Fierul ( Fe) 14 45,6 rul de masă, masa
şi numărul de or-
cînd nucleul emite o cuantă v? dine ale elementului
1175(1268). Cum se schimbă n u m ă r u l de masă şi numărul de
ordine al elementului la expulzarea din nucleu a unui proton?
neutron?
\X76](Prg). Să se afle energia de legătură a nucleului £| eg
r

şi energia specifică de legătură ^ p e n t r u : 1) i 2 H; 2) 3 6 Li; 3)

a'Li; 4) 6 1 2 C; 5) 8 1 6 0 ; 6) 1327A1. A

1177(1282). Ce energie minimă este necesară pentru fisiunea

nucleului de azot 714N în protoni şi neutroni?

f
Deoarece în tabelul 13 sînt date masele atomilor (şi nu a nucleelor) în
câlcule în loc de masa protonului (m p ) trebuie luată masa atomului de hidro-
gen ' , H = 1,00783 u.a.m.

.142
 52. Reacţiile nucleare. R a n d a m e n t u l energetic
al reacţiilor nucleare. Acţiunea b i o l o g i c M j
a radiaţiilor radioactive. Particule elementare.
T r a n s f o r m ă r i l e reciproce ale particulelor şi cuantelor
de radiaţie electromagnetică
1178(1269). Scrieţi reacţia nucleară, care are loc la b o m b ^ a
darea aluminiului i327Al cu particule a însoţită de s m u l g e r e a unul?
proton.
1179(1270). Scrieţi reacţia nucleară, care are loc la b o m b a r -
darea borului 5 M B CU particule a însoţită de s m u l g e r e a neutrog]
nilor.
1180(1271). La b o m b a r d a r e a izotopului de bor 5 1 0 B cu neutroni
din nucleul f o r m a t este expulzată particula a. Scrieţi reacţia.
1181(1272). Elementul mendeleeviu a fost obţinut în u r m a tra-
tării einsteinului 99 253 Es cu particule a. Scrieţi reacţia, dacă se
ştie că la rezultat se formează şi un neutron.
^ ! 2 7 3 ) . Elementul curciatoviu a fost obţinut în u r m a ra-
diatieT piutonului 9 4 2 4 2 Pu cu nuclee de neon io 22 Ne. Scrieţi reacţia
dacă se ştie că la rezultat se mai formează patru neutroni.
1183(1274). Scrieţi elementele -chimice care lipsesc în u r m ă -
toarele reacţii nucleare:
27 4
13A1 + 2He, MMn + ? - ^ | 7 c F e + i ) « ,
22
? +\H- Na+^He, f3Al+Y^62Mg+?
v 1184(1275). La radiaţia izotopului de cupru 63 29CU cu protoni
reacţia poate decurge pe cîteva căi: cu obţinerea unui n e u t r o n ;
cu obţinerea a doi neutroni; cu obţinerea unui proton şi a unui
n e u t r o n . Nucleele căror elemente se formează în fiecare caz?
1185(1276). M a n g a n u l radioactiv 25^Mn se obţine pe două căi:
1) radiaţia izotopului de fier 26 Fe cu deutroni, 2) radiaţia izo-
54
topului de fier 26 Fe cu neutroni. Scrieţi reacţiile nucleare.
1188(1277). La b o m b a r d a r e a azotului 7 14 N cu neutroni din
nucleul f o r m a t este expulzat un proton. Scrieţi reacţia. Nucleul
izotopului de carbon obţinut este (3 radioactiv. Scrieţi reacţia care
a r e loc în acest caz.
1187(1278). La b o m b a r d a r e a fierului 26 56 Fe cu neutroni se for-
m e a z ă izotopul {3 radioactiv de r n a n g a n cu m a s a atomică 56.
Scrieţi reacţia de obţinere pe cale artificială a m a n g a n u l u i radio-
activ şi reacţia dezintegrării (3, care are loc.
1188(1283). Se d e g a j ă sau se a b s o a r b e energie în u r m ă t o a -
rele reacţii n u c l e a r e :
14 N + 4 H e . 1 7 0- +' iH,
|Li + H - 2 H e + 2 H e ,
7 4 10
3Li + 2He- *- 5 B + U ?

1189(1284). Ce energie se d e g a j ă în reacţia n u c l e a r ă

7 8
3 Li+iH-> 4 Be + U?
 vl 190(1285). Nucleul 7 3 Li capturează un proton şi se d e s c o l S
pune I n două particule a. Să se determine suma energiilor cine*
tice ale acestor particule. Energia cinetică a protonului se negii™
jează.
1191(1286). Ce energie minimă trebuie să aibă particula a
pentru realizarea reacţiei nucleare
3Li + 2He+ 5. B + U ?
7 4 10
_
1192(1287). La radiaţia izotopului de azot 7 1 5 N cu protoni se
formează carbon şi particula a. Să se afle randamentul energe-
tic a'l reacţiei nucleare, dacă pentru realizarea ei protonul trebuie
să aibă o energie de 1,2 MeV.
1193(1288). Din cauza unei cantităţi mari de energie de legă-
tură, ce revine unui nuclon al nucleului de heliu, sînt posibile reac-
ţii exoenergetice de fisiune a nucleelor uşoare. Să se afle ce ener-
gie se degajă la b o m b a r d a r e a borului s n B cu protoni şi obţinerea
în rezultat a trei particule a.
1194(1295). La fisiunea izotopului de uraniu 92235 U se degajă
o energie de 200 MeV, totodată 84% din această energie o ca-
pătă fragmentele de fisiune. Să se afle energia fragmentelor,
considerînd că aceste f r a g m e n t e sînt nuclee de bariu 5e 137 Ba şi
kripton 3 s 8 4 Kr şi că impulsurile lor sînt egale ca modul.
1195(1296). Pentru încetinirea neutronilor rapizi poate fi uti-
lizată, de exemplu, apa grea sau carbonul. In care din aceşti înce-
tinitori neutronul suferă un n u m ă r mai mare de ciocniri, pînă
cînd viteza lui se va micşora pînă la viteza termică?
1196(1297). La fisiunea unui nucleu 9 2 U în două fragmente
235

se degajă circa 200 MeV de energie. Ce cantitate de energie se

eliberează la „arderea" în reactorul nuclear a 1 g de acest izo-
top? Ce cantitate de cărbune de pămînt trebuie a r s ă pentru obţi-
nerea aceleiaşi cantităţi de energie?
1J_97(1298). Cu ce este egală puterea electrică a unei centrale
atomoelectrice, ce consumă într-o zi 220 g de izotop de uraniu
92235
U şi are randamentul de 2 5 % ? •
1198(1289). Ce energie se d e g a j ă în reacţia termonucleară
ţH+lH-^He+o*?
1199(n). Grosimea h a stratului, ce micşorează radiaţia dată
de ionizare de 2 ori, se numeşte strat de î n j u m ă t ă ţ i r e . Să se de-
monstreze Oă stratul cu grosimea H—nh micşorează radiaţia de
2n ori.
1200(n). Cel mai bine micşorează radiaţia neutronilor apa (de
4 ori mai bine decît betonul şi de 3 ori mai bine decît plumbul).
Grosimea stratului de î n j u m ă t ă ţ i r e a radiaţiei neutronilor pentru
apă este egală cu 3 cm. De cîte ori va micşora radiaţia neutroni-
lor un strat de apă cu grosimea de 30 cm?
—*1201 ( n ) . Cel mai bine absoarbe radiaţia g a m a plumbul (de
1,5 ori mai bine decît blindajul de oţel şi de 22 ori mai bine decît
a p a ) . Grosimea stratului de î n j u m ă t ă ţ i r e a radiaţiei y pentru
144
 200 zile pe an cîte 6 ' o r e pe zi, dacă doza de radiaţie l i m i ' t a H B !
sibilă este e g a l ă cu 50 m G r în 1 an?
1 2 0 3 ( 1 2 9 9 ) . La radiaţia carbonului 6 l 2 C cu protoni se « H
m e a z ă izotopul c a r b o n u l u i 6 l 3 C . Ce particulă este e x p u l z a t ă » »
acest caz?
H 1 2 0 4 ( 1 3 0 0 ) . In u r m a reacţiei termonucleare de combinare a dor J
protoni se f o r m e a z ă un deutron şi un neutrion. Ce particulă se
mai obţine?
1 2 0 5 ( 1 3 0 2 ) . La b o m b a r d a r e a izotopului de bor 5 l 0 B cu p a r - '
ticule a se f o r m e a z ă un izotop de azot 7 l3 N. Ce particulă este ex-
p u l z a t ă în acest caz? Izotopul de azot 7 l 3 N este radioactiv, dînd
d e z i n t e g r a r e de pozitroni, plus un neutrino. Scrieţi reacţia.
1 2 0 6 * ( 1 2 9 1 ) . In a g r i c u l t u r ă în instalaţiile pentru tratarea cu
r a z e 7 se foloseşte izotopul de cesiu 5 5 l37 Cs (3 radioactiv. Scrieţi
r e a c ţ i a de d e z i n t e g r a r e (3. Aflaţi frecvenţa maximă a radiaţiei 7,
d a c ă e n e r g i a m a x i m ă a cuantelor 7 este egală cu 0,66 MeV. Cal-
culaţi viteza relativistă a particulelor (3 cu energia de 1,18 MeV.
1 2 0 7 ( 1 2 9 2 ) . Să se afle frecvenţa radiaţiei 7, ce se formează
în u r m a reacţiei termonucleare:
3
1H + H->42He+7,
d a c ă p a r t i c u l a a obţine o energie de 19,7 MeV.
1 2 0 8 ( 1 2 9 3 ) . Să se afle energia minimă a cuantei 7, necesară
p e n t r u r e a l i z a r e a u r m ă t o a r e i reacţii:
2
iH+7-VIH + U.
1 2 0 9 ( 1 2 9 4 ) . Absorbind un foton al radiaţiei. 7 ( = 4,7• 10 3 l 3 m),
d e u t r o n u l se d e s c o m p u n e într-un proton şi un neutron. Să se cal-
culeze e n e r g i a cinetică s u m a r ă a particulelor formate.
1 2 1 0 ( 1 3 0 4 ) . La anihilarea unui electron şi a unui pozitron s-au
f o r m a t două c u a n t e 7 identice. Să se afle lungimea de undă, ne-
glijînd e n e r g i a cinetică a particulelor înainte de reacţie.
1 2 1 1 ( 1 3 0 5 ) . P a r t i c u l a elementară pi-zero-mezon (jt°) se des-
c o m p u n e în două c u a n t e 7. Să se afle frecvenţa radiaţiei 7, dacă
m a s a de r e p a u s a acestei particule este egală cu 264,3 mase ale
electronului.

I ii
10 Comanda Ne S9«
 Anexe
CONSTANTELE FIZICE

Constantele f u n d a m e n t a l e

Sarcina elementară — e= 1,60219-10~ 19 C

Masa de repaus a electronului — m e =9,1095-10~ 3 1 k g = 5,486-10" 4 u.a.m.
Masa de repaus a protonului — m p = 1,6726-10~ 27 k g = 1,00728 u.a.m.
Masa de repaus a neutronului — m „ = 1,6749-IO - 2 7 k g = 1,00866 u.a.m
Viteza luminii în vid — c= 2,9979-IO 8 m / s
Constanta gravitaţională — G=6,672 - 1 0 - 1 1 N - m 2 / k g 2
Constanta electrică — e 0 =8,854-10~ 1 2 F/m
Constanta Avogadro N., = 6,022- IO23 m o l - 1
Constanta Bolzano £=1,3807- IO - 2 3 J / K
Constanta Planck — h= 6,626-IO" 34 J - s=4,136-IO" 1 5 eV-s

1,055-IO" 34 J• s = 6 , 5 9 - IO - 1 6 eV-s

ZJl

Derivatele constantelor f u n d a m e n t a l e

Coeficientul de interconexiune dintre masă şi energie

c 2 = —<=8,9874-IO16 J / k g = 9 3 1 , 5 MeV/u.a.m.

(1 u . a . m . = 1,66057-IO" 27 kg; 1 M e V = 1,60219-IO" 13 J)

Energia de repaus a electronului — Eoe—mec2=8,187- 10 _ 1 4 J=0,511 MeV
Energia de repaus a protonului — Eop—mpc2= 1,503- IO - 1 0 J=938,26 MeV
Energia de repaus a neutronului — Eon= mnc2= 1,505-IO - 1 0 J = 9 3 9 , 5 5 MeV
Raportul dintre sarcina electronului şi masa lui —
— =1,759-IO 1 1 C / k g
me
Constanta Faraday — F=eNÂ = 9,648-IO 4 C/mol
Constanta molară a gazelor — ^ = £ ^ = 8,314 J / ( m o l - K )
 Substanţa
Ga

Capacitatea ter-
mică specifică 2 ,
k J / ( k g - K)
Temperatura de
condensare 1 ^ ° C
I
Azot 1,05 — 196
Hidrogen 14,3 —253
Aer 1,01
Heliu 5,29 —269
Oxigen 0,913 — 183

1
La presiune normală.
2
La presiune constantă.

3. Coeficientul tensiunii superficiale a lichidelor,

mN/rn (la 20°C)

Apă 73 510
Benzină . . 21 22
Petrol lampant , , ,• • • 24 Soluţie de săpun . . 40
Petrol , 0 - • ' 30 Lapte . . . . . . 46

4. Căldura specifică de ardere a combustibilului,

mJ/kg

Benzină . 46 Alcool « . „ . . 29
Lemn . - 10 Combustibil convenţional . 29
Combustibil pentru motoarele Combustibil pentru avioanele cu
Diesel * . . • « * . 42 reacţie . %«
Cărbune de pămînt , . , „ 29 Petrol lampant 46
3 8
Petrol . » « - . 4 # . 46 Pulbere »

5. Dependenţa presiunii p şi densităţii p

a vaporilor de apă saturaţi de temperatură

t, °C p, kPa P, e / m 3 t, °C p, kPa P, g/m 3

—5 0,40 3,2 11 1,33 10,0

0 0,61 4,8 12 1,40 10,7
1 0,65 5,2 13 1,49 11,4
2 0,71 5,6 14 1,60 12,1
3 0,76 6,0 15 1,71 12,8
4 0,81 6,4 16 1,81 13,6
5 0,88 6,8 17 1,93 14,5
6 0,93 7,3 18 2,07 15,4
7 1,0 7,8 19 2,20 16,3
8 1,06 8,3 20 2,33 17,3
9 1,14 8,8 25 3,17 23,0
10 1,23 9,4 50 12,3 83,0

148
 9. Rezistenţele specifice p ( l a 2 0 ° C ) şi coeficienţii termici
de rezistenţă a ale unor m e t a l e şi aliaje

150
 13. M a s a a t o m i c ă r e l a t i v ă a unor Izotopi 1 u.a.m.

Masa atomului Masa atomului

Izotopul Izotopul
neutru neutru

\H (hidrogen) 1,00783 8
Be (beriliu) 8,00531
2
H (deuteriu) 2,01410 10
5B (bor) 10,01294
3
,H (tritiu) 3,01605 ,2
6C (carbon) 11,00931
3
He (heliu) 3,01602 14
7N (azot) 42,00000
4 4,00260 '?N (azot) 14,00307
2He (heliu)
6 6,01513
l
ÎO (oxigen) 15,00011
Li (litiu)
7 7,01601 'eO (oxigen) 15,99491
3Li (litiu) 27
3A1 (aluminiu)
16,99913
26,98146

Pentru a afla masele nucleelor trebuie să scădem masa sumară a electronilor

14. D a t e despre Soare, P ă m î n t şi Lună

Raza Soarelui, m 6,96- IO8

Masa Soarelui, kg 1,99-IO 30
R
Raza medie a Pămîntului, m 371•IO 6
Masa Pămîntului, kg . • 5,976-l O24
Timpul unei rotaţii totale a Pămîntului
în j u r u l axei sale 23 ore 56 min
4,09 s
Acceleraţia căderii libere (la latitudinea
oraşului Paris, la nivelul mării), m / s 2 9,80665
Presiunea atmosferică normală, Pa 101325
Masa molară a aerului, k g / m o l 0,029
1
Distanţa medie de la P ă m î n t la Soare, m 496- IO11
Raza Lunii, m i 737-IO 6
M a ş a Lunii, kg 7,35-IO 22
Perioada de rotaţie a Lunii în jurul Pămîntului 27 zile 7 ore
43 min
Acceleraţia căderii libere pe s u p r a f a ţ a Lunii, m / s 2 1,623
Distanţa medie de la Lună la Pămînt, m 3,844-10

15. P r e f i x e l e pentru f o r m a r e a unităţilor z e c i m a l e

m u l t i p l e şi f r a c ţ i o n a r e

Unităţi multiple Unităţi fracţionare

prefixul notaţia factorul prefixul notaţia factorul

exa E IO18 ato a IO" 18

peta P IO15 femto f io-15
tera T IO12 pico P IO" 12
ghiga G IO9 nano n IO" 9
mega M IO6 micro ^ IO" 6
kilo k IO3 mili m 10~23
hecto h IO2 cenţi c IO-
deca da 10' deci d 10"'

151
 E M" E M T E
V I V I I V I I I
2
(H) He
HELIU
4,002602

8 9 10
0 FLUOR
F Ne
OXIGEN NEON
15,9994 18,998403 20,179
16
sSULF
" ci
CLOR
18
Ar
ARGON
32,066 35,453 39,948
24 25 26 28
Cr Mn Fe Co " Ni
CROM MANGAN FIER COBALT NICHEL
51,9961 54,9380 55.847 58,9332 58.69
34 36
Se 35 B r
Kr
SELENIU BROM KRIPTON
7fl,96 79,904 83,80
42 43 44 45 46
Mo Tc
TEHNEŢIU
Ru
RUTENIU
Rh Pd
PALADIU
MOLIBDEN RODIU
95,94 C981 101,07 102,9055 106,42

52 54
Te 53

IOD
Xe
TELUR XENON
127,60 126,9045 131,29

W
TUNGSTEN
74 Re
RENIU
75
Os
OSMIU
76
Ir
IRIDIU
77
Pt
PLATINĂ
78

183,85 186,207 190,2 192,22 195,08

84 P 0 85 At 86
Rn
RADON
POLONIU ASTATINIU
[209] [210] [2221

10.6 107 108 109

[263] 1262] [265] [2S43

RO3 R2O7 RG4

RH 2 RH
67 71
T b 65 D y 66 H o E r 68 T m 6 9 Y b 70 L u
TERRIU DYSPROSIU HOLMIU ERBIU TULI li VTERBIU LUTEŢIU
158,9254 162,50 164,9304 16 7,26 168,9342 173,04 174,967

Bk 97
Cf 93 99 Fm i o o M d 1 0 1 (No) 1 0 2 (Lw) 1 0 3
Es
berkeuu CAUFORNIU EINSTEINIU FERMIU MENDELEEVl! NOBEUU LAWRENSIU
[247] C2511 £252] [257] [2 58] [259] [260]
 3. a ) , b ) , c) Se p o a t e ; d ) , e) nu se
poate. 4. î n c a z u r i l e b) şi c) 5. a) Se
poate; b) nu se poate. 6. Da, d e o a r e c e
pe noi ne i n t e r e s e a z ă m i ş c a r e a t r e n u l u i
în î n t r e g i m e . 7. O (0, 0 ) , B (0, 60 m ) ,
C (80 m, 60 m ) , D (80 m, 0 ) , E (20 m,
40 m ) , K ( — 5 m, 20 m ) , L ( — 1 0 m,
10 m ) , M (30 m, — 5 m) 9. P e n t r u
elicopter d r u m u l şi d e p l a s a r e a sînt e g a -
le; d r u m u l , p a r c u r s de a u t o m o b i l , este
mai m a r e decît d e p l a s a r e a A u t o m o b i l u l
a p a r c u r s un d r u m mai m a r e decît eli-
c o p t e r u l , d e p l a s ă r i l e a u t o m o b i l u l u i şi
ale e l i c o p t e r u l u i s î n t e g a l e 10. D r u m u l ,
deplasarea 11. 4 m, 2 m 12. De
n . . n
— ori; de — ori 13. slx= 4 m, s\y=0;

s2x=4 m, s2y= 2 m, s3x=-—4 m, s 3 i , = 0;

54x—3 m, S4y——4 m; s 5 ; c = 0 , s s y = 3 m .
14. A (20 m, 20 m ) ; B (60 m, — 1 0 m ) ,
40 m, — 3 0 m; 50 m . 15. A (2 m, 2 m ) ,
D (6 m, 2 m ) , 20 m; 4 m; 4 m, 0. 16. 5 m;
4 m, — 3 m . 17. 70 k m ; 50 km. 18. 2,8 k m ;
30° f a ţ ă de direcţia s p r e n o r d . 19. 620 m;
20° f a ţ ă de direcţia s p r e n o r d . 20. x\ —
= 5 0 0 + 2 0 t; x2= 2 0 0 — 1 5 t; —300—
—10./; a) 600 m; b) 50 m, 150 m; c)
30 s; d) — 2 5 s; e) în p u n c t u l cu coor-
d o n a t a x— 500 m. 21. 12 m / s , în d r e a p t a ,
1,5 m / s , în s t î n g a ; 20 s, — 3 0 m. 22.
Xoi = 5 m, Xon = 5 m, * o m = — 1 0 m;
y l j c = 0 , v\\x— — 1 m / s , V] i u = 0 , 5 m / s ;
xi = 5, xn — 5—/, j c m = — 1 0 + 0 , 5 /; 10 s;
— 5 m . 23. 10 s; 50 m. 24. x, = 2 0 + 2 /,
xn= — 2 0 + 4 t. 25. jf 1 — 2 0 0 + 10 /.:
= 20 t. 20 s, 400 TU.

0 î 2 3 4

0 n-^xi n->x2

1 n-^x3 X n-^x2 -f-

F ABT; s—x-^-ni,
Vix-x-^n2: d2x—x-^ri3;
X\ x-*TI4; B / O ;
C / n — r ă s p u n s t; C / n — r ă s p u n s x;
C / n — r ă s p u n s x2.

154
 este egală cu viteza curentului de apă.

1
t, s

42
x, m

200
Viteza broaştei însă este egală cu s u m a
vitezei ei în apă s t ă t ă t o a r e şi viteza
curentillui de apă. De aceea broasca va
a j u n g e n u f ă r u l peste un astfel de timp,
ca şi cum ar pluti pînă la ea în apă
I
2 7,3 17,8 stătătoare.
31. Poate, dacă se va mişca în direcţia
3 11,3 12,5 vîntului cu viteza de 108 k m / h . 32. a)
14 m / s ; b) 6 m / s . 33. 10 m / s , 0; 5 m / s ,
4 53,7 263 —5 m / s . 34. 20 s. 35. 490 m. 36. De
1
5 -5,7 0 ' ! ori; 3; 1, 2. 37. 45 s. 38. 450 m.
XQ2—. X02V\x—X0\V2x 39. 2 min; 240 m.
V\x V7 V\x—V2x
0 1 2 3 3 5 6 7 8 9

1 ri->xi — n->x3 n->x4 — x->na -f- c / n n->x3

(Vix — V2x)
2 n->x2 X n->xi| n->x4 X — n-^xa c/n

F ABT; xoi—x->ni; x 0 2 — X-+FI2; 40. 1) 4; 2) 2,01; 3) 2,15; 4) 675; 5) 634 ? s.

y j ^ — x ^ n S ; uac—x-*FI4; B / O ; C / n _ o
r ă s p u n s t; C/U — r ă s p u n s »,
A/— rv
lS —.
v2{v2 —Vi )

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 Fx~ n->xi Fx 2 — n ->x2 X n ->x3 -f- n->xi

1 Fx 2 2 -f- FI / x c/n

F ABT; vi—x-+ 0 1 ; u 2 — x - * r i 2 ; s — x - > n 3 ; 4 1 . 13 c m / m i n . 42. 22 m / s ; 27° spre

B / O ; C / H — r ă s p u n s A/, est de la meridian. 43. 200 m, 44. 0,5
cm/min.

45.

JVo a, ° v, m / s s

1 19,5 5,66 38,9

2 72,6 0,656 131

3 27 3,72 6,98

4 7,72 12,1 39,3

28. a) Un punct; b) o c i r c u m f e r i n ţ ă ;
c) o cicloidă (fig. 121). 29. P o a t e , dacă
în r a p o r t cu e s c a l a t o r u l se va mişca cu 5 0 4,7 8
o viteză, e g a l ă . c a m o d u l cu viteza es-
calatorului, însă o r i e n t a t ă în direcţia s
opusă. 1. a = arcsin —;
3.
30. F r u n z a de n u f ă r pluteşte în direc- V\ V
ţia c u r e n t u l u i de a p ă , de aceea viteza ei 2. v = vi cos a;
155
126. 151. 131. a) U n i f o r m , rectiliniu; 170. De o r d i n u l I N . 171. 2 - 1 0 2 0 N.
b) rectiliniu, a c c e l e r a t ; c) şi d) curbili- 172. De 4 ori; de 36 de ori. 173. La
niu. 132. C î n d s u m a forţei de g r e u t a t e d i s t a n ţ a de 9 r a z e ale g ă m î n t u l u i . 174.
şi a forţei de r e z i s t e n ţ ă v a fi e g a l ă î n p u n c t u l , s i t u a t la d i s t a n ţ a de 6 r a z e
ca m o d u l cu f o r ţ a de î m p i n g e r e . 133. ale P ă m î n t u l u i de la c e n t r u l Lunii.
Nu p o a t e fi e g a l ă cu 2 N şi 30 N. 134. 175. f 2 = 0 , 7 5 F i . 176. 4,4 m / s 2 . 177.
Poate, dacă unghiurile dintre forţele 3,27-IO 2 3 kg. 178. 3,8 m / s 2 . 179.
2 2
vecine v o r fi e g a l e cu cîte 120°. 135. 13 c m / s ; 330 k m / s . 1801 8,8 m / s 2 .
400 N. 136. 500 N. 137. 13 k N ; 23° f a ţ ă 181. 7,35 kN; 1,22 kN. 182. Cu 80 m N .
de o r i z o n t 138. 20 N. 139. 2 m / s 2 183. Cu 36 kN. 184. 2,4 kN. 185. ± 3 7 N.
140. 150 N. 141. 0,8 m / s 2 . 142. 2 1 .
143.

a 0,25 m / s 2 2 m/s2

m 200 k g 20 t

F 80 N 20 N

144. 1,5 m / s 2 . 145. Acceleraţia a u t o t u r i s -

m u l u i este de două ori mai m a r e . 146. 186. ax = a= . 187. 700 N

250 N. 147. 68 m / s . 148. a\a2 188. 600 N; 300 N. 189. 1,7 190. 5
191. 6. 192. S u p r a s a r c i n i în t i m p u l res-
= 0,08 m / s 2 . 149. 200 g. 150. 4 N; 0; pingerii şi atingerii de P ă m î n t ; impon-
— 2N. 151. D a ; v a fi nevoie de 8 cai, derabilitatea în timpul zborului. 193.
d a c ă l e g ă m e m i s f e r a a doua de un d ) . 194. 9,5%. 195. A ş e z ă m c o r p u -
obiect fix. 152. E s t e aceeaşi. 153. Dâ- rile pe talerele balanţei şi le c o m u
că v a s c ă p a obiectul, poziţia cosmo- nicăm acceleraţie. S u s p e n d ă m succe-
n a u t u l u i f a ţ ă de n a v ă nu se v a schimba; siv corpurile de d i n a m o m e t r u şi le
dacă v a a r u n c a obiectul, c o s m o n a u - comunicăm aceleaşi acceleraţii. 196.
tul v a începe să se mişte. 154. î n pri- Da. 197. Pe Lună a t m o s f e r a lipseşte.
mul caz a s u p r a bordului şi f u n d u l u i 198. 20 m / s . 200. 10 m / s 2 . 201. v\ : v2 =
luntrii acţionează f o r ţ e egale ca modul = 2; h\-.h2 = 4.2 202. 3,4 s; 33,6 m/s.
şi de s e n s opus. î n cazul al doi- 203. 0,4 s; 25 m / s . 204. 35 m. 205. 4 s.
lea — n u m a i o s i n g u r ă forţă, deoarece o
a doua este aplicată a s u p r a malului. 206. Este egală numeric cu ~ (2/î— 1).
155. Deoarece f o r ţ a , care acţionează
a s u p r a capului în sus, este egală cu 207. 15 m / s ; cu 1 s. 208. Uo =
forţa, c a r e acţionează în jos, a s u p r a hţ-hi
u m ă r u l u i . 156. Nu se v a dezechilibra Vighv 209. 30 m / s ; 45 m.
în ambele cazuri. 157. Cel de sus 2 N;
cel de jos 10 N. 158. 40 g. 159. 1 k N / m ; 211. De 2 ori. 212. 4 m; 20 m; 2vQt.
60 N. 160. 100 N. 161. 4 mm. 162. 213. De 2,25 ori. 214. 4620 m; 740 m / s ,
33,5 k N / m ; 26 k N / m . 163. 0,5 k N / m . se micşorează considerabil din c a u z a
164. Rigiditatea sîrmei de oţel este de .rezistenţei a e r u l u i . 215. 40 m; 2 s; 4 s;
2 ori mai m a r e . 165. 10 N / m . 166, 2k. L216. 1) 3,44; 2) 4,92. 3) 5,89; 4) 6,61;
5) 9,34 m.
167. k= , : 168. 1 cm. 169. 1 \xN.
n—
s
0 1 3 4 5 6 7 8 9
*
0 X Fu X Fx 2 2 X 9 . 8 1
1 c/n
F ABT; r; B | ; B / O ; C/U — r ă s p l i n s h
159
217. y == 20* — 5/2; a) 1 s şi 3 s; b) 2 s; i ) = 10 m; b) 2,6 s; c) 22 m. 235. a\
0,7 s; b) 0,07 s. c) 3,8 m/s. '
nu va fi. 218. a) y = 20/ - 5/ 2 ; b)
236.
y = 2 5 + 2 0 / - 5 / 2 ; 5 s. 219. f = |
g, m/s 2 v, km/s
}/ 4[ ' 3,71 3,00
220. 0,7 m. 221. 2 s; 3 m/s. 222. Timpul 8,75 7,30 1
nu se va schimba; distanţa de zbor se
3,75 3,56 1
va mări de 2 ori. 223. Trebuie mărit
24,9 42,2
de -\iz ori. 224. s = 2 V H h = l , 6 m .
225. 11,7 m/s; 59° faţă de orizont. 10,4 25,1
2v2
226. // = = 20 m. 10,2 > 15,6
g
227. x = 10 ţ/ = 20—5/ 2 ; t/ = 20— 14,1 17,6
-0,05x 2 ; a) 2 s; b) 20 m. 228. 180 m.
229. 3,1 s; 12 m; 40 m.
GM
V - Vgft
230. R2
No 1 2 3 4 5 6

H, m 31,8 35, 2 28,5, 12,7 19,1 51,0

t, s 4,52 4,82 4,21 1,61 3,95 6,02

s, m 87,6 84,8 88,3 44,1 76,5 0

v, m/s 31,6 31,6 31,6 ' 31,6 27,4 31,6

ţ^sln2 a 2) * +

3) s=tf/cos «;
u
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pi

F sin X x->ria Fx 2 2 — n-^x4 + 2i

(t;o sin a)

+ c/n 2 X n-^x4 n-^xa n->x4 2(

re
+ c/n n-^xi X n-^x2 F cos X c/n n->xi c>
fr
n-^x3 n-^x4 X 2. X + F c/n ' m

231. 4 h. 232. 91 m 5 cm. 233. In vîrfuri- FABT; y 0 - x ni; a - x 112; h

le unui pătrat, lungimile diagonalelor că- —x n 3 ; g-x-+ n 4 ; B/O; C / n
ruia se măresc cu timpul după legea — răspuns H; C / n — răspuns t; C/ri-j
2vot, iar centrul se mişcă vertical în — răspuns s\ C / n — răspuns v.
jos cu acceleraţia căderii libere. 234.
x = 8,7 t, y= 2 0 + 5 / - 4,9/ 2 , y =
= 20+0,58* — 0.065*2; a) x = 17,4 m,
160
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 6 6 7 Bn î 1 /-/ n-^xi X
2
1 n-+x2 Fx — c/n n->x2 X F 1 0 0
2 0 c/n

F ABT; M — x - ^ n i ; R- x n2;
B/O; C / n — r ă s p u n s g; C/U — răs- 279. 100 N. 280. 0,2. 281. je = — X
k
puns v, k m / h .
X (ptgH-pta — p2g).
9t
237. 1 k m / s . 238. 7,57 k m / s ; 96,5 min.
239. 6,45-IO 2 3 kg. 240. De 2 ori mai 282. 220 N; 20 N. 283. 2,3 kN. 284. 0,31
puţin. 241. Viteza satelitului Pămîn-
tului este de 1,11 ori mai mare. 242. 285. 8 N. 286.
7,73 k m / s ; 90,4 min. 243. S-a mărit, s-a F2-F{ l
micşorat. 244. Cînd forţa de atracţie cos a
va fi mai m a r e decît forţa de frecare
de repaus maximă, obiectul va începe = 0,58. -288. 220 N; 380 N; 430 N
să se mişte. 245. î n toate cazurile 289. 3,2 kN. 290. a) 5 cm/s 2 ; b) 0;
forţa de frecare de repaus se măsoară c) 2 cm/s 2 (mişcarea e întîrziată)
cu produsul dintre masa conteinerului 291. 3 m/s.
şi acceleraţia automobilului în siste-
mul de referinţă „ P ă m î n t u l " . a) Este
egală cu zero; b) în direcţia vitezei; 292.
c) este egală cu *zero; d) după raza
la centrul arcului de rotaţie; e) în di- K? a, m / s 2 v, m / s t, s
recţia opusă vitezei. 246. Ambelor
corpuri le comunică acceleraţie în ra- 1 0,21 3,33 16,2
port cu p ă m î n t u l forţa de frecare
de repaus. Dacă F f r o b ^>ma, obiectul ca- 2 —4,02 18,9 1,26
pătă acceleraţie, egală cu acceleraţia
trenului, adică va rămîne în repaus în 3 0,17 12,0 6,00
raport cu v a g o n u l . 247. 3 m / s 2 . 248.
$ 0 0 0 / . 249. 0,3. 250. 500 kg. 251. 0,01. 4 0 11,0 6,29
252. 10 N; 2,5 N. 253. 9 N. 254. 6 cm. 10,0 6,57
257. Pe Lună lipseşte atmosfera. 258. 5 —0,15
Deoarece forţa de rezistenţă a apei de- 13,5 9,79
pinde de aria secţiunii transversale. 6 0,46

7 1,06 17,7 8,20

260. De =49 ori. 261.
8 —0,71 21,6 4,72
4 20 N; 0,04. 262. 3 s. 263. N-a respectat
"""regulile de circulaţie. 264. Dacă miş- F — mg (sin a-f-jx cos a)
1
căm brusc foaia de hîrtie, forţa de 1) a m
" f r e c a r e de repaus nu reuşeşte să co-
. munice acceleraţie, egală cu accele-
r a ţ i a hîrtiei; a > 3 m / s 2 ; nu se va schim- 2) v = ^f2a^^vl ;
J b a . 265. 0 , 1 6 < n < 0 , 2 . 266. Să micşo-
r e z e viteza. 267. 8 m / s ; se va micşora
T de 2 ori. 268. 40 m. 269. 0,48. 270.
21
1 3)
2,5 m / s 2 . 271. 15 kN. 272. 15 cm/s 2 . V + Vq
273. 2kN. 274. 20001. 275. a =
( M ^ = 0 , 5 m / s 2 . .276. 2,5 kN,
J,5 kN. 277. 20 m / s 2 . 278. 35 kN.

161
Comanda JVt b9l!
 0 1 2 3 4 5 6 7 8
N!
0 n-vxi F cos n - > x 2 X n->xi F sin + n->x3 X 9
1 8 X n->x4 —
/-/ n->x2 c/n n->x5
2
2 X 2 X Fx + F-r c/n n^xe +
3 n-^x5 2 X F l/x c/n

FABT; a — x - * n i ; \i — x U2\ m— 300. 18 m / s . 301. 20 m/s; 22°. 302.

— x->n3; F—x 114; / —x gl slncitga m/s. 303. ^
115;' î?O - x -> n 6 ; B / O ; C/U -
1
— răspuns a\ C/U — răspuns v; l i H . - l . 4 s - . 304.
C / n — răspuns /. d+/sin a

= m\ — + g cos a 1,5 N. 3 0 5 . 2 •
293. n = tg
V1
2,4 N. 306. a) mg\ b) 2mg;c) — mg
294. a = g(sin a — fi cos a) = 3,3 m / s 2 . 2
307. 9,6 m/s . 308. 442 kN; 160 kN.
295. Corpuriie au aceeaşi viteză; timpul 309. 32 kN; 16 kN; 8 kN. 310. 0,2.
mişcării corpului al doilea este de n
311. F = m(rc-£)(a+y,g).
ori mai mare. 298. 6 kN; se va mări
de 4 ori. 297. 15 kN. 298. 950 N. 312. a= = 2 m/s 2 ;
299. în punctul superior: a) 1,4 N,
în jos; b) 0; c) 12 N, în sus. In punc-
tul inferior; a) 6,6 N; b) 8 N; c) 20 N. X ( 3 + n ) = 16 N.

313.

Ko 1 2 3 4 5 6 7 8

a, m / s 2 0,64 —0,64 4,05 -1,71 2,95 3,01 0 0

N 0,82 0,82 1,09 2,19 1,3 0,81 1,39 1,86

g(m-2 sin 6 — mi sin a)

F{ — ni] ( a - f g sin a)
ni] 4-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n^xi n->x2 F sin X n->x3 n-^x4 F sin X —

n->x5

1 X n-^xi n+x3 -f -r- c/u n - > x 4 F sin 1->X5 X

2 + n-^x3 X C/U
L
F A B T ; m 2 — x - > n i ; fi — x - ^ n 2 ; m,— 314. 105 k g . m / s ; 2,5-10 4 kg-m/s. 315.
— x - > n 3 ; (i x >- 114; g — x ->- n 5 ; 3 0 m / s . 3 1 6 . I m p u l s u l c o r p u l u i din plumb
B/O; C / n — r ă s p u n s a\ C / n — răs- este de 1,5 ori mai mare. 317. 2-10 7 kgX
puns X m / s . 318. 1 k g . m / s ; 2 kg-m/s; 20N;
200 N. 319. 800 N; 250 N. 320. 16 kg-m/J
4 8 ' k g - m / s ; 16 N. 321. 2 kg-m/s. 322-
14 k g - m / s ; 20 k g - m / s ; 0. 323. M
2; 2) 0; 3) - 3 , 4 6 ; 4) - 1 5 , 8 ; 5) 8,26 M g
162
 "UVlx -f tri2V2x 345. 5 m. 346. 4,5 kJ. 347. —16 J; 4 J;
m —12 J; 12 J. 348. 1 kJ.
rn{ t

p 0 n-^xi
0 1

n-^x2
2 3

n-vx3 |n-vx4
4 5 6
p 8 9
X X + n-*x3 +
1 1
L±Z c/n n i ; v\ 02;
1 tu | 1
F ABT; m\ — x 349. 32 J; caracterizează rigiditatea
m 2 — x ->-113; 114 B/O; arcului; energia potenţială. 350. 0,3 J.
C / I I — răspuns vK. 351. 0,5 J. 352. 2 J. 353. 1 : 3 : 5 . 354.
324. 0,1 m / s . 325. a) 2,25 m / s ; b) 0,75 I,2 J. 355. —4 J; 4 J; —4 J. 356. 8 J .
m / s ; c) —0,25 m / s (în direcţie opusă) 357. 5 -J; 358. 60 J; 90 J. 359. h =
326. Cu 0,02 m / s . 327. 7,1 m / s ; 7,1 m / s
328. 0,75 m / s . 329. 0,4 J. 330. 47 kJ 2,5 m. 360. 20 J; 2,5 J
331. 26 J. 332. 45 kJ. 333. 1,4 kJ
334. 700 kJ. 335. I : 3. 336. a) —5 J
b) 5 J; c) 0. 337. 1 kJ. 338. 180 J, 361. vo = V . 362. v = ^vl — 2gh.
320 J; 500 J. 339. Energia cinetică a 363. 60°. 364. 1,5 m. 365. Ft=mgX
X (3—2 cos a). 366. 7 mg; mg. 367.
pucului este de 3 ori mai mare. 340.
Cu 6 mg. 368. 1) 4,47; 2) 8,60. 3)
200 GJ. 341. 120 J. 342. Impulsul camio- II,1; 4) 14,6; 5) 12,3 m/s. v=MX
nului e de 3 ori mai mare, iar ener
gia — de 2 ori mai mică. 343: 2 kg
m 1 sin a a
4 m / s . 344. Ec = * ^ ; {
2
— 0,3 J.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 o n-^xi n->x2 —
FV^ n-^x3 X c/n
F ABT; k — x - ^ n i , m—x I~I2; 369. a) Se va mări de 2 ori; b) se va mări
A i __ x-^F13; B/O; C / n — răspuns v. de V"2 ori; c) se va micşora de V 2 o r i -
xi
370. v = î / <kx ~ La îm-
km/h 7 m
v2, m/s tyg
puşcarea vertical în sus viteza este
mai mică. 371. 6 kN. 372. Se va rupe,
deoarece forţa de elasticitate care apare
1000 5 este egală cu 50 N. 373. A l — 2
(vf m/s—f, km/h 3600"^ 18 vt km/A)- A2 |xmg
- 1 0 . 374. 240 kJ; —30 kJ; 210 kJ.
375. 6 MJ; 3 MJ. 376. —400 kJ; —400 kJ
377.
v,km/h
20 40 60 80 100

0,6 2,6 10 24 42 65

0,2 7,9 31 71 126 197

0,08 79 177 315 492

20

157 354 629 983

0,04 39
 n xi x Fx 2

c/n

FABT; v\ k m / h — x - > n i ; \x — x
112; B/G; C / n — răspuns m.

378. l O m / s . 379. 0,05; 36%. 380. 384. 1 k j ; 385. [i = - ~ - r 386. 200 kJ;
2 mgl
Distanţele sînt egale. 381. v =
(sin a cos a) . 382.
—500 kJ; —900 kJ; 600 kJ; 3 kN. 387.
—60 kJ. 388. —0,6 kJ; —0,48 kJ. 389.
h Mh — 10MJ. 390. 30 N. 391. 143 MW.
0,05. 383.
b+s ml 392. 80 kN. 393. 0,6 kW.
394.

No ' v, m / s E c , kJ kJ kW

1 15 157 51,5 20,9

2 13,3 123 61,7 16,4

3 19,2 259 61,7 41,1

4 15,4 841 264 135

5 13,7 664 406 75,4

_ 2s mv
1) u • ; 2) Ec = 3) 1xmgs\ 4) N =

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^xi 2 X n->x2 — C/n Fx 2 X. 2

1 -f- c/n n->x4 x n-*xi X 9

2 8 X c/n n-^xa + c/n

t— kJ; C / n — r ă s p u n s Alr, kJ; C/H

— X-MI3; n — x->114; B/O; C / n r ă s p u n s N, kW.
- r ă s p u n s Uf m / s ; C/U - r ă s p u n s £ c ,
395. 2,4 m / s . 396. 27 kW.
397

a, m / s 2 2,15 2,31 1,74

t, s 22,6 32,4 j 48,0

4) A ^ n F s :
Ec, MJ 16,2 253 555

A, MJ 24,2 340 824

N, MW 1,07 10,5 177

164
 0 l o 3 4 5 6 7 8 9

0 x->na
n+xi 5 X l 8 (V, Fx2 2
m/s)
l L __j
n-^x2 C/U n~>-xa F l/x c/n
<£>
—-
n^-xb

2 X c/u n-^x4 n^-x5 1 X x^nc n-^x2 X c/n n-^xc

(nF)
3 n~^xa X 2 c/n 1
F ABT, v, k m / h - x ^ n i , s,m- mică decît presiunea atmosferică. 406.
n 2 ; m, t — x - > n 3 ; n — x - * n 4 , F, 1380 l 408. împotriva mişcării acelor
kN — x - ^ n 5 , B / O ; C/U — r ă s p u n s a, de ceasornic. 409. 0,25 s; 4 Hz. 410. Ţinţa-
m / s 2 , C / n — r ă s p u n s r. s, C/U — rul va da din aripi mai des cu 24 000
r ă s p u n s £ c , k J , C/U — r ă s p u n s /l, kJ, 411. 80 cm. 412. Albina dă din aripi mai
C / f i — r ă s p u n s N, kW mult cînd zboară după n e c t a r
398. 12 kJ; 6 6 % . 309. 8 8 % . 400. 100
An = 8
M W - h . 401. 4 0 % . 402. 1/6 m / s . 403. \ VI V-I '
4,9 m / s . 404. M i n g e a se v a afla pe axa A/z=5000.
j e t u l u i , u n d e viteza e maximă şi presiu-
n e a m i n i m ă . La d e p l a s a r e a f u r t u n u l u i
413. a) Abătînd pendulul într-o parte de
o p a r t e a bilei n i m e r e ş t e în regiunea cu
la poziţia de echilibru; b) împingînd
o p r e s i u n e m a i m a r e şi bila m e r g e după pendulul. 414. 4 cm. 415. 200 g. 416. Bila
j e t . 405. î n ţ e a v a de s c u r g e r e apa se a doua trebuie abătută de la poziţia de
m i ş c ă cu o viteză m a r e , de aceea presiu- echilibru la o distanţă de 2 ori mai
n e a se m i c ş o r e a z ă şi poate deveni mai departe 417

JVfo J t ,J
c
£c J v, m / s

0,049 0 0,049 0,60

i

0,049 0,049 0 0
2

0,049 0,027 0,022 0,41

3

0,049 0,012 0,037 0,40

4

0,075 0,049 0,026 0,33

5

c-kAL% kx1 3) EC=E-E, 4) v=

t— 2)

l 2 3 4 5 6 7 8 9
0
^ria
Fx 2 X 2 C/U n-^xi n + x 3
0 n->xi n-+x2

2 C/U n-^xa /-/ C/U n+x4

l Fx 2 X

2 X F C/U
2
ni- A v-^n2' r ă s p u n s £ ; C / n — răspuns £p; C / n —
F ABT, x-
_ x-^n3; m- X "ri4- B/O; C / n - r ă s p u n s £s. C/U - r ^ p u n s c
165
 445. Ţ i n t a r u l , deoarece el emite un 460. 0,01 mg; 1 mg. 46K 6,9.10 I 0 m, este
sunet mai înalt. 446. Cînd burghiul de 180 ori mai mare. 462. 3,9-10 18

v
electric funcţionează (sfredeleşte o
g a u r ă ) f r e c v e n t a e mai mică, iar înălţi- 463. Circa 10G 484. d Af ,
mea tonului e mai j o a s ă . 447. 0,4 s. 448. 2Na?
420 m. 449. î n u r m a reflectării multiple
d = 2 , 8 - 10~ l ° m. 465. S-a mărit de 2 ori.
de la pereţi şi pod a s u p r a sunetului de
466. Presiunea oxigenului este de 16 ori
b a z ă se s u p r a p u n e şi cel reflectat. 450.
mai mare. 467. Se va mări de 3 ori. 468.
200 moli. 451. 2,2 kg. 452. 1,5 1. 453.
0,11 M P a . 469.710 m / s . 470.2,3 • 1025 m 3 .
M a s a corpului de p l u m b este de 1,7 ori
471. 493 m / s ; 461 m / s . 472. 10~ 2 , J. 473.
mai m a r e , iar v o l u m u l de 1,1 ori mai
m a r e . 454. 2 m 3 ; 2 m 3 . 455. 3,3-10~ 2 7 kg; Se va mări de 6 ori. 474. 27°C; 475.
1 7 10~ 27 kg. 456. 1,4-10 2 2 457. 3 - 1 0 " . 12Z!C. 476. Cu 10%. 477 6 . 1 0 " 2 , J ;
45H 1.2.10 2* 10 26 m~ 3 478. 725 K. 479. De 3,9 ori.
480. 1.9 k m / s . 481. De 4 ori 482. 774 K.
ft Na m Na P # NAmm Ma9V 483. De 1,12 ori. ^ (v) 2
M M M M 3 kT
485. De 6-IO 6 ori.

86.

h, km £ • 10"21 J «•IO 2 5 , m' 3 ^ P. k g / m 3 v. m / s

0 5,96 2,54 1,22 498

0,5 5,90 2 ; 43 1,17 495

1 5,84 2,31 1,11 492

2 5,69 2 ; 09 1,01 486

5 5,30 1,53 0,736 469

10 4,62 0,861 0,415 438

p nM
1) £ = 1 , 5 kT; 2) 3) P = i r A- 4) z - y n .
Kl

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^x3 î 5 X X c / n n-^x2 n->.x3

n-^xi -

1 — — c / n n-*x4 X n-^x5 — c/n F l/x

2 3 n+x2 X X F V c/n

487. u = 6 0 0 m / s ; i/teor.= 590 m / s . 488.

F ABT; T-x-+n\ p — k — 4 moli. 489. 8,2 M P a . 490. 100 kPa. 491
— x-^113; M — X-+-I14; Na — X-+U5;
45,7 kg. 492. 2 1. 493. Hidrogenul de
B/O; C / n — răspuns £, C/U — răs- 22 ori. 494. Trebuie mărite ordonatele
p u n s n\ C / n — răspun.s p C / n — răs- tuturor punctelor: a) de 1,5 ori, b) de
puns v 2 ori. 495. De 1,7 ori. 496. Densitatea
metanului e de 2 ori mai mică 497 1,
16; 2, 34; 0,041; 0,257, 1,£9 k g / m 3
pM
167
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 X 8 • 3 1 c/n

F ABT; p; Bf, M; Bf; T; B/O; C/n - M O

răspuns p -
2(/i+1)
498. 64,4 k g / m . 499. 1,56 3
kg/m 3
519. 12,3 cm. 520. 1) 77, 2) 73; 3) 75; 4)
74,2; 5) 74 cm. col. mercur
„flrt . PShM / 1 1 \
500. / — — — ; ăm = — l(Po+x) -x(x+h)
I Tx 7*2 /'

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^xi n->x2 + n-+x3 X n->x2 n-^x4 + n-*x2 X

H
1 — n-^x3 n->x2 c/n [ ]

F ABT; po —x->ni; x — x->n2; /— 521. 3,5 kg/m 3 . 522. 7 1. 523. 93°C. 524.
x-^TO; h — x-^n4: B/O; C / n — 100 cm 3 . 525. Cu 1 cm. 526. 27°C.
r ă s p u n s p. 527. Invers proporţională. 528. 39°C.
m < 1 7 , 7 g. 502. 9,5 1. 503. 810 kPa. 504. 531. 65 kPa. 532. 77°C. 533. 210 kPa
380 MJ; 505. 677°C. 506. S-a mărit de 1,6 (în exces cu cea atmosferică). 534. 7°C.
ori. 507. E posibilă ruperea luntrii; 535. 127°C. 536. a) La un volum mai
trebuie să evacuăm o parte de aer. 508. mare unghiul de înclinare al graficului
e mai mic; b) la o masă mai mare
100 k P a . 509. Deoarece o dată cu mărirea
unghiul de înclinare al graficului e
volumului aerului se micşorează volumul mai mare.
lui. Să deschidem dopul. 510. Se va
mări de i , 5 ori; se va micşora de 1,33
ori. 511. 100 kPa. 512. 90 ml. 513. 50 cm 3 537.
V-2 i
514. 16 mm 3 . 515. 210. 516. 60 N. 40 N
5*7.

N? P, kPa ni
Po(V+nVQ)
180 (100) 1) p-

100
2) n , =
(Pmax — Po) V
257 (286) PQVO

58

225 (75)
.
0 1 2 3 4 6
1 1
0 X n->xi x FJI c/n
F ABT; 9810 — x->ni
(se introduce 1 dată) m, g;
(Bf; n; Bf; d, mm; B/O;
C / n — r ă s p u n s 6. m N / m
168

0 î 2 3 4 5
0 n-Mci n-^x2 X n->x3 + n->x4
1 n->x5 — Fx<0 18 IT—>-xa
2 — n-^x3 X n~>x4
F ABT; Vo — x->m, n — x->U2\ V capilare,
— iar praful de vopsea va rămîne
— x - > n 3 ; po — x->114; p max — x->-I15;
B / O ; C / n ' — r ă s p u n s p , dacă u r m ă t o a -
rea C / F I v a fi 0; r ă s p u n s ni, dacă
u r m ă t o a r e a C / n v a fi 1
538. Se m ă r e ş t e . 540. La trecerea 1 —
2 volu-mul r ă m î n e c o n s t a n t ; la trecerea
2 — 3 v o l u m u l c r e ş t e p r o p o r ţ i o n a l eu
T, la t r e c e r e a 3 — 4 v o l u m u l creşte; la
t r e c e r e a 4 — 1 v o l u m u l se micşorează
p r o p o r ţ i o n a l cu T. 543. Nu. 544. Vaporii
e r a u s a t u r a ţ i . 545. La / < 1 1 ° C . 546.
2,6 m g . 547. 21 m g . 548. 0,24 P a .
549. La 4 0 ° C e s t e de 4,34 ori mai m a r e ,
550. De 12 ori. 551. Nivelul apei în tub
se v a coborî p î n ă la nivelul ei în v a s .
552. N u . 553. 2,2 k P a . 554. T e m p e r a t u r a
de f i e r b e r e a apei creşte, deoarece dea-
s u p r a s u p r a f e ţ e i apei se menţine o
p r e s i u n e a p r o a p e d u b l ă . 555. Nu, aceasta
e c e a ţ a — p i c ă t u r i mici de apă. 561.
5 0 % . 562. 7 4 % . 563. 5 9 % . 564. Se va
m ă r i cu 1 9 % . 565. Nu va c ă d e a . 566.
7 5 % . 567. 2,1 g. 568. Răcindu-1 izocor
p î n ă la 11°C, comprimîndu-1 izotermic
p î n ă la 27,6 1; micşoraţi v o l u m u l lor
c o b o r î n d respectiv t e m p e r a t u r a . 569
S î n t corecte. 570. 6 0 % , 0,96 k P a , 7,3
g / m 3 . 571. 7°C, 10°C. 573. 2,4 mN. 48 fjiJ
574. 1,3 m N . 575. 28 m g . 576. 1) 74,2;
2) 71,4; 3) 72,8; 4) 72,1; 71,1 m N / m .
mg
nnd
577, S-a m i c ş o r a t de 1, 2 ori.
578. 73 m N / m . 579. î n primul caz apa nu
u d ă s u p r a f a ţ a f r u n z e i , iar în cazul al
doilea — u d ă . 580. Penele de gîscă sînt
a c o p e r i t e cu un s t r a t subţire de grăsime,
de aceea a p a nu le u d ă . 581. P e n t r u a
acoperi c a p i l a r e l e în tencuială, deoarece
î n caz c o n t r a r uleiul v a fi absorbit în
6
I
7 8 9
3 n-^x3 -r x->nafp;
c/n 0 c/n n-*x5 n-^x4
n-^xi -7- c/n î c/n
la s u p r a f a ţ ă şi se va coji. 582. Din cauza
ridicării capilare a apei. 583. 11,7 mg.
584. 7,3 cm. 585. Pe vîrful muntelui,
deoarece acolo acceleraţia căderii libere
e mai mică. 586. Apa se ridică la o înălţi
me de 24 ori mai mare. 587. 0,47 mm
588. 820 k g / m 3 . 589. 5,1 mm. 590.
Se va micşora. 591. 22 m N / m . 592. Din
cauza anizotropiei dilatarea în diferite
direcţii poate fi diferită. 593. în timpul
creşteri* cristalului la s u p r a f a ţ a lui se
observă micşorarea densităţii soluţiei ca
u r m a r e a trecerii substanţei dizolvate pe
cristal. Cu micşorarea densităţii aceste
straturi de soluţie se ridică în sus. 594
In primul caz cristalul se va dizolva, în
cazul al d o i l e a — v a creşte. 595. a)
Compresiune; b) încovoiere; c) întindere,
d) răsucire; e) răsucire şi compresiune,
f) deplasare. 596. Deplasare şi răsucire.
597. încovoiere şi răsucire. 599. 32
M P a . 600. î n sîrma cu diametru m a r e
tensiunea este de 9 ori mai mică 601
0,002; 1 M P a . 602. 0,0005, 1 mm 603.
210 M P a . 604. De 2,1 ori 605. 3 mm,
10 3 606. 20 G P a . 607. 52,5 N. 608. De
4 ori. 609. Alungirea absolută s-a
micşorat de 4 ori, iar cea relativă de
2 ori. 610. Se va micşora de 2 ori
611 0,66 G P a . 612. Din mai mult de 13.
613. h = , /z= 135 m
Pg
n
614. / o = S Î 1 - -hk ,
m2 — rn \
615. 37,4 kJ 616. Cu 12,5 kJ 617 Ener
gia internă a heliului e de 10 ori mai
m a r e 618. Se măreşte; se micşorează
wy.
rămîne constantă. 619. £/= ^ »
U=9 MJ
620. S-a micşorat de 3 ori. 621. UI=U2.
622. 220 J. 623. 400 kJ 624. A = VRAT
625. Lucrul efectuat de hidrogen e de
16 ori mai mare.
169
 626.

Parametrii
Gazul
A, k J Q, k J AU, k J
Azotul 12,3 43,4 31,1
Hidrogenul 65,3 225 159
Aerul 2,40 8,45 6,06
Heliul 52,6 134 81,3
Oxigenul 1,47 5,18 3,71

1) A==— RAT, 2) Q=cPmAî

3) A U = Q — A .

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
0 n->xi n+x2 8 • 3 1 Bn 3 /-/
1 X n->x3 X x-^na(^l) c / n n-^x4 n - ^ x i n->x3 X X
2 c/n n-^xa — c/n 1
F ABT; m — x - > n i , Al — x + r i 2 ; & T —
— x->113. cP — x - > n 4 , B/O; c / n —
răspuns A. kJ; C / n — răspuns Q, kJ
C / n — răspuns AU, kJ

627. 3,3 MJ, 6,1 MJ 628. 0,3 kJ 629.

12,5 kJ, 43,8 kJ, 31,3 kJ 630. De

^ o r i . 631. De - ^ - 1 , 4 ori 632.

R cp AI — R
Q== A v RAŢ 633. 0,6, 0,4 634. 5,2
k J / ( k g - K ) 637 Vezi fig. 123. 638.
300 K, 420 K, 250 J / ( k g - K ) , 340 K,
420 K, 500 J / ( k g - K) 639. 19,4, 19,3;
27,8; 10,7, 47,2°C.
ciniiti-j-cmt
C[tn\-\-cm

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
[o n->xi n-^x2 X x-^na n->x3 X n-vx4 n^x5 X x-^nb
. (cm) [cm i)
i n-*x6 x + fl-^xa n-^xb + - - c/n

F ABT; C — X-+TU; m — x-+T\2; t — 640. 2,2 k J / ( k g - K ) 641. 80 1 şi 120 1.

x->ri3; Ci — x - ^ 0 4 ; ml — x->115; 642. 55°C. 643. 16 min; 700 1. 644|
ti x-^116; B/O; C/U răspuns e Energia internă a aburului este cu

170
 0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
x->na n-^x4 n-vx5
0 n-^xi n-^x2 n-+x3 X X X
{cm, t)
x-^nb
1 n-^x2 n ^ x 4 + n-^xi X Fx>0 23 n-^xbj
(0)

2 c/n 0 c / n n-^xa n-^x5 — n-^x5 — 1 -

|
3 [/-/ c/n i c/n
1 1 1
F ABT; ca — x - 1, m a — x + n 2 ; 659. 420 g, 80 g
t — x->ri3; m g — x-^ri4, A — X-+FI5, 660.
B/O; C / n — răspuns 0, dacă următoa-
rea C / n va fi 0; răspuns k, dacă No e . °C m, kg
următoarea C / n va fi 1
1 57,4 —
Cmmmttop-\-Catnatar
Cmmm-\-cama 2 94,5 —

m 3 0,0269
2) m m^-\-cmmmttop+
r 4 —
0,134

+camatg— lQ0(6^mm-f cama) 5 21,5 —

6 28,6

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n+xi n-^x2 X x->na n-^x3 X n-^x5 X x-^nb

(CatUa) (Cmmm)
1 n-+x6 X T n->x7 0 + x-^nc n-^xb
(numă-
rător)
2 + x-^nd x-^no î 0 0 Fx<C 34
(numi- (e)
tor)

3 n-^xo c/n 0 c/n n-^xc 1 0 0 n-^xC

X
4 /-/ c/n 1 c/n
F ABT; _x-vni; ma - x->n2;
Ca
ia — x-^n3; Cm — x->~ri4; tnm — x->— 661. Cu 1,6°C. 662. A
kgh 663.
—>-n5; /top — x-*TI6;). — x->n7; r — x-v iQOe
->118; B/O; C/11 — răspuns 0, dacă Prima. 664. Cu 120 K. 665. Cu 8 K.
următoarea C / n va fi 0; C / n — răspuns
rni, dacă următoarea C / f i va fi 1 1
00c 8C
6 6 ^ 357 m / s . 669. 38%; 32%. 670.
Amestecul de lucru. 671. 23%; 46 kJ,
l4kW. 672. 30%; 400 K. 673. 1) 32,6;
2> 3Q.4; 3) 24,6;, 4) 24,0; 38,3%.

qm

I
mi< a de la sarcina mare; pe tg— sin 2
aceeaşi dreaptă la distanţa a de la sarci- 2
725. 1,7,
na mică şi 2a de la sarcina mare. 700. 70
kV/m, lOkV/m; 50 kV/m, 50 kV/m. tg-~sln2
701. Cu 3°. 702. E ^ 708 726. 2 0 nC. 727. 10 jaJ; -10 728,
—0,5 |aJ; 0,5 ^J; 20 V. 729. 40 nC. 730.
L.3Q-HJ; - 3 0 pil; 6 kV; j d & U O ^ O puJ; 6 kV.
Rectiliniu, uniform accelerat. — x 17 l7
731. 1,6*10 J; —1,6*10 J; 5,9
qE
mv2
705. Sarcina era pozitivă. 706. In Mm/s. 732. -2,27 kV. 733. A<? ;
primul caz. 707. Distanţa e mai mare în
cazul cînd sarcinile au semne diferite. A<p=4,2 MV. 734. Energia cinetică a
709. Nu va rămîne. 710. S-au micşorat, particulelor a eşţg. de 2 ori mai mare,
în cazul al doilea mai mult. 711. iar viteza de V 2 ori mai mică. 735.
La contactul cu pămîntul sarcina de 20 kV/m. 736. a) ± 6 kV; b) 0; c)
un semn se scurge de pe cilindru şi for- ± 4,2 kV. 737. 3,5 kV. 738. 3000.
ţa de atracţie creşte. 723. 1,4 |iC/m 2 ; 739. Nu va fi; nu va fi; va fi acelaşi.
740. Lucrurile vor fi egale. 741. în pun-
0; 90 k y / m . 714. E ^ — . 715. ctul C. 742. Vezi fig. 124. 743. S-a
9e0 mărit cu 1,5 kV/m; s-a micşorat cu 0,5
Se va mări. 716. 20 kV/m. 717. Se va kV/m. 744. 4000 kV/m. 745. 59 FIC/m2.
abate; nu se va abate; se va abate. 746. Pe condensatorul al doilea trebuie
718. 1 2 0 V / m ; 7 0 V / m ; 4 2 0 V / m . aplicată o tensiune de 100 de ori mai
719. 9 0 0 V / m . 720. 2 0 nC. 721. Tre- mare. 747. Pe condensatorul al doilea
buie mărită de 9 ori. 722. Trebuie mic- se acumulează o sarcină de 5000 ori
şorată de 1,45 ori. 723. 2. 724. 20 cm. mai mare. 748. 20 pF. 749. 2,9 mC.
750. Nu. 751. Se va mări de 1,5 ori.
-50V *50Y 0 752. Se va mări de 2,86 ori. 753. 8.
U— 754. Apropiind plăcile şi introducînd un
dielectric; îndepărtînd plăcile, micşorînd
aria suprafeţei de lucru a plăcilor.
755. 1 cm. 756. 3,1 ^C. 757. a) Sarcina
l<— nu s-a schimbat, s-a mărit de 3 ori,
s nu s-a schimbat; b) s-a micşorat de
tez a 3 ori; nu s-a schimbat, s-a micşorat
de 3 ori.
X 758.

i No C, pF q, nC W, mJ

1 34 0,93 12,5

\0y05 0; 2 580 1,4 1,7

3 1000 1,6 1,3

-6
4 3300 3,1 1,4

5 4400 1,9 0,41

/
 0 1 2 3 4 5 6 7 ! 8 9
1
0 8 • 8 5 Bri 1 2 /-/ n->xi X
1 Fji X n->x2 Fx 2
X n-*x3 -T- c/n N-*x4 X
2 c/n n->x4 X 2 — c/n
F ABT; 8 — x - > n i ; r—x->n2; d—x->n3;
U—x-^114; B / O ; C / n — răspuns C,F;
C / n — r ă s p u n s q , C; C / n — răspuns
W, J.
2 V, ampermetrul indică zero. 780.
759. 36 J ; 15 kW. 760. Se va mări de 0,049 Ohm; 0,015 Ohm. 781. 820 Ohm;
16 ori. 761. La condensatorul de capa- 2460 Ohm. 782. 19,8 kOhm; 2,2 Ohm.
citate mai mică trebuie să-i aplicăm 783. 2,3,4,6,9,12,18 kOhm. 784. Se va
o tensiune de 3 ori mai mare. 762. 2
800 nJ. 763. 220 764. 93 m J / m 3 .
(rt-f l)
măf! de — ^ ori. 785. 2 Ohm.
765. a) Se va micşora de 2,5 ori. n
E n e r g i a se consumă pentru polarizarea 786. Se vor mări de 2 ori. 787. Pri-
dielectricului; b) se va mări de 2,5 ori. mul bec luminează mai puternic
E n e r g i a se a c u m u l e a z ă pe contul sursei decît celelalte, a) Dacă deconectăm
de curent. 766. a) Se va micşora de primul bec — celelalte becuri nu vor
2 ori, nu se va schimba; b) se va mări lumina; dacă deconectăm becul al doilea
de 2 ori; se va mări de 4 ori. 767. (sau al treilea) cele rămase luminează
100 V; 0,1 J. 768. 200 m. 769. Se va la fel, dar nu puternic; b) dacă vom>
micşora de 4 ori. scurta firele primului bec — cele rămase
770. luminează puternic; dacă vom scirrta fi

Parametrii
Materialul
Im mm 2

Cuprul 33,9 0,695

1 f mR. « P/
Aluminiul 831 1,44 V ~Do 6
Argintul 5,70 0,234

Oţelul 3591 3,06

Nicromul 21,7 0,603

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^xi n->x2 n-^x3 X n->x4 FV c/n n-*x4

—

1 X n->x3 -r- 1 Bn 6 X c/n

F ABT; w — x - > n i ; D, k g / m 3 — x - > n 2 ; rele de la becurile al doilea (sau al

R — x - > n 3 ; p, O h m - m — x - > n 4 ; B / O ; treilea), primul bec luminează puternic.
C / n — r ă s p u n s /, m; C / n — r ă s p u n s 788. 400 Ohm, 100 Ohm, 100 Ohm,
5, mm 2 . 40 V; 0,1 A, 0,4 A. 789. a) 0,9 Ohm;
771. a) Nu se poate; b) se poate. 772. b) 2,1 Ohm; c) 2,4 Ohm; d) 1,6 Ohm;
20 m V / m . 773. 1,5 V. 774. 1:2:3. 775. e) 2,5 Ohm; f) 2,1 Ohm. 790. U2=U3=
2 A; 2 O h m ; 8 V; 12 V. 776. 100 m. - 3 0 V- ' 2 = 3 A ; /, = / 4 = 5 A ; UL== 10 V;
777. Al doilea. 778. 0,48 V. 779. Becul
nu luminează, voltmetrul indică circa
175
176
 i [
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
I
x->na c/n n-^x3 n->x4
0 n-*xi n-^x2 X
(A)
X

1 4 1 9 X c/n n~>xa 1 0
2 0 X 1 c/n TU
FABT; P—x->ni; T_x-^n2; h—x 805. 18 J. 806. 2 A; 10 V. 807. .
/,—x->n4; ,n—x->n5; B/O; 2
C / n — r ă s p u n s A\ C / n — r ă s p u n s Q; 808."2 Ohm. 809. 1 A; 9 kJ; 8,4 kJ; 0,6 k j .
C / n — răspuns rj. 810. Indicaţiile ampermetrului se vor
803. 69 m. mări, iar ale voltmetrului se vor micşora.
811. 5,5 A.
804.

N? h, °c 812.
kg
1 — 8,49-10-2 H? r, Ohm e, V
2 92,2 — 1 1 4,5

3 — 0,272 2 1 6,4

4 78,8 3 0,87 9

5 42,2 4 1.7 16

6 17 — 5 2,3 20

ULT UI — U 2

£/ 2 t
e= ty,-f/,r
2) rn, =

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
2
0 n->xi Fx X x^na
n^x3 n->x4 -r n-*x5
1
1?)
1 n-^x6 + x->nb 1 0 0 — FxcO 24
02) 1
2 n-^xb c/n 0 c/n 1 0 0 n->x6 — n->x5
3 n-+x4 X X n-vxa n->x7 c/n 1
— / - /
4 c/n 1
FABT; x-^ni; t—x->n2; R—x-> /2> dacă u r m ă t o a r e a C/n va fi 0; — răs-
->n3; c—x->n&; /,—x n6; r— x > puns mu dacă u r m ă t o a r e a C/n va fi 1.
->n7; m—x-*n4 B/O; C/n — r ă s p u n s
1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

l
n->xi

n-^xi
n-^x2

+
—

c/n
n-^x4 n->x3 — c/n n-^x3 X
1
F ABT; U,—x-^ni; U2—x-+ U2\ /,—x-> 5 ori, se va micşora de 1,8 ori, se va mări
113; h — x - ^ n 4 ; B / O ; C / n — răs- de 2,8 ori. 821. Spre N — dincolo de pla-
puns r C / n — r ă s p u n s e. nul desenului. 822. în dreapta « - f » . 823.
0.04T. 824. 5 A 825. 0,1 N-m. 826.
813. 18 V; 2 Ohm. 814. 0,2 Ohm; 12 V 0,32 m N - m ; 0,41 m N - m . 827. 50 mT
815. 4 V; 2 V. 816. 32 V; 30 V; 6 kW 828. 2 mWb; 1,4 mWb; 2 mWb. 830.
817. 40 mT. 831. 50 mN.

No /, A Rh Ohm uh V Plt W v Utnt- V

e
1 2,55 2,80 7,13 18,1 227,1 0,484 227,6

2 0,45 0 0 0 220 0 220

3 42,5 0,508 21,6 920 242 3,40 245

4 5,6 0,17 0,95 5,33 4,45 0,78 5,24

5 26,8 1,61 43,3 1160 423 5,64 429

3) Ut=IRt;
/ =
V 4) P^UJ; 5) Ubor=
= */+*/,; 6) Uint=Ir
2) R t 7) e = Uint + Ubor

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^xi n-^x2 X n-^x3 — x->na c/n n-^x4 2 X

f/J
1 n->x5 X n->xe -7- c/n n-^xa X x-^nc c/n n-^xa
(Ui)
2 X c/n n->xb n-^x3 + x-^nc c/n n-Kxa n-^x7 X
(Vtor)
3 c/n n+xc + c/n
F ABT; n—x-^ni; P—x-^U2\ U—x-+
832. 20 mT. 833. B -= 834.
n 3 ; / — x - ^ n 4 ; p, O h m - m m 7 m - x
2
n5;5, mm —x ->- n 6 ; r—x n7; 8 mJ. 835. în jos. 836. în punc-
B / O ; C / n — r ă s p u n s /; C / n — răspuns tul C potenţialul este mai mic decît
C / n — răspuns U C/U — răs- în punctul D. 837. 0,32. pN. 838.
puns R[\ C / n — r ă s p u n s Uhov\ C / n -
ră«iniin«i II. .• CI f i — r a c n i m ţ 5,6 mT. 839. 96 km/s. 840.
ea
818. 6 Ohm; 3 3%, 67%. 819. Puterea 5,8 cm. 841. a) Razele circumferinţelor
s-a mărit de 1,23 ori. 820. Se va mări de pentru particula a sînt de 2 ori mai
179
 marî; b) sînt egale. 842. T
T=± 8,9 ns. 843. 1000 k m / s . 844.
— .845. 1) 537; 2)1640; 3)4550;
R2B2 > Masa fierului este de 1,53 ori mai
4) 1850; 5) 2450 k m / h .
2U
v =
BR'
0 1 2 3
1 I
0 X n n 2 [x
F A B T ; V, kV, B f ; B, T; B f ; R, m; B / O ;
C / n — r ă s p u n s v, k m / s .
846. 2000; 1000. 847. Se va mări de 1,75
ori. 848. 8 mWb. 849. 2-IO 1 7 . 850.
0,25 m m / s . 851. î n conductorul al doilea
viteza£ este de 4 ori mai mare. 852. v =
= —=0,5 m m / s . . 853. 0,15
854. 250°C. 855. 0,004 k " 1 . 856. î n mo-
mentul conectării intensitatea curentului
este de multe ori mai m a r e decît cea no-
minală, deoarece rezistenţa firului rece
este mică. 857. Intensitatea curentului
creşte brusc, prin u r m a r e , şi căderea de
tensiune în conductoarele de alimen-
tare. 858. Se va micşora cu 11%. 859.
2500°C. 860. 1 , 4 - I O " 7 O h m - m . 861.
nAA
= 6 , 7 - I O " 1 0 . 862. Conductibili-
?NA
iaiea prin goluri, electronică. 863. Fos-
for, arsen, stibiu. 864. Rezistenţa s-a mic-
şorat de 3 ori. 865. Graficul 2—spre par-
tea iluminată; poate fi aplicată n u m a i la
o iluminare c o n s t a n t ă ; de 3 ori. 866.
2.5 kOhm. 867. 100 Ohm; 100 kOhm. 868.
11,4 mA. 869. 1,2 M m / s . 870. 680 k m / s ;
340 k m / s . 871. 180 V. 872. 4 ns. 873.
1.6 ns, 874. £ / = f ; U = 3,2 kV.
Ex2
875. y = — ; y = 0,5 cm. 876. Se va
mări. 877. a ) , b) Nu se va schim-
ba, c), d ) , e ) , f ) , g) se va mari,
h ) , i) se va micşora. 878. î n ambele
băi se va depune aceeaşi cantitate, în
baia' A se va depune o cantitate mai
m a r e de c u p r u . 879.
[ 1 0 1
0 X - 6
F A B T ; m, m g ; B f ; k, m g / C ; B f ; /, A;
180
Ni 50; Sn 9,7;
Z h — 3 6 , 3 rain. t=-
m
Ag-3,6; Cr-56,73B
—.
880. 0,3 m g / C . 881. 6 g. 882. 0,306 mg/C-
•
0,204 m g / C . 883. 2,04 m g / C . 884'.
mare. 885. 0,05 mol. 886. 8,1 j&ile;
15 M W - h . 887. Pent-ru aluminiu consu-
mul de energie este de 50 ori mai mare.
888. 330 k W - h . 889. 0,13 MJ. 890.
4 16,7 mm. 892. 31 \xm\ 19 jim. 893.
80 nA. -894. 3,1 M V / m ; 2300 k m / s .
c/n 895. 1,8 mm. 896. 2 mm. 898. 29 kA.
40 TW; 200 GJ. 899. Jos intensitatea
cîmpului e mai mare; pe contul convec-
ţiei. 900. 0,1%; g r a d u l de ionizare e mic.
901 r = Tss\t2.W K. 903. a)
d) Nu; b), c), e) Da. 904. Timpul
căderii magneţilor unu şi doi este
mm/s. acelaşi, iar al celui de al treilea
mai m a r e . 905. î m p o t r i v a mişcă-
rii acelor de ceasornic; în direcţia
mişcării acelor de ceasornic. In direcţia
mişcării acelor de ceasornic; împotriva
mişcării acelor de ceasornic. 906. Coin-
cide cu direcţia mişcării magnetului.
909. Acceleraţia este mai m a r e la o re-
zistenţă mai mică şi o viteză mai mare.
910. Liniară. 911. 1 V. 912. 60 m W b / s .
913. 80. 914. 10 V / m . 915. q = —;
R
BrS „
q = 400 mC. 916. q ~ — ; q ~ 0,1 C.
917. 5A. 918. 5 mV. 919. 5,8 m / s . 920.
a) 0,5 A; b) 0,7 A; c) 0,3 A. î n stînga cii
viteza de 10 m / s . 921. 0,1 mH. 922.
2 m W b . 923. 2,5 m H . 924. 100 V.
925. I n d u c t a n ţ a bobinajului electromoto-
rului este m a r e şi trebuie m ă r i t timpul
întreruperii circuitului pentru a mic-
şora F E M de autoinducţie. 926. a) In-
c a n d e s c e n ţ a becului pentru un moment
se m i c ş o r e a z ă ; b) incandescenţa din
nou creşte pînă la o v a l o a r e mare; c)
becul luminează puternic pentru o clipă.
927. 120.1 se va micşora de 4 ori.
928. 2 A. 929. 2,5 J . 930. 1) 0,1; 2)
0,32; 3) 0,069; 4) 0,017; 5) 0,29 H.
2
2 3 4 5
0 c/n
B / O ; C / n — r ă s p u n s t, min.
 1 2 3 4 5 6 7 8
0
n->x2 -f- F n-^x3| X c/n | Fx 2 n-^x2 X
n^xi ZJ
2 x-^na c/u n-^x4 Fx 2
n->xi X 2
(W)
C/U n->xa 1— "J Klxl c/u 2 X n-^x2

C/U
_ L J
F ABT; C - x - n i ; L — x H2; U - răspuns C/n răspuns \V
— x ->- 113; « - x - ^ n 4 ; B / O ; C / n - C / f i — r ă s p u n s i.
răspuns /; C/U — răspuns W\ C/U —
944.
939. /——0,01 ti sin 104 n/; 0,2 ms;
50 kHz; 1 f iC; 31,4 mA. 940. q = 1 0 - 4 X No u
1-J-
X cos 500 t; / = — 0 , 0 5 sin 500 /; w = 1 0 0 X ^max T
X cos 500 t\ 50 mA; 100 V. 941. <7=8X
1 0,707 0,125
X i 0 ~ 6 cos IO5 tit\ u= 20 cos IO5 nt; i=
= - 2 , 5 sin IO5 tit; 20 V; 2,5 A; 26 mH. 2 0,866 0,0833
942. 943. 25 ns.
3 0,999 0,005

4 1 0

5 0,0316 0,245

6 0 0,25

0 1 2 3 4• 5 6 7 8 9

0 n xi n->xi 1 + — C/U F cos-1 FJI

1 2 — C/U

F ABT; n — x - > m ; B / O ; C/U răspuns C / n — răspuns

945.

No T, s v, Hz
3
1 1,92-10~ 520

2 1,96-10~ 4 5,10-IO 3

3 2,17-10~5 4,61-10 4

4 5,27-10~6 1,90-IO 5

5 3,34 - 1 0 " 7 2,99-10*

182
 0 I 2 3 4 5 6 7 8

0 X F-AT Fjf X 2 X c/n F l/x c/n

FABT; C; B f ; L\ B / O ; C / n — răs- a) Se măreşte; b) se măreşte. 965.

1 puns T\ C / n — r ă s p u n s v
946. De la 710 kHz pînă la 71 MHz.
947. 5,1 fxH. 948. Se va micşora de
1,25 ori. 949. 0,01 |iF 950. 1) 0,01,
0,8 kOhm; 0,1 kOhm. 966. 36 ţ*F 967.
a) Se va micşora; b) se va mări. 968.
63 Ohm; 0,5 kOhm. 969. 0,16 H. 970. a)
Incandescenţa primului bec se va mări,
incandescenţa becului al doilea se va
2) 1,26; 8) 3 . 6 4 - 1 0 ^ 3 ; 4) 0,28; 5) 0,63 jxF micşora; b) incandescenţa primului bec
ăC se va micşora, incandescenţa becului al
doilea se va mări. 971. a) Indicaţiile
Ci 2
" n —l a m p e r m e t r u l u i rămîn constante; b)
cresc de la 0 pînă la o valoare oarecare
0 ' 1 2 3 4 c) se micşorează. 972. 1,6 jxF 973.
1) 503; 2) 375; 3) 2120; 4) 1840; 5)
0 Fx 2 1 -f- c/n 236 Hz.

FABT, AC; B f , n, B/O; C/U — răs-

p u n s C)
2tu V LC
9 5 î . Se va mări de 3 ori; se va mări de
3 ori. 9 5 2 . « p = 0,008 sin 16 îi/; <?=0,4 c o s X

0 î 2 3 4 5 6 7

0 X FV~ FJT X 2 X F l/x c/n

F A B T ; L, B f , C\ B / O ;
X 16 re /; 0,4 V 953. e=0,1 n cos 10îi/;
n o r m a l a la p l a n u l c a d r u l u i este perpen-
diculară pe liniile de inducţie, 5s i
0,01 Wb, 0,314 V 954. 100. 955. a) o pa-
r a b o l ă , b) o s i n u s o i d ă . 956. D a , nu.
957. 50 V, 0,4 s, 2,5 Hz; e = 50 cos X
X 5 nt 958. 100 V, 0; —200 V 959. 1) 66;
2) 190; 3) —260; 4) 0; 5) —14 V
ţl(C0$<?
tu —
COS & k '
C/U—răspuns3 974. Frecvenţa de rotaţie a a r b o r e l u .
turbinii hidraulice este mult mai mică
decît a turbinii cu a b u r 975. Nu, deoa
rece bobina poate să a r d ă . 976. 1/3,
2520; în cea p r i m a r ă 977. 550 30 978.
20 V 979. / 2 se va m ă r i , U2 se va
micşora, h—se va mări, U — p r a c -
tic nu se schimbă 980. e— 3 1 1 c o s X
X 100 îi/; 220 V 981. Da, sistemul de re
ferinţă trebuie să se mişte cu viteza
fasciculului electronic 982. Sensul li
niilor de inducţie se va schimba în opus.
983. Nu Dacă sistejnul de referinţă se

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-^xi F cos n+x2 X n x3 Fjt X 2 X F cos

î — c/n

F A B T ; cp, r a d — x n i ; ui — x n2; va mişca cu viteza mişcării o r d o n a t e a

k — x 113; B / O ; C / n — r ă s p u n s electronilor, a t u n c i ionii pozitivi ai re-
ţelei se vor mişca cu viteza sistemului
960. 610 kV 961. 310 cos IOOJI/; de r e f e r i n ţ ă în s e n s opus. Sensul linii-
lor de inducţie va r ă m î n e acelaşi, de-
/—6,2 cos lOOft/; 962, o a r e c e viteza r e z u l t a n t ă a electronilor

5ît
3' 3 ; si ionilor reţelei r ă m î n e c o n s t a n t ă . 984.
î n timpul f u r t u n i i se excită, în fond,
Jumătate. 964.
S; T 963. u n d e l e medii şi lungi. 985. 1 jas. 986.

183
 1
4 m 987. 11,5—12,5 MHz. 988. Se mă
reste 989. 0,28 jiF. 990. 2 0 6 - 6 1 9 m.
QQt 1000 m. 992. 500. 993. Peste
ore 13 min 20 s. 994. 0,24 s 895.
30 km. 996. 0,25 ^ W / m 2 . 997. 12 m W / m ;
998 2 - 1 0 - 1 1 J / m 3 . 999. 66 m W / m
1000. 4 V / m . 1001. 5000. 1002. 4000"
37,5 km. 1003. 300 km.

W\ • I O - 2 , J P, W y, na k 1, W / m 2 w* 10~ 9
,
Jfe J/m3

1 2,1 21 90 3000 0,5 1,67

2 0,972 9,62 81 2190 0,205 0,682

3 [ 5,33 46,4 123 2790 0,591 1,97

k>
4 5,61 58,9 276 4450 0,165 0,549

3,51 42,1 39 1440 0,646 2,15

I) 2)
5)/: 6) 1? =s ,
3) 4J h =3 -1 . . ~ .si
, fi
0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
0 n->xi n^x2 X c/n n->x3 X c/n n x4 n ->x2 X
1 c/n n->x5 c/n n - > x i jJ n x6 c/n n - > x4 -V-
2 c/n

F ABT, Pi — x - > ni, T — X n2; 1016.

n-x-> 03; c — x 114;
S x - Î16; B / O ; C / n — r ă s p u n s U?,; /z, m s, m
C / n — răspuns P\ C / n — r ă s p u n s i/,- 1 996 1990
C / n — răspuns C / î l — răspuns
C / n — răspuns a;. i' ,' 2 1280 3450
1005. 8 min 20 s. 3006. 4,07 . l O ^ i r T
1007. c—4/AAu, c= 315 000 km/s. 1008^ 702 2390
300 400 k m / s . 1009. 35°C. 1012. Nor-
mala la s u p r a f a ţ a oglinzii trebuie să 4 ~-^453 387
formeze cu vcrticala un unghi:a) 45°-—
5 1000 1350
~~ —=35°; 6) 45° +
1013. Se va apropia dp mal. 1014. JSî.Wi-a; -n
5 —
Cu 37 cm. 1015. Nu se vor schimba. a) ' tga

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
_
0 n-^xi n->x2 + F sin n -> x3 X n ~ xi n - > x 2 F sin

1 -f- c/u n x2 Ftg -T- c/u

F ABT, H i , tt— x-> n 2 ; r/—x->II*, B / O ; C/U — răspuns h; C / n ~ - r ă s p u n s s .

184
1017. 1,24-IO8 m / s . 1018. în alcoolul
etilic viteza himinii e de 1,2 ori mai
mare. 1024. 1,47 1Q22. 19°, 28° 1023.
48 3° 1024. 5C\6° 1025. Penlru n= 1
sau a = 0 . 1026. 28,5° 1027. 47,4°, a ) ,
b) nu depinde. 1028. 74° 1029. 58°
1030. 36,7° 41,8°, 42,1°, 77,8° 83,6°
sine?
axXttig - —f .
COS xp n
0 î
1055. a) Amplificare, b) atenuare 1056.
S i 0 — S 2 0 = 0.1057.a),b),c) ate-
nuare. 1058. întuneric total 1059.
2,4 mm. 1060. a), b) Distanta dintre
maximele de iluminare creşte, c) — se
micşorează 1062. Deoarece pelicula se
îngroaşă în partea de jos pe contul
2 3 4 5 6 7 8 9

0 n-+xi F sin n ->xi F cos n +x2 F l/x -r Ftg c/n

F ABT, <p — x ->- n 1, « — x - v r i 2 ; B / 0 ; greutăţii proprii. 1063. Pentru toate lun-
C / n — răspuns a. gimile de undă se respectă condiţia ma-
1032. Se va deplasa în dreapta paralel ximului de iluminare. 1064. A doua. 1065.
cu poziţia iniţială. 1033. 15 cm. 1034. Distanţa dintre maxime se măreşte. 1066.
580 nm. 1067. 1,5°
3,4 m 1036.1,2 cm 1037. a ^ d 1068. 31°; 42°i- 4,3°; 4,1°; 4,1°
sIn(a-7) cos
X k2l2 Sin<fj
v deoarece <9,0°, avem afcsin
o
sîn(90 —7) ~~i^R-

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9

0 n->xi n -+x2 X F l/x n->x3 F sin X n + x4 X n+xs

1 X F sin-1 c/n
FABT, Xu nm x - > m , k\ x 1069. 10 [Lin 1070. 11 cm 1072. Lu
ri2; epi — x —>- 113; n2 — x n4,
nm x n 5 , B/O; C/U răspuns cp2.
a<d 1038. S-a deplasat paralel cu di
recţia sa iniţială, îndepărtîndu-se de la
lanternă 1039. a) Oglinda, b) prisma
1041. Se măreşte 1042. 1,8 1043. 39°
1044. 56° 1045. a) Cu 13° în jos, b) cu
20° în sus. 1046. 390 TITz 750 THz
1047. 2-IO 6 1048. 0,53 [im, culoarea
roşie, deoarece culoarea pe care o re-
cepţionează ochiul omului nu depinde
de lungimea de undă, ci de frecvenţă
1049. 0,6 nm. 1050. 1° 1051. Literele
0 î
mina reflectată parţial polarizată nu
va trece prin polaroid şi nu va «orbi»
observatorul 1073. 500 THz 600 nm
1074. 600 THz 1075. TimpurMe lan-
sării şi recepţionării semnalului sînt
aceleaşi 1076. c 1077. / = — = 2 7 , 8 ns,
1078.0,976 c 1079. 0,198 c, 0,800 c,
0,988 c\ 0,357 c\ 0,900 c\ 0,0621 c
n+m
}+nm
2 3 4 5 6 7 8 9

0 n->xi n x2 + n -^xi n-^x2 X 1 + c/n

1080. Semnalul luminos cu 4 s mai

F ABT; n x-^ni, m
C/n răspuns v
vor părea negre. 1052. Nu 1053. Par
tea de sus în culoare violetă, cea de
jos — în roşie. 1054. Drept surse vor fi
Dunctul S şi imaginea lui imaginară
x -»- 112; B/O; divreme 1081. 1,67 u. a. m. 1082. De
7,09 ori. 1083. Cu 5,18 u. a. m. 1084.
0,968 c. 1085. 0,866 c; nu se va mări,
deoarece produsele se află în repaus în
sistemul de referinţă, legat de navă
şi masa lor în acest sistem de referinţă
nu s-a schimbat. 1086. 1,055» 10 IJ C/kg
1087. Cu 4,3 Mt 1088. Se va mări cu
185
 1 0 - n k g 1089. Cu 5 - I O - ' 7 k g 1090.
Cu 3,2 m g 1091. M a s a s u m a r ă de re-
p a u s ' d i f e r ă e x t r e m de puţin de 2 kg,
deoarece se m i c ş o r e a z ă e n e r g i a poten
(ială a interacţiunii g r a v i t a ţ i o n a l e . 1092.
S-a m ă r i t cu 8 , 4 - 1 0 - 1 2 kg. 1093. S-a
m ă r i t cu 3,7- I O - ' 2 kg. 1094. M a s a de
m £
r e p a u s a p r o d u s e l o r de a r d e r e e s t e cu
3 . 2 - l O - ' O k g mai mică 1095. 0,128 M e V
1096. De 11 700 ori, 6,44 u a m
1097. 1) 10,4, 3330; 10,9; 26,3, 7,36;
8,57 2) 0,995 c, ^ c ; 0,996 c. 0,999 c,
0,991 c\ 0, 993 c

0 î 2 3 4 5 6 7 8 9
0 n xi n-^x2 î + c/n F l/x Fx 2
1 —

1 / / c/n
1
2
F ABT, E — x ->- n 1, m0c MeV —
— x n 2 ; B / O ; C/U răspuns m/m0,
C / n — răspuns v
1098. 0,511 M e V 1099. 6 , 6 9 - 1 0 - 1 9 k g X
X m / s . 1100. a) Se va m ă r i , b) se v a
micşora," c) se v a m ă r i , d) se v a micşo-
r a , e) nu se v a s c h i m b a , f) se v a m ă r i
1101. I l u m i n î n d p l a c a , a p r o p i e m de ea
bastonaşul încărcat pozitiv 1102.
4,2 eV 1103. 4 , 2 6 eV 1104. 4,4 eV
1105. 564 n m 1106. Nu a p a r e , d e o a r e c e
p r a g u l roşu al f o t o e î e c t u l u i p e n t r u zinc
este e g a l cu 295 n m 1107. 3,14 eV
1108. 1,9 eV 1109. 94,3 n m
nio.
E tn
No S> Hz P.
J eV u a m kg* m / s
kg
1 3,00-IO 1 3 1,99-10 20
0 124 1,33-10 10
2,22-10 3
~M 6,64-10 29

2 5,45-10 1 4 3,62-10 19
2,26 2,43-10 9
4,03-10 36
1,21 • 1 0 - 2 7

|3j 2,73-IO15 1,81-10 18

11,3 1,21-IO"8 2,01-10 35
6,04-IO"27
4 9,68-IO17 6,42-10 16
4010 4,30- 10~ 6 7,15-10~33 2,14-IO"24
5 2,50-IO 2 1 1,66-10 12
1,04-10 7 1.11 - io—2 1,85-IO"29 5,54-IO"21

A £
2) E h W i , J-s) 3) m = — (c2, eV/u.a.tn.)'

E J
E e V c ' m , k g = / w , u.a.m.. 1 , 6 6 - I O - 2 ' kg/u. a m
' ,60. I O - ' 3 ,//ev' 4) p — mt
 1125. 0,99 ^im 1126. 53, 5-IO 1 3 1127.
Nu se va sohimba 1128. 41 kV 1129.
62 pm 1130.0,1% 1131.1,21 pm 1132.
22,43 pm 1133. 10 pm. 1134. 28,8° 1135.
2)
116®. 0,29
11,1, 3)
6) 80,8%
1170. 4 zile- 1171. 1) 50-
54,5, 4) 7,43, 5) 0,017a
I
0,1 MeV 1136. a) 6 , 6 3 - 1 0 - 23 k g . m / s ,
b) 1,14-10-22 k g - m / s 1137. 4.44X 100%.
X I O - 2 3 k g - m / s 1138. Presiunea lumi

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 / /] 2 Fxf 1 0 0 X c/n
1 |
FABT, Bf, T, B / O , C/U răs
1174. Z şi Af nu se schimbă, masa se
puns — 100% micşorează cu masa cuantei y 1175.
nii pe suprafaţa albă este de 2 ori mai Z şi Af nu se micşorează cu 1, Z nu se
mare 1139. 58 zile 125 000 km 1140. schimbă, Af se micşorează cu 1 1177.
Energia fotonilor emişi este mai mică 105 MeV
1141. 486 nm 1142. 253 nm 1143.
85,3 n<m 1144. lonizaţie de gradul întîi şt 1178. g A l + $ H e - * Î J S i + } H .
14
doi, deoarece energia fotonilor este de 1179. B +24He-174N+^.
49,5 eV 1145. Se va mări de 9 ori,
se va micşora de 4 ori 1146. De 5,4 ori 1180. He + 3 L i .
1147. 486 nm, 434 nm, 410 nm 1148. U81. ^Es+fae^fMd+fa,
1,097- IO7 m 1149. 121,5 nm 1050.
Mai mică sau egală cu 91,2 nm 1151.
2,14 M m / s 1152. Fotonii lungimilor de
unde scurte excită atomii luminoforu 1183. „Na; jfMg; {H; JH.
6
lui, care, revenind în starea neexcitată, 1S84. g z h ; 3 6%; «Cu.
parcurg nivelele intermediare de ener
gie 1153. Atomii excitaţi ai soluţiei trec 1185. fgFe + Î H ^ M n + | H e ,
prin stările intermediare energetice ra
diind lumină vizibilă 1154. 5 mJ, lkW ^ F e + J n - * 5 4 M n +JH.
1155. 1,3-10 17 1156. 884 MV/m 2 , densi 1186. I4
N +Sn-*ic +}H;
tatea fluxului de radiaţie a laserului
este de 6,5» IO5 ori mai mare
1157. De jos în sus 1158. 6-10 7 m / s
1159. Contorul reacţionează la razele 1187.
cosmice 1160. De la observator dincolo
de planul desenului 1161. Pentru a evita 25 Mn-^re -t-Jje.
radiaţia periculoasă (plumbul absoarbe
particulele încărcate) 1162. Tunul cu 1188. Se absoarbe, se d e g a j ă , se absoar
cobalt funcţionează fără sursă de cu be 1189. 15 MeV 1190. 17 MeV 1191.
rent, nu este voluminos, capacitatea de 2,8 MeV 1192. 3,8 MeV 1193. 8,7 MeV
p ă t r u n d e r e a razelor y este mai mare 1194. Bariu 64 MeV» cripton —104 MeV
decît a razelor Roentgen 1163. în stra 1195. în carbon 1196. 23 MW-h,
turile superioare ale atmosferei 1164 2,8 t 1!97. 53 MW 1198. 17,6 MeV
4,7 MeV, 4,4 ns, 3,4-IO 1 5 m / s 2 1165. 1200. De 2 1 0 = 1024 ori. 1201. 14 cm.
în urma dezintegrării a. 1166. în urma 1202. Nu este periculos, deoarece doza
dezintegrării p. de absorbţie în decursul unui an este
1167. 2
| U ~> 2 |jTft + ŞHe; egală cu 8,4 mGr 1203. Pozitron. 1204.
Pozitron 1205. Neutron, ^ N - ^ ' J C + V
2
e> +-Je- 1206. f5Cs -^Ba-f l
,'e+Y;i.6.lo20Hz,
2
li 68. $Ra -+ f6Rn + 2He; 0,95 c
impulsurile ca modul sînt egale, ener 1207. 3-IO 1 9 Hz. 1208. 2,2 MeV 1209.
gia 4 He este de 55,5 ori mai mare decît 0,42 MeV 1210. 2,4 nm. 1211. 1.63X
energia 222 Rn X IO22 Hz
188
 CUPRINS

Prefaţă
MECANICA

Capitolul t . B a z e l e c i n e m a t i c i i

1. Mişcarea de translaţie. Punctul material. Sistemul de referinţă. Drumul

şi deplasarea
2. Mişcarea rectilinie uniformă
3. Relativitatea mişcării
4. Viteza la mişcarea rectilinie neuniformă
5. Deplasarea la mişcarea uniform accelerată
6. Mişcarea uniformă pe circumferinţă
Capitolul II. B a z e l e dinamicii „ . * . .

7. Prima lege a lui Newton. Sisteme de referinţă inerţiale. Masa corpurilor.

Forţa. Rezultanta cîtorva forţe
8. Legile a doua şi a treia ale lui Newton
9. Forţele de elasticitate. Forţele de gravitaţie . « - . « . * * » . .
10. Forţa de greutate. Greutatea corpului, ce se mişcă cu acceleraţie.
Suprasarcini. Imponderabilitatea , , 4 , ,, ,
11. Mişcarea sub acţiunea forţei de greutate pe verticală #
12. Mişcarea corpurilor sub acţiunea forţei de greutate în cazul cînd viteza
iniţială este orientată sub un unghi faţă de orizont. Mişcarea sateli-
ţilor artificiali şi a planetelor * „
13. Frecarea de repaus. Coeficientul de frecare. Forţa de frecare de alune-
care. Forţa de rezistenţă a mediului * • . . • i « * « . * . . «
14. Mişcarea sub acţiunea forţei de frecare
15. Mişcarea unui corp sub acţiunea cîtorva forţe
C a p i t o l u l III. L e g i l e c o n s e r v ă r i i

16. Impulsul corpului. Variaţia impulsului. Legea conservării impulsului , .

17. Lucrul mecanic. Energiile cinetică şi potenţială
18. Legea conservării energiei. Transformarea energiei în urma acţiunii
forţei de greutate; forţei de elasticitate; forţei de frecare
19. Puterea. Randamentul. Mişcarea lichidelor şi gazelor „ , , . . « .
C a p i t o l u l IV. O s c i l a ţ i i m e c a n i c e şi u n d e
20. Mişcarea oscilatorie
21. Undre mecanice. Sunetul , ^ . . „
 FIZICA MOLECULARA Şl TERMODINAMICA
Capitolul V, Principiile teoriei cinetico-moleculare , 61
22. Cantitatea de substanţă. Constanta Avogadro. Masa şi dimensiunile
moleculelor. Ecuaţia fundamentală a teoriei cinetico-moleculare a
gazelor , t . . 61
23. Energia mişcării termice a moleculelor. Dependenţa presiunii gazului
de concentraţia moleculelor şi temperatură. Vitezele moleculelor
gazului * * , * * » * * * * • * , 4 4 ,
24. Ecuaţia de stare a gazului ideal
25. Izoprocese 66
26. Vapori saturaţi şi nesaturaţi. Dependenţa temperaturii de fierbere de
presiune. Umiditatea aerului
27. Tensiunea superficială. Umidibilitatea. Fenomene capilare
28. Proprietăţile mecanice ale corpurilor solide
Capitolul VI. Bazele termodinamicii

29. Energia internă a gazului monoatomic. Lucrul şi cantitatea de căldură

Prima lege a termodinamicii. Procesul adiabatic , 76
30. Variaţia energiei interne a corpurilor în procesul transmiterii de căi
dură 78
31. Variaţia energiei interne a corpurilor în procesul efectuării unui lucru
Motoarele termice 82

ELECTRODINAMICA

Capitolul VII. Cîmpul electric 84

32. Legea lui Coulomb. Intensitatea cîmpului 84
33. Conductoare în cîmpul electric. Cîmpul unei bile încărcate şi al unei
plăci. Dielectricii în cîmpul electric
34. Energia unui corp încărcat în cîmpul electric. Diferenţa de potenţial,
Legătura dintre intensitate şi tensiune . - - . . -
35. Capacitatea electrică a unul condensator, Energia unui condensator
încărcat. Energia cîmpului electric
Capitolul VIII. Legile curentului continuu

36. Legea lui Ohm pentru o porţiune a circuitului cu legarea în serie şi

în paralel a conductoarelor .
37. Lucrul şi puterea curentului
38. Forţa electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit închis , , . .
Capitolul IX. Cîmpul magnetic . . . . - . 102
39. Cîmpul magnetic al curentului. Inducţia magnetică. Fluxul magnetic.
Legea lui Ampere. Forţa lui Lorentz. Proprietăţile magnetice ale substanţei 102
Capitolul X. Curentul electric în diferite medii 106
40» Curentul electric în metale, semiconductoare, în vid 106
4L Curentul electric în soluţii şi topituri de electroliţi. Curentul electric
în gaze 108
190
 Capitolul XI. Inducţia electromagnetică

42. Inducţia electromagnetică. FEM de inducţie. Autoinducţia. Inductanţa

Energia cîmpului magnetic al curentului
Capitolul XII. Oscilatiiîe electromagnetice

43. Transformarea energiei într-un circuit oscilant. Oscilaţii armonice.

Frecventa proprie şi perioada oscilaţiilor
44. Curentul alternativ
Capitolul XIII. Unde electromagnetice
45. Unde electromagnetice şi viteza propagării lor. Energia undei electro-
magnetice. Densitatea fluxului de radiaţie. Radiolocaţia « 4
Capitolul XIV. Unde de lumină
46. Viteza luminii. Legile reflexiei şi refracţiei. Reflexia totală
47. Dispersia luminii. Interferenţa, difracţia, polarizarea luminii
Capitolul XV. Elementele teoriei relativităţii

48. Legea relativistă a compunerii vitezelor. Dependenţa masei de viteză.

Legea legăturii reciproce dintre masă şi energie

FIZICA CUANTICA
Capitolul XVI. Cuante de lumină. Acţiunile luminii

49. Fotoefectul. Fotonul. Efectul Compton. Tensiunea luminii

Capitolul XVII. Atomul şi nucleul atomic
50. Modelul nuclear al atomului. Emisiunea şi absorbţia luminii de către
atom. Laserul * • * • * -
51. Modelele de înregistrare a particulelor încărcate. Radioactivitatea.
Compoziţia nucleelor atomice. Energia de legătură a nucleelor atomice
52. Reacţiile nucleare. Randamentul energetic al reacţiilor nucleare.
Acţiunea biologică a radiaţiilor radioactive. Particule elementare.
Transformările reciproce ale particulelor şi cuantelor de radiaţie electro-
magnetică
Anexe
Răspunsuri , « , . * , .